Infectia cu noul coronavirus SARS-CoV-2: mai mult decit o gripa obisnuita

În decembrie 2019, autoritățile din Wuhan, China au raportat un grup de cazuri de pneumonie cauzate de un agent etiologic necunoscut. Agentul patogen a fost rapid identificat și secvențiat, si a fost stabilit ca este un nou coronavirus, asemanator cu virusul care acum un deceniu cauza sindromul respirator acut sever (SARS). Acest nou virus a fost ulterior denumit SARS Coronavirus-19 (SARS-CoV-2), iar boala pe care o cauzeaza COVID-19.

Infecția s-a răspândit în primele 3 luni ale anului 2020 in intreaga lume, și a fost declarată pandemie de către organizația Mondială a Sănătății. La 16 martie 2020, 170.191 de cazuri documentate au fost raportate la nivel mondial, și din pacate 6.526 de pacienți au decedat in urma cazurilor grave cu SARS-CoV-2 (https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019). Acest nou coronavirus are consecintele cele mai grave asupra plaminilor, cauzind in anumiti pacienti o pneumonie grava. Unii dintre acesti pacienți cu pneumonie se deteriorează brusc de-a lungul bolii, trecind în insuficiență respiratorie severă care necesită intubație și ventilație mecanică pe sectiile de terapie intensiva.

Datorita numarului mare de imbolnaviri care cresc vertiginous in aproape toate tarile, guvernele au luat masuri fara precedent. O carantina severa a fost pentru prima data impusa de catre guvernul chinez in provincial Hubei, si mai apoi in mai multe provincii, ducind la o reducere drastica a numarului de imbolnaviri. Cresterea rapida a numarului de pacienti a dus citeva saptamini mai tirziu la impunerea unor masuri drastice de carantina si in tarile europene, acompaniate de inchiderea granitelor de catre Statele Unite si apoi Uniunea Europeana, precum si de multe alte tari. Efectele economice ale acestei crize sunt masive, cu scaderi drastice ale activitatii economice. Acest tablou al unei pandemii care se raspindeste rapid intr-o lume interconectata este probabil cea mai serioasa situatie cu care lumea se confrunta de la cel de-al doilea razboi mondial.

In luna februarie a acestui an am fost intrebat in cadrul unor interviuri cit de severa este aceasta noua infectie cu coronavirus, si la ce ne puteam astepta. In cadrul acelor interviuri am explicat ca exista o scara larga de gravitate intre infectiile date de coronavirusuri. Unele coronavirusuri dau infectii foarte usoare precum raceala obisnuita, iar alte coronavirusuri dau infectii foarte grave cu mortalitate de pina la 10% precum SARS. Tabloul clinic dat te COVID-19 se prezenta ca o forma intermediara de gravitate, pe care am asemanat-o in acel moment cu o gripa severa. Aceasta afirmatie a fost cel mai usor de comunicat de catre media, si ideea principala care a ramas din acele interviuri a fost ca aceasta infectie cu coronavirusul SARS-CoV-2 este cam la fel ca o gripa sezoniera.

Este insa acest lucru adevarat? Putem spune ca infectia cu SARS-CoV-2 este la fel ca o gripa? Si daca este asa, de ce duce SARS-CoV-2 la o pandemie grava, cu consecinte foarte mari asupra sanatatii populatiei, libertatii de miscare, economiei?

Un prim raspuns pe care putem sa il dam este ca intr-adevar exista multe asemanari intre gripa si acest nou coronavirus. Amindoua sunt infectii virale care duc la simptome respiratorii, tuse, febra, dureri musculare. In cazurile grave, ambele infectii pot duce la pneumonie, care in unele cazuri poate necesita ventilatie artificiala pe sectiile de terapie intensiva. Ambele infectii se transmit prin micile picaturi din respiratie in momentul cind tusim sau stranutam. Nici una dintre aceste infectii nu raspunde la tratament antibiotic obisnuit, dar reducerea simptomelor precum febra poate ajuta.

Un al doilea raspuns este insa ca exista si foarte importante diferente intre aceste doua virusuri. In primul rind, este gravitatea bolii identica intre gripa si COVID-19? Ambele tipuri de infectii dau simptome usoare in majoritatea pacientilor, si doar o proportie mica necesita internarea pe terapie intensiva, sau decedeaza. Proportia celor care decedeaza din cauza gripei sezoniere este de aproximativ 0.1-0.2% dintre imbolnaviri, care rezulta in 300.000-600.000 de decese anual in intreaga lume. Procentajul celor care decedeaza din cauza infectiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 este calculat ca fiind aproximativ de 1% (desi in tari precum Italia procentajul pare mai mare), daca luam in consideratie persoanele infectate dar care au foarte putine simptome sau deloc. In acest moment avem inca mai putin de 10.000 de persoane decedate in intreaga lume din cauza COVID-19, dar inca suntem in plina epidemie deci nu stim cum va evolua situatia. Pe de alta parte, nu stim nici daca nu sunt mult mai multe persoane in populatie care sunt infectate dar nu au nici un fel de simptom: in acel caz, rata mortalitatii ar putea fi si mai mica. Una peste alta insa, modelele matematice prezic in acest moment o mortalitate de 1% in infectia cu SARS-CoV-2, care este semnificativ mai mare decit gripa sezoniera. Pe de alta parte, daca ne gindim la pandemia de ,gripa spaniola’ din 1918 care a infectat probabil 500 milione de oameni si a cauzat intre 17 si 50 de milioane de morti (deci intre 3-10%), Covid-19 are o mortalitate mai scazuta.

O a doua diferenta foarte importanta intre COVID-19 si gripa sezoniera este lipsa completa a imunitatii in populatie in cazul noului coronavirus. In cazul gripei, multi dintre oameni au avut mai inainte gripa cel putin odata, si sunt rezistenti sau partial rezistenti la o reinfectie. Asta duce la o rata maxima a proportiei de persoane care fac gripa in fiecare an de maximum 5-10%. Din cauza ca SARS-CoV-2 este un virus complet nou pentru omenire, nimeni nu este inca imun pentru aceasta infectie. Conform modelelor actuale, aceasta lipsa a imunitatii ar putea duce ca pina la 50-70% din populatie sa se infecteze cu SARS-CoV-2. Desi majoritatea celor care se infecteaza vor avea o infectie usoara, din cauza ca un numar atit de mare de oameni se poate infecta, numarul absolut de persoane bolnave si din pacate de persoane decedate poate fi mult mai mare decit intr-un sezon obisnuit de gripa.

Ce putem deci spune despre asemanarile si diferentele dintre coronavirus si gripa? Ambele sunt infectii virale care cauzeaza intr-o mica proportie a pacientilor infectii grave si pneumonie virala, care intr-o proportie si mai mica poate duce la deces. Gravitatea COVID-19 de probabil in jur de 1% este mai mare decit gripa sezoniera, dar mai mica decit gripa foarte grava care a cauzat pandemia din 1918.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Infectia cu noul coronavirus SARS-CoV-2: mai mult decit o gripa obisnuita

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”