Infecția cu Helicobacter pylori devine greu de tratat în România: ce arată studiile și ce opțiuni mai au pacienții

Infecția cu Helicobacter pylori, una dintre cauzele demonstrate ale cancerului gastric, rămâne una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale la nivel mondial, iar datele recente din România și din Europa arată că bacteria devine tot mai dificil de eliminat. Cercetările publicate în ultimii ani indică o creștere marcată a rezistenței la antibiotice, iar specialiștii au modificat ghidurile medicale pentru a ține pasul cu schimbările rapide ale sensibilității bacteriene.

Un studiu realizat în nord-estul României și publicat în 2023 a analizat tulpinile de Helicobacter pylori izolate din biopsii gastrice și a constatat niveluri îngrijorătoare de rezistență la claritromicină și metronidazol – două dintre medicamentele folosite în mod tradițional în prima linie de tratament. Rezultatele au fost în acord cu datele Registrului European Hp-EuReg, publicate în revista Gut, care arată că rezistența la antibiotice este în creștere în toată Europa, fiind mai ridicată în sudul și estul continentului. O analiză suplimentară, publicată în 2023, subliniază nevoia unor strategii terapeutice adaptate fiecărei regiuni.

Cum se instalează infecția și de ce se cronicizează

Helicobacter pylori este o bacterie capabilă să supraviețuiască într-unul dintre cele mai ostile medii ale organismului uman: stomacul. Ea se adaptează modificând aciditatea locală și pătrunzând adânc în mucoasa gastrică, unde celulele sistemului imunitar o detectează cu dificultate. Infecția se transmite ușor, în special prin apă sau alimente contaminate, prin contact apropiat sau în familii în care un membru este deja pozitiv. Prevalența este ridicată în România, mai ales în zonele rurale și la persoanele de peste 40 de ani.

Medicii explică faptul că mulți pacienți pot trăi ani întregi cu H. pylori fără să aibă simptome. Bacteria rămâne însă activă și, în timp, produce inflamație cronică, gastrită sau ulcer. Doar atunci apar manifestări precum arsurile gastrice, durerea în capul pieptului, balonarea, greața sau scăderea apetitului. Semnele severe – scaune negre, vărsături cu sânge, anemie sau dureri intense – sunt motive de prezentare urgentă la medic.

Aproximativ 44% dintre oamenii din întreaga lume au o infecție cu H. pylori, conform unei metaanalize din 2018. În multe dintre cazuri, infecția cu H. pylori este inofensivă, însă medicii atrag atenția, în același timp, că bacteria este responsabilă pentru majoritatea ulcerelor gastrice. Conform datelor provenite de la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA (CDC), aceste bacterii sunt responsabile pentru până la 80% din cazurile de ulcer gastric și până la 90% din cazurile de ulcer duodenal.

Legătura cu cancerul gastric

Dovezile acumulate în ultimele decenii au demonstrat că infecția cu H. pylori este cel mai important factor de risc pentru cancerul gastric. Organizația Mondială a Sănătății, prin IARC, a clasificat bacteria în categoria agenților carcinogeni din grupa 1. Eliminarea infecției reduce considerabil riscul, dar eficiența tratamentului depinde în mare măsură de sensibilitatea locală la antibiotice.

Cum se pune diagnosticul

Specialiștii folosesc o serie de investigații pentru a confirma infecția, de la testul respirator cu uree, care este considerat standardul non-invaziv, la testul antigenic din scaun sau la metode utilizate în timpul endoscopiei, precum testul rapid al ureazei și examenul histologic. În cazurile complicate sau recidivante, cultura bacteriană și testarea sensibilității la antibiotice devin esențiale pentru alegerea schemei corecte.

Medicii nu mai recomandă testele serologice pentru stabilirea diagnosticului, deoarece acestea pot rămâne pozitive mult timp după o infecție veche și nu reflectă infecția activă.

Sunt necesare scheme noi de tratament

Timp de ani la rând, terapia standard pentru H. pylori s-a bazat pe combinația a două antibiotice și un inhibitor de pompă de protoni, de tipul omeprazol, esomeprazol sau pantoprazol. Creșterea rezistenței la claritromicină și metronidazol a făcut ca această schemă să nu mai fie suficientă în multe regiuni.

Medicii explică faptul că, în prezent, terapia cvadruplă cu bismut este preferată în zonele cu rezistență mare, inclusiv în România. Aceasta combină două antibiotice, un inhibitor de pompă de protoni și bismutul, crescând șansele de eradicare chiar și în fața unor tulpini rezistente.

Dacă infecția persistă după prima cură, se recomandă repetarea tratamentului cu o schemă complet diferită și, ideal, ajustarea antibioticului în funcție de rezultatele culturii. Acest lucru este important deoarece folosirea repetată a aceleiași scheme în prezența unei tulpini rezistente reduce și mai mult probabilitatea de vindecare.

Rolul probioticelor și al remediilor naturale

Deși niciun remediu natural nu poate elimina bacteria, anumite substanțe pot ajuta la atenuarea simptomelor sau la tolerarea mai ușoară a tratamentului. Unele probiotice par să reducă efectele adverse ale antibioticelor și cresc ușor rata de succes a terapiei, potrivit studiilor. Totuși, rezultatele sunt modeste, iar medicii nu recomandă tratamente cu probiotice în scopul eliminării infecției cu H. pylori, ci doar pentru atenuarea efectelor adverse ale antibioticelor. Nu există, în prezent, un consens științific și niciun ghid internațional nu recomandă probioticele ca terapie standard. În ceea ce privește mierea, rădăcina de lemn-dulce sau uleiul de măsline, alte remedii naturale folosite tradițional în infecția cu Helicobacter, datele provin aproape exclusiv din studii in vitro, fără relevanță clinică demonstrată. Aceste substanțe nu au fost validate în studii pe oameni, nu apar în ghidurile oficiale și nu pot fi recomandate ca tratament al infecției cu H. pylori.

Ce trebuie să conțină dieta unei persoane cu Helicobacter pylori

Dieta are un rol important în gestionarea simptomelor, chiar dacă nu influențează în mod direct eliminarea bacteriei. Pacienții sunt sfătuiți să evite alcoolul, băuturile carbogazoase, alimentele picante și cafeaua în exces, iar în schimb să includă în alimentație lactate fermentate de tipul kefirului, alte produse fermentate, legume fierte, pește și fructe de pădure. Un stil de viață echilibrat, combinat cu o schemă corect aleasă, crește șansele de vindecare.

Infecția rămâne tratabilă, dar nu oricum

Creșterea rezistenței la antibiotice face ca infecția cu Helicobacter pylori să nu mai fie, în toate cazurile, ușor de tratat. Pacienții au însă opțiuni eficiente, cu condiția ca diagnosticul să fie pus corect, tratamentul să fie personalizat, iar schema aleasă să țină cont de particularitățile epidemiologice locale. Studiile recente arată că România nu este o excepție în ceea ce privește rezistența bacteriană, iar medicii avertizează că tratamentele empirice, repetate la întâmplare, riscă să întărească și mai mult bacteriile deja dificil de combătut.