Indemnuri la austeritate si actiune de la Baconschi, mesaje populiste de la Boc, glumite de la Udrea  – toate destinate ambasadorilor romani reuniti la Bucuresti

Austeritatea trebuie privita cu responsabilitate si nu cu indignare, intrucat vor exista premisele revenirii la normalitate, dar nu la risipa, le-a spus ambasadorilor romani seful diplomatiei, Teodor Baconschi, adaugand ca o ambasada „inerta” va pierde in plus fonduri daca nu-si justifica activitatea. Premierul Boc a incercat o flatare a diplomatilor, fiind sigur ca ei inteleg cel mai bine necesitatea unor masuri de austeritate, avand experienta din tarile in care sunt in misiune, si aratand ca guvernul si-a asumat nepopularitatea in schimbul deciziei de a nu „sacrifica” Romania. Ultimul vorbitor dintre ministrii prezenti, Elena Udrea si-a exprimat spranta ca mai are auditoriu si a incercat sa-si mascheze emotia de scolarita cu o gluma de tocilara silitoare: „premierul a plecat si, in conditiile in care se discuta atat de intens despre remaniere, nu trebuie sa intarziem foarte mult (n.r. la sedinta de guvern)”.

Miercuri, ora 8 si jumatate dimineata, e forfota mare la Radisson. Diplomatii din misiunile Romaniei din strainatate s-au adunat la reuniunea anuala a diplomatiei romane. Saluturi calduroase, imbratisari si pupaturi, scurte istorisiri ale anului care a trecut, despre ei, despre familiile lor. Multi dintre ambasadori nu se vad decat la aceste reuniuni. Unii oameni din Centrala de la Bucuresti au plecat, in ultimul an, ei insisi la post. Printre cei prezenti, si reprezentanti ai misiunilor diplomatice ale altor state in Romania: venirea ambasadorului SUA este remarcata, vine impreuna cu serviciul sau de securitate, in timp ce ambasadorul Republicii Moldova isi face singur loc spre intrarea in sala.

Aparitia Elenei Udrea starneste rumoare in presa, amplasata la capatul scarilor pentru a smulge o declaratie despre remanierea intens discutata in aceste zile. Ceilalti ministri invitati – Blaga, Videanu – vor fi prinsi in ambuscada la sfarsit. Ministrul turismului nu zice nimic, decat vorbe goale, dar ele sunt inregistrate, consemnate.

In apropiere de ora 9 agitatia continua, urmeaza sa apara premierul. Teodor Baconschi coboara in holul hotelului, semn clar ca primul ministru Boc a ajuns. Cameramanii sunt pe pozitie, reporterii cu microfoane la fel. Boc vine, trece si nu zice nimic. Nici macar celebra fraza: „Remanierea se face, nu se discuta”.

In ultimul moment apare si presedintele Senatului, Mircea Geoana. E in elementul lui printre invitati, fosti colegi de diplomatie. „Uite, am venit si eu pe-aici”, raspunde el la intrebarea ce ii este adresata de mai multi, cu aerul ca aici ii e locul, in mod firesc. In primul rand sunt asezati fosti ministri de externe, M.R. Ungureanu, Teodor Melescanu, dar si fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu.

Aproape punctual, reuniunea diplomatiei ia startul, cu Teodor Baconschi drept amfitrion. Ordinea discursurilor s-a schimbat fata de programul din mapa de presa, incepe premierul, intrucat urma sedinta de guvern la ora 10.15. Sedinta de la care seful diplomatiei cere formal si in gluma voie sa lipseasca si la care vor intarzia si cei trei ministri ce urmau sa le vorbeasca ambasadorilor.

Baconschi si Boc, la reuniunea diplomatiei romane

Boc a incercat flatarea diplomatilor, dar le-a reamintit ca le-a taiat salariile si pensiile speciale

Premierul Emil Boc a tinut sa remarce ca este prima sa prezenta la o reuniune a diplomatiei romane, bucuros ca are ocazia sa le arate si aprecierea pentru activitatea depusa, dar si sa le spuna „o parte din gandurile guvernului”.

