Inflația nu cedează și rămâne în zona lui 10%. Isărescu poate reduce cererea, dar nu poate aduce mecanici auto sau medici în plus

Inflația anuală a rămas în noiembrie 2025 la 9,8%, practic neschimbată de două luni, după un vârf de 9,9%, potrivit anunțului Statisticii de vineri . Este a doua lună consecutivă în care prețurile stau ca lipite de zona lui 10% — un nivel de 4 ori mai mare decât în zona euro.

Stagnarea inflației este și un semnal că nu mai suntem într-o inflație alimentată de cerere, ci într-una alimentată de costuri. Iar BNR nu poate controla costurile.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

În timp ce Banca Națională ține dobânda de politică monetară sus, frânând creditarea și consumul, prețurile continuă să urce în cele trei zone pe care politica monetară nu le poate „repara”: energie, servicii și alimentele importate sau intens procesate.

Serviciile – motorul principal al inflației (10,99%)

Aici se vede cel mai clar limita BNR. Prețurile din servicii cresc cu 10,99%, mult peste media generală.
Și nu vorbim de servicii „de lux”, ci de: bilete CFR: +18,6%, igienă și cosmetică: +17,9%, reparații auto: +16,3%, transport urban: +13,4% sau asistență medicală: +13,3%

Aceste creșteri vin din salarii în creștere, lipsă de persona sau scumpirea materialelor.

BNR poate reduce cererea, dar nu poate aduce mecanici auto, conductori CFR sau medici în plus.
Nu poate nici să forțeze firmele să devină mai eficiente.

De aceea, inflația în servicii este considerată cea mai „lipicioasă” — și exact acest tip de inflație domină România în 2025.

Energie și mărfuri nealimentare – zona unde inflația a scăpat de sub controlul oricărei bănci centrale

Mărfurile nealimentare se scumpesc în medie cu 10,73%, dar cifra ascunde un șoc major: energia electrică: +62,36%

Explozia vine după eliminarea schemei de plafonare. O decizie fiscală, nu monetară.

În aceeași categorie: energia termică: +18,8%, cărți/ziare/reviste: +10,2%, detergenți: +9,6%, medicamente: +5,5%, combustibili: +6%

BNR nu stabilește tarifele reglementate, nu controlează accizele, nu gestionează distribuția de energie și nu poate opri scumpirile din lanțurile globale de aprovizionare.

Cu alte cuvinte: BNR luptă cu o inflație care vine pe ușa din spate, nu prin cerere.

Alimentarele – multe scumpiri, puține scăderi

Alimentele cresc cu 7,64%, dar în interiorul categoriei sunt creșteri spectaculoase: fructe proaspete: +15,1%, cafea: +20,5%, produse zaharoase: +13,8%, lapte: +11,2%, citrice: +9,9%, ouă: +9,4%, pâine: +9,8%

Scăderi există, dar sunt limitate la categoriile cu sezonalitate puternică: cartofi: –9,7%, legume și conserve legume: –1,4%, fasole/leguminoase: –2,4%

Problema alimentară este structurală: România importă masiv, iar prețurile sunt extrem de sensibile la climă, costuri logistice, transport și taxe. Nici aici BNR nu are pârghii.

Care e scenariul de bază al Băncii Naționale

În scenariul de bază al BNR, rata anuală a inflației IPC este proiectată să scadă după creșterile abrupte din toamna acestui an, generate de liberalizarea pieței de energie electrică și de majorarea amplă a impozitelor indirecte, în august.

Ca urmare a acestor șocuri, rata inflației a urcat în septembrie la 9,88%, nivel care marchează vârful perioadei analizate, urmând să se reducă lent până la 9,6% în luna decembrie. „Niveluri ridicate ale inflației vor persista până la jumătatea anului viitor, urmând ca, odată cu ieșirea din baza de raportare a șocurilor recente, rata anuală să se reducă semnificativ – cu aproximativ 5 puncte procentuale în trimestrul III 2026.

Ulterior, procesul dezinflaționist va fi sprijinit de adâncirea deficitului de cerere și de temperarea treptată a așteptărilor inflaționiste. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC este estimată la 3,7% la sfârșitul anului 2026, revenind în intervalul țintei în primul trimestru din 2027 și coborând la circa 2,9% în trimestrul III 2027”, arată Raportul asupra inflației recent publicat de Banca Centrală.