Inflația sare la aproape 8%

Inflația (calculată pe baza IPC) a urcat de la 5.8% în iunie la 7.8% în iulie, după ce prețurile la energie și fructe au explodat. Astăzi, Guvernatorul BNR va susține o conferință de presă pe marginea raportului privind inflația și e aproape sigur că va modifica ținta de inflație a BNR pentru acest an. România este de câteva luni în fruntea statelor europene cu cea mai mare inflație.

Un ritm de creștere lunar al inflației de 2,68% ( iulie/iunie 2025) este deosebit de ridicat. „Un astfel de procent de creștere lunar nu s-a mai repetat din anul 2022 când inflația lunară a crescut în aprilie cu 3,74% față de luna anterioară”, spun statisticienii.

„Estimăm că inflația va intra în intervalul 7%- 8% în trimestrul 3 din 2025, cu o probabilitate crescută să ajungă spre limita superioară a intervalului la finalul trimestrului. Ulterior, în trimestrul 4, într-un scenariu optimist, inflația se va stabiliza în intervalul menționat. Totuși, dacă riscurile ascendente se materializează, inflația ar putea urca spre 9%-10% până la finalul anului”, arăta un raport al BRD publicat acum o lună.

Alte bănci sunt și mai pesimiste și văd rate ale inflației de 9 sau chiar 10%.

Chiar și Banca Centrală vorbește despre o creștere a inflației cu un „amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”.

Înaintea deciziei de vineri a BNR de menținere a rati cheie a dobânzii, ING le-a transmis investitorilor: „Întâlnirea (boardului BNR de vineri- n.a.) este semnificativă deoarece precede publicarea Raportului privind inflația, care va reflecta impactul măsurilor fiscale recente. Raportul (care urmează să fie publicat luni – n.r.) va arăta probabil un vârf al inflației considerabil mai mare decât prognoza anterioară, urmat de o scădere accentuată în 2026. De asemenea, va oferi informații despre opiniile Băncii cu privire la creșterea economică și efectele politicii fiscale”.

„Inflația din iunie a surprins deja în sens ascendent, iar inflația de la sfârșitul anului este de 7,9%, cu un vârf de peste 8,0% în septembrie-octombrie”, spune ING.

În trimestrele și anii următori va trebui să ne obișnuim cu fluctuații ale inflației, arată un raport al BRD. Și asta din cel puțin 4 motive. Desigur, putem pune în discuție și modul în care statisticile de azi corespund noilor realități tehnologice și digitale.

1. Adâncirea declinului demografic

România pierde la fiecare 10 ani câte un milion de locuitori din cauza emigrației și a sporului natural negativ. Iar asta va avea un impact negativ asupra productivității. Rămâne de văzut în ce măsură adoptarea și integrarea IA va putea acționa ca o pârghie stabilizatoare, mai notează autorii documentului.

Îmbătrânirea populației poate duce la schimbări în modelele de consum, indivizii mai în vârstă cheltuind de obicei diferit față de cohortele formate din tineri. Această schimbare poate influența cererea din economie, complicând și mai mult tendințele inflaționiste. Implicațiile acestor schimbări demografice sunt profunde. Guvernele se confruntă cu dificultatea de a aborda sarcinile fiscale ale unei populații care îmbătrânește dar în același timp să încurajeze și creșterea economică.

2. Clima tot mai ciudată și impactul ei asupra recoltelor și consumului de energie

Riscul de pierdere a culturilor în diferite regiuni este în creștere fie din cauza secetei fie a inundațiilor, iar asta duce nu de puține ori la creșterea prețurilor la alimente. Prevalența dăunătorilor și a bolilor va crește , deoarece temperaturile mai calde creează condiții favorabile pentru răspândirea lor, periclitând și mai mult recoltele.

Consecința directă a reducerii productivității agricole este o creștere a prețurilor la alimente. Pe măsură ce recoltele scad din cauza impredictibilității climatice, aprovizionarea cu alimente se diminuează, ceea ce duce la costuri mai mari pentru consumatori. Această presiune inflaționistă poate fi exacerbată de întreruperi în distribuția alimentelor cauzate de fenomene meteorologice extreme, de războaie sau de atacuri piraterești, ceea ce obligă navele să găsească rute mai lungi și mai costisitoare pentru consumatorul final.

