Inflația a ajuns la 4,7%, dar asta e o veste bună doar pe jumătate. Topul scumpirilor

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică.

Pe termen scurt, inflația va crește (BNR anticipează un nivel de 4,9% la sfârșit de an), pe seama creșterii prețurilor combustibililor și al tarifelor la energia electrică.

Ulterior, rata anuală a inflației se va înscrie pe o traiectorie de reducere lentă. În aceste condiții, aceasta se va plasa la 4,9% în decembrie 2024, arată datele prezentate luni de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu cu ocazia publicării Raportului trimestrial asupra inflației.

Comparativ cu prognoza din Raportul anterior, rata anuală a inflației IPC se situează la valori mai ridicate, cu diferențe mai ample în special până în trimestrul III 2025. La finele anului curent ajustarea este de +0,9 puncte procentuale. Aceasta a fost determinată în principal de evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, în special grupa alimentelor proaspete, dar parțial și pe segmentul alimentelor procesate.

Ca urmare a secetei pedologice prelungite din această vară, dinamica anuală a prețurilor volatile ale alimentelor (LFO) este anticipată a rămâne în plaja valorilor de două cifre în prima parte a intervalului de proiecție, potrivit Băncii Naționale.

Cum spuneam, prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2024 a fost revizuită la 4,9% a/a de la 4,0% a/a. Revizuirea s-a datorat în principal creșterii prețurilor la alimente proaspete din cauza secetei severe și a prețurilor reglementate la energie electrică.

Mesaje suplimentare ale guvernatorului BNR Isărescu la conferința de presă, potrivit unei analize a BCR :

• stabilitatea cursului de schimb a jucat un rol important în amortizarea presiunilor asupra prețurilor de import;

•  banca centrală rămâne îngrijorată din cauza creșterii salariilor decuplate semnificativ de productivitate, care se reflectă în dezechilibre externe și presiuni inflaționiste;

• Leul este ușor supraevaluat- cu mai puțin de 5%- , ceea ce nu explică deficitul extern mare;

• banca centrală este preocupată de povestea dublelor deficite, ambele deficite fiind în jur de 8% din PIB, ceea ce se reflectă în prime de risc mai mari pentru România;

• banca centrală este alertată de creșterea rapidă a puterii de cumpărare și creșterea puternică a creditelor de consum care alimentează consumul populației.