Boc si-a concentrat discursul asupra unui mesaj pe teme economice, cerandu-le ambasadorilor sa promoveze in capitalele in care sunt in misiune actiunile guvernului roman si dorinta de a crea conditii necesare investitiilor. „Ne aflam intr-o situatie care ne obliga pe fiecare dintre noi, inclusiv pe dumneavoastra, sa cautam si sa identificam noi solutii pentru a grabi relansarea economiei romanesti, din aceasta perspectiva astept din partea dumneavoastra o abordare cat se poate de pragmatica, orientata spre efecte si rezultate tangibile”, a spus premierul. In acest sens el a reamintit masurile care crede ca sunt atractive pentru investitori: „Romania isi mentine cota unica de impozitare de 16% – un element extrem de percutant pentru mediul de afaceri, mentine neimpozitarea profitului reinvestit si dezvolta proiecte consistente de parteneriat public-privat in domenii precum energia, infrastructura si nu numai”.

Importanta acordata diplomatiei corporatiste cunoaste noi valente si se recunoaste implicarea politica in sustinerea companiilor economice nationale, motiv pentru care primul ministru crede ca „patriotismul economic promovat deschis de o serie de state al UE nu poate decat sa ne inspire”. „Misiunile noastre externe au obligatia sa sprijine firmele romanesti in limitele statutului lor diplomatic, fara se se prevaleze de acesta ca un motiv de inactiune. Perceptia gresita asupra reprezentantilor guvernamentali, atunci cand acestia se implica in actiuni de lobby sau de sustinere a mediului de afaceri. Singurul element pe care trebuie sa il avem in vedere este acela al nediscriminarii, al tratamentului egal pentru toti actorii interesati. A sprijini interesele romanesti in strainatate nu reprezinta o incalcare a statutului dvs. diplomatic in strainatate”, a spus Emil Boc, ci e o sarcina pe care ambasadorii trebuie sa o aiba in vedere.

Intr-un mod oarecum ciudat, premierul le-a mai cerut ambasadorilor sa elaboreze „analize si evaluari in baza carora Departamentul pentru Afaceri Europene si MAE sa elaboreze o lista a surselor si modalitatilor de finantare europeana la care Romania poate apela, dar nu o face inca”. Aceste surse si modalitati de finantare se presupune ca sunt deja cunoscute – cel putin de administratia centrala care trebuia sa le si promoveze – la trei ani de la aderarea la Uniunea Europeana.

Dupa o insiruire a obiectivelor atat de des prezentate de decidentii de la Bucuresti – implicarea activa in formularea politicilor europene, cooperarea transnationala oferita de strategia Dunarii aflata in elaborare, diversificarea surselor de energie si securitatea energetica, identificarea aliatilor comunitari, aderarea la spatiul Schengen in martie 2011 si ridicarea monitorizarii justitiei, precum si grija fata de romanii de peste granite si integrarea romilor – premierul Boc a trecut la mesaje populiste, adresate mai degraba publicului larg decat diplomatilor. Asta pentru ca el a reamintit de reducerea salariilor din sistemul public si reducerea pensiilor speciale, ambele afectand aceasta categorie profesionala. Numai ca Emil Boc a incercat in prima faza o flatare a diplomatilor romani.

„Traim vremuri dificile, vremuri grele din punct de vedere economic. (…) Dvs. sunteti mai bine in masura sa intelegeti constrangerile prin care trecem avand in vedere experientele tarilor in care va desfasurati activitatea. Romanii stiu mai putin acest lucru. Romanii stiu mai putin impactul crizei economico-financiare in alte tari. Romanii vad, in primul rand, ceea ce se intampla la noi acasa si asta ii nemultumeste pe termen scurt. Dar am decis la nivel guvernamental sa nu sacrificam Romania in interesul politicienilor. Era foarte simplu si pentru mine si pentru guvernul pe care il reprezint sa nu demaram niciun fel de reforma. (…) era mai simplu sa stam in aceeasi apa calduta si sa ducem Romania intr-o directie gresita. Ne-am asumat sa facem ce e mai bine pentru Romania, cu costuri pentru politicieni”, a spus Boc.

Ce e mai bine pentru Romania? Premierul a enumerat eliminarea pensiilor speciale, legea care vizeaza personalul platit din fonduri publice, descentralizarea, educatia. El a tinut sa sublinieze ca viata economica a obligat la astfel de masuri, nu ceva ce ar fi avut cu acele categorii profesionale vizate. Premierul a aratat ca „modelul de crestere conjucturala, bazat pe consum si indatorare, nu mai poate continua in Romania”.

