Încă o țară sud-americană virează puternic spre dreapta. Kast a câștigat clar prezidențialele din Chile
Jose Antonio Kast a câștigat alegerile prezidențiale din Chile duminică, profitând de temerile alegătorilor legate de creșterea infracționalității și migrației, transmite Reuters, care notează că această țară consemnează astfel cel mai puternic viraj către dreapta de la sfârșitul dictaturii militare din 1990.
Kast a obținut un procentaj impresionant de 58% din voturi în turul doi al alegerilor, în fața candidatei de stânga susținute de guvern, Jeannette Jara, care a obținut 42% din voturi și și-a recunoscut imediat înfrângerea.
De-a lungul carierei sale politice de zeci de ani, Kast a fost un susținător consecvent al liniei dure de dreapta. El a propus construirea de ziduri la graniță, desfășurarea armatei în zonele cu criminalitate ridicată și deportarea tuturor migranților care se află ilegal în țară.
Admirator al fostului dictator Pinochet
De-a lungul timpului, Kast l-a lăudat deschis pe fostul dictator Augusto Pinochet, care a fost la putere între 1974 și 1990, al cărui regim a fost acuzat că a ucis mii de oameni, iar alte mii au fost arestați, torturați sau forțați să fugă în exil.
Tatăl lui, Michael Kast a fost membru al partidului nazist și a luptat pentru armata germană în Al Doilea Război Mondial.
Într-un discurs de victorie adresat duminică seară unei mulțimi zgomotoase care flutura steaguri chiliene la sediul Partidului Republican din cartierul de lux Las Condes din Santiago, Kast a promis „o schimbare reală”.
„Fără securitate, nu există pace. Fără pace, nu există democrație, iar fără democrație nu există libertate, iar Chile va redeveni liberă de criminalitate, anxietate și frică”, a spus el.
Dar Kast a subliniat și drumul dificil care îl așteaptă, spunând că „nu există soluții magice” și că schimbările vor necesita perseverență și timp.
Țările din America Latină unde dreapta a ajuns la putere
Victoria sa marchează cea mai recentă victorie a dreptei, care revine în prim plan în America Latină, unde au ajuns la putere Daniel Noboa în Ecuador, Nayib Bukele în El Salvador și Javier Milei din Argentina.
De asemenea, în octombrie, alegerea centristului Rodrigo Paz a pus capăt aproape două decenii de guvernare socialistă în Bolivia.
Aceasta a treia candidatură a lui Kast la președinție și a doua oară când ajunge în turul doi, după ce a pierdut în fața președintelui de stânga Gabriel Boric în 2021. Considerat odată de mulți chilieni ca fiind prea extremist, Kast a atras alegătorii din ce în ce mai îngrijorați de criminalitate și imigrație.
Victoria sa clară, chiar și în părți ale Chile care votează în mod tradițional pentru candidații de stânga, a fost probabil determinată și de respingerea de către alegători a lui Jara, care, în calitate de membră al Partidului Comunist, era considerată de mulți prea extremistă, a spus Claudia Heiss, politolog la Universitatea din Chile.
Ce a promis Kast în campanie
Deși Chile rămâne una dintre cele mai sigure țări din America Latină, infracționalitatea violentă a crescut în ultimii ani, odată cu întărirea grupurilor de crimă organizată, care profită de granițele nordice ușor de trecut cu vecinii producători de cocaină, Peru și Bolivia, de marile porturi maritime internaționale și de valul de migranți, mulți dintre ei provenind din Venezuela, susceptibili la traficul de persoane și traficul sexual.
Propunerile lui Kast includ crearea unei forțe de poliție inspirate de Serviciul de Imigrare și Vamă al SUA pentru a reține și expulza rapid migranții aflați ilegal în țară.
El a promovat, de asemenea, reduceri masive ale cheltuielilor publice.
Chile este cel mai mare producător mondial de cupru și un important producător de litiu, iar așteptările privind reducerea reglementărilor și adoptarea de politici favorabile pieței au stimulat deja bursa locală, moneda peso și indicele de referință al acțiunilor.
Cu toate acestea, propunerile mai radicale ale lui Kast vor întâmpina probabil rezistență din partea unui Congres divizat. Senatul este împărțit în mod egal între partidele de stânga și de dreapta, în timp ce votul decisiv în camera inferioară a legislativului aparține Partidului Popular populist.
