Inapoi la nomenclatura

Va gira Traian Basescu un guvern dominat de noua nomenclatura? La fel cum PSD are abonatii sai la guvernare, PDL pare luat si el prizonier de catre un cerc de initiati. Cum va putea explica seful statului ca, la formarea guvernului Croitoru, Boc a gasit oameni noi si credibili, dar i-a abandonat cum au trecut alegerile? Cu cine vrea sa reformeze si sa modernizeze statul: cu oameni vechi si competente aproximative? Cu eternii Berceanu, Blaga, Videanu, cu Udrea si Tabara? Premierul desemnat, Emil Boc, a sacrificat toate asteptarile si promisiunile reformiste, rasplatind cu cinism o clientela politica.

In Guvernul Croitoru, s-au gasit de bine de rau vreo cinci fete noi (Vladescu, Funeriu, Radulescu, Saghi, Aurescu). Elena Udrea s-a topit in peisajul de campanie, greii partidului au ramas pe pozitii. Cabinetul Croitoruoul parea totusi o tentativa de progres, arata o firava deschidere la figuri noi.

Dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta guvernarii, liderii PDL au incetat jocul de-a reforma. Exceptia Bakonschi la externe confirma regula: nomenclatura de partid revine in forta. Udrea s-a catarat pe doua ministere, Turism si Dezvoltare. Emil Boc le-ar putea reuni lejer sub numele de Ministerul Dezvoltarii Personale sau pur si simplu Ministerul Elena Udrea.

Cei 66 de membri ai Colegiului Director i-au votat fara sa clipeasca, desi puteau tranti de ochii lumi unul sau doua nume intrucat votul a fost secret. Unii chiar se laudau inaintea votului de vineri ca vor fi suprize, ca vor cadea unele capete. Daca ar fi avut ceva mai mult curaj, aratau ca ca sunt ceva mai mult decat o adunatura de primate politice care se scarpina dupa cum le ordona seful de trib. Acest vot unanim pentru o lista extrem de discutabila arata ca nici in PDL nu exista vreo apetenta reformista reala si ca partidul ramane la fel de osificat ca PSD, numai numele fosilelor difera.

Frapanta ramane insa distanta enorma dintre vorbele de campanie si faptele de dupa, prapastia care se casca intre discursul sforaitor al presedintelui Traian Basescu despre mondernizarea statului si figurile prafuite care populeaza azi Guvernul Boc. Socheaza cinismul cu care PDL a sacrificat asteptarile propriului electorat, viteza cu care l-a abandonat pentru a rasplati o clientela politica care formeaza astazi, la 20 de ani de la caderea comunismului, nomenclatura de tip nou. Rotatia cadrelor nu mai are loc in interioul partidului unic, ci intre doua-trei partide luate in stapanire de cativa oameni-cheie, produsele establishment-ului politic de dupa 89.

Raman consecvent: premierul desemnat, Emil Boc merita sa fie repus in functie, ca gest repartatoriu si ca forma de recunoastere pentru cele cateva masuri reformiste, aproape sinucigase, luate in plina campanie electorala, e drept ca sub presiunea FMI. Cu lista noilor ministri, Boc pica insa primul examen important de la inceputul unui mandat in care putea forta reformele interne. N-a avut curaj sa taie in carne vie, sa-si exercite autoritatea de sef de partid (cata o avea), confirmand o data in plus ca nu-si apartine si ca e un lider slab.

Una, doua, trei compromisuri puteau fi intelese, alegerile se castiga cu oameni care asteapta apoi rasplata. Dar cand tot Guvernul pare un mare compromis, indulgenta nu-si are locul. Veti spune: rabdare, sa-i judecam dupa fapte. Au avut destul timp la dispozitie sa ne dezamageasca continuu, nu vad de le-am da o noua ocazie unor Videanu, Berceanu, Udrea?

Emil Boc a pierdut un pariu cu reforma. Mai are totusi o sansa astazi, inainte de a trimite lista finala in Parlament, sa mai gaseasca in extremis solutii rezonabile.

PS: Recuperarea lui Daniel Funeriu la Educatie si gasirea unui specialist cu CV promitator la agricultura, in persoana lui Mihai Dumitru, arata ca PDL a realizat dezastrul si ca incercat sa repare din mers cate ceva. Pana ca meritocratia sa faca masa critica in posturi cheie, mai sunt insa multi pasi de facut.