Cat mai multi ministri adusi in fata ambasadorilor

Reuniunea diplomatiei din acest an s-a bucurat de o prezenta foarte numeroasa a membrilor Guvernului roman, care au raspuns invitatiei MAE: ministrul de interne, al turismului si cel al economiei le-au prezentat diplomatilor prioritatile portofoliilor pe care le detin.

Prezentarea ministrului Blaga a fost probabil cea mai utila si mai bine documentata, intrucat a fost vorba despre pregatirea aderarii la spatiul Schengen: ea ar trebui sa intre in vigoare la 27 martie 2011. „Conditionalitatile privind aderarea la spatiul Schengen sunt exclusiv de ordin tehnic si ele vor fi indeplinite de partea romana. Nu ne dorim decat un tratament egal cu celelalte state care au aderat la spatiul Schengen, ba chiar mai aspru decat pentru cele din ultimul val”, a spus ministrul de interne, aratand siguranta ca Romania va indeplini toate cerintele obiective in acest sens.

Numai ca Blaga n-a uitat sa reaminteasca relationarea aderarii la alte problematici, in cauza unor „interese conjuncturale, electorale”. El a reamintit de incercarea de a introduce in raportul asupra justitiei al Comisiei Europene o referire la aderarea la Schengen sau declaratiile politicienilor francezi care incercau o conditionare a aderarii de rezolvarea problemei romilor. Tocmai de aceea ministerul pe care il conduce declanseaza o campanie de informare atat la nivel national, cat si international. „Cetatenii europeni nu au de ce sa se teama de invazii ale cetatenilor romani, pentru ca aceia care au vrut sa plece sa munceasca in UE si in tarile spatiului Schengen au facut-o deja”, a spus Vasile Blaga.

Ministrul de interne le-a spus ambasadorilor ca pot oricand solicita, unde si cand e nevoie, detasarea unor atasati de interne – in unele tari sunt cate unul, in altele, cu comunitati romanesti mai numeroase, cate doi. „Cu toata restrictia financiara vom trimite pentru o perioada ofiteri de politie. Doresc sa apelati la noi”, a spus ministrul.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a vorbit despre dorinta de a da „un nou aplomb” misiunilor economice din strainatate, chiar daca le-a redimensionat in scadere, insa vrea sa creasca eficienta acestora, in parteneriat cu camerele de comert si cu structurile patronale. „Din pacate, deschiderile facute de dvs. nu sunt intotdeauna materializate”, a reiterat ministrul o problema veche de ani de zile.

El a anuntat infiintarea la nivelul Ministerului Economiei a Departamentului pentru Afaceri Strategice. Scopul acestuia este de a urmari realizarea proiectelor din parteneriatele strategice pe care Romania le are incheiate cu diverse state. Mai mult, a spus ca dimensiunea colaborarii cu Rusia si China este una foarte buna, pe proiecte energetice. In ce priveste China e probabil o ironie si meritul altora daca te gandesti ca de fiecare data cand a existat o misiune economica la Shanghai, in cadrul pavilionului Romaniei la expozitia mondiala, ministrul economiei n-a fost prezent si n-a manifestat el insusi interes pentru a intalni mediul de afaceri chinez.

Elena Udrea a avut emotii de scolarita si a facut glumite de tocilara

Ministrul Udrea, emotionat in fata ambasadorilor romani

Foto: Agerpres

Singura prezenta feminina printre sustinatorii de discursuri, imaculata si atragatoare prin rochia alba cu decolteu greu de trecut cu vederea, Elena Udrea a fost vizibil emotionata in discursul rostit in fata ambasadorilor romani. A mentionat ca a solicitat MAE si ministrului Baconschi o intalnire cu corpul diplomatic romanesc pentru a prezenta proiectele ministerului pe care il conduce si ideile de promovare a turismului romansc, acum ca avem si „primul brand de tara facut cu adevarat in mod profesionist”.

A remarcat ca nu a scapat de reflectoare nici macar cu aceasta ocazie, mai ales ca ele o impiedicau sa vada daca audienta mai este in sala sau nu. Glumitele de scolarita tocilara au continuat: „Premierul a plecat la sedinta de guvern si, in conditiile in care se discuta atat de intens despre remaniere, nu trebuie sa intarziem foarte mult”. Sa fie un semnal dat colegilor de guvern ca, dupa terminarea primei parti a reuniunii, trebuie sa dea fuguta la guvern, la sedinta? Ca teama de remaniere probabil nu o are, din moment ce numele sau nu a fost niciun moment vehiculat, pe nicio lista neoficiala a remanierii.