Inflația alimentară poate avea implicații economice mai largi, în special pentru cei care cheltuie o parte semnificativă a venitului gospodăriei pentru alimente.

În plus, pe măsură ce prețurile alimentelor cresc, băncile centrale se pot confrunta cu presiuni pentru ajustarea politicii monetare, complicând și mai mult gestionarea inflației.

3. Lărgirea decalajului dintre resurse și nevoile fiscale

Pe măsură ce guvernele încearcă să reducă decalajul de resurse prin împrumuturi, ele pot contribui la presiunile inflaționiste. Creșterea cheltuielilor guvernamentale, în special dacă este finanțată prin datorii, poate duce la o cerere mai mare în economie. Dacă această cerere depășește oferta, poate duce la creșterea prețurilor, în special în sectoarele sensibile la politicile fiscale, cum ar fi locuințele și bunurile de larg consum.

Problema fiscală este sursă de inflație și dacă deficitul crește, se mărește și presiunea inflaționistă, susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Mai mult, atunci când guvernele alocă o parte semnificativă a bugetelor lor pentru serviciul datoriei, acestea pot elimina cheltuielile pentru servicii publice și investiții esențiale. Această alocare greșită poate înăbuși creșterea economică și exacerbează inflația prin limitarea capacității productive a economiei. De exemplu, dacă fondurile care ar fi putut fi utilizate pentru dezvoltarea sectorului medical sunt direcționate către rambursarea datoriilor, economia poate avea dificultăți să crească, ceea ce duce la prețuri mai mari, deoarece oferta nu face față cererii.

4. Potențiala utilizare a prețului materiilor prime ca „instrument de constrângere” în cadrul tensiunilor geopolitice

Utilizarea prețurilor materiilor prime ca instrument de constrângere în cadrul tensiunilor geopolitice influențează semnificativ inflația și stabilitatea economică.

Tensiunile geopolitice, cum e invazia Rusiei în Ucraina, duc la creșteri ale prețurilor materiilor prime. Această situație apare deoarece ambele țări sunt exportatori cheie de mărfuri esențiale, inclusiv energie, cereale și îngrășăminte.

Întreruperea acestor livrări a determinat creșterea prețurilor și la complicații pe piețele altor materii prime.

Țările pot folosi prețurile materiilor prime ca instrument coercitiv în relațiile internaționale. Controlând oferta sau stabilind prețul resurselor critice, națiunile pot exercita presiuni una asupra alteia pentru a-și atinge obiective politice.

De exemplu, țările exportatoare de energie pot manipula prețurile petrolului pentru a influența economiile națiunilor importatoare, afectând astfel deciziile lor politice.

Volatilitatea recentă a prețurilor la energie a demonstrat cum considerentele geopolitice pot duce la repercusiuni economice semnificative, inclusiv creșteri ale inflației și întreruperi ale lanțului de aprovizionare.

Creșterea prețurilor materiilor prime se traduce direct în creșterea costurilor de producție pentru întreprinderi. Pe măsură ce companiile se confruntă cu cheltuieli mai mari pentru inputurile esențiale, ele transferă adesea aceste costuri asupra consumatorilor, ceea ce duce la prețuri cu amănuntul mai mari și la inflație. Banca Centrală Europeană a observat că riscurile geopolitice pot crește inflația și pot reduce producția industrială, complicând și mai mult condițiile economice.

Tensiunile geopolitice creează, de asemenea, incertitudine în lanțurile de aprovizionare, determinând companiile să caute surse alternative de materii prime. Această schimbare poate duce la creșterea costurilor pe măsură ce întreprinderile navighează în relații noi cu furnizorii și, potențial, tarife sau cheltuieli de transport mai mari. Necesitatea de a diversifica lanțurile de aprovizionare ca răspuns la riscurile geopolitice a devenit o prioritate pentru multe companii, contribuind și mai mult la presiunile inflaționiste pe măsură ce se adaptează la aceste condiții în schimbare.