Altfel, intr-un discurs destul de lung si plictisitor, Udrea a prezentat destul de plat programele pe fonduri europene pe care le gestioneaza ministerul condus de ea, dar si preocuparea pentru infrastructura deficitara a Romaniei. Ulterior, la intrebarile presei, a spus ca o posibila comasare a ministerului transporturilor cu cel pe care il gestioneaza deja ar insemna sa aiba de condus un minister mult prea amplu si ca nu crede ca asta se va intampla. Udrea a prezentat ca un proiect important pentru ea personal strategia Dunarii si a reamintit de proiectul Dunare-Bucuresti. Se stie, de altfel, se analizeaza fezabilitatea acestui proiect care ar putea deveni obiectiv prin strategia Dunarii.

Discursul ministrului s-a animat in momentul in care a vorbit despre domeniul ce pare sa ii placa mai mult si sa o faca sa se simta confortabil, turismul. Ea a subliniat ca este pentru prima data cand Romania are un brand de tara realizat cu adevarat profesionist, care a pornit de la o baza stiintifica spre deosebire de incercari anterioare si care a beneficiat de o atentie extraordinara din partea presei. Ea le-a cerut ambasadorilor ca misiunile Romaniei din strainatate sa ajute birourile de turism, acolo unde ele mai exista, in promovarea Romaniei ca destinatie turistica.

Basconchi a vorbit despre austeritate si despre faptul ca inertia ambasadelor se va plati prin fonduri diminuate

„Stiu ca nu va este usor si am prins si eu, din precedenta mea postura, aceasta austeritate si micsorarea bugetelor alocate misiunilor. Trebuie sa privim asta cu responsabilitate, nu cu indignare care nu are niciun fel de consecinte, de altfel. E greu, dar, in fond, ne este mai putin greu decat ne era daca ne gandim la 2000, ’95, ’92. Lucrurile au evoluat, am intrat intr-o sincopa, insa exista premise pentru a reveni la normalitate, nu la risipa, pe care totusi am identificat-o uitandu-ma mai atent la felul in care se consuma bugetul nostru si pe care am stopat-o”, le-a spus seful diplomatiei romane ambasadorilor.

Le-a cerut totusi optimism, asigurand ca „ne descurcam” pe termen mediu si le-a cerut ambasadorilor sa gaseasca sponsori, parteneriate public-privat si argumente ca banii de care dispunem sa fie alocati pe proiecte in functie de importanta politica a misiunilor pe care le conduc. „Activitatea ambasadorilor, ce reusesc domniile lor sa puna pe agenda bilaterala e direct proportional cu importanta si vizibilitatea acelei misiuni in sistemul de acasa”, a spus ministrul. „O ambasada inerta va pierde si fonduri de la un an la altul pentru ca nu reuseste sa aduca argumente pentru o noua dinamica si pentru alocarea de resurse aferente”, a completat Baconschi.

Ministrul de externe a vorbit si despre prezenta Romaniei in cadrul serviciului de actiune externa al UE. „Cei mari si-au luat partea leului, noile state membre, in pofida prevederilor tratatului care implica popularea acestui nou instrument cu 30% diplomati provenind din serviciile nationale este departe de a fi realizat in acest moment. Ne vom consulta o data in plus cu toti vecinii nostri, cu noile state membre, situatia trebuie sa se corecteze rapid si speram ca toate candidaturile pe care le-am plasat pentru centrala de la Bruxelles si pentru sefii de delegatie a UE sa fie luate in considerare asa cum se cuvine la a doua iteratie, cea din aceasta toamna. Vreau un serviciu extern puternic si legitim, pentru asta trebuie sa lucreze in cadrul lui si diplomati romani”, a spus ministrul, adaugand apoi si alte state noi membre ale UE.

Baconschi a recunoscut ca nu a reusit o crestere a nivelului de reprezentare a Romaniei la nivelele superioare ale sistemului ONU, in ciuda faptului ca o serie de romani lucreaza in structurile inferioare. „Trebuie sa gandim o strategie noua pentru promovarea acestor candidaturi”, a spus el.