Infrastructura în 2024: proiecte finalizate sau doar panglici tăiate?

Discrepanțe între evoluția lucrărilor la proiectele de autostrăzi și la calea ferată

Multiplele rânduri de alegeri din acest an își pun amprenta și asupra proiectelor de infrastructură. Efectul electoral mută accentul de la programele destinate infrastructurii locale (PNDL, Programul Anghel Saligny, etc.) spre marile proiecte de infrastructură finanțate din fonduri europene. Din nefericire, doar pe segmentul rutier.

2023 vs. 2024

Opt dintre principalele șantiere ale infrastructurii rutiere erau deschise și în ianuarie 2023, aflându-se în execuție și la data de 30 iunie 2024.

Cele mai mari progrese s-au înregistrat pe autostrada A7, secțiunea Ploiești – Buzău, lotul 1: Dumbrava – Mizil (70,50%) și lotul 2: Mizil – Pietroasele (70%).

Între 1 ianuarie 2023 și 30 iunie 2024, progrese ale lucrărilor de aproximativ 50% s-au consemnat pe drumul expres Craiova – Pitești, lotul 4: Colonești – Oarja – Pitești.

Avans de peste 40 de procente s-a înregistrat pe autostrada A1, secțiunea Sibiu – Pitești, lotul 4: Curtea de Argeș – Pitești (48,68%), pe autostrada A0 (autostrada de centură a Capitalei), pe loturile Glina – Vidra (45,29%) și Bragadiru – Joița (44,65%).

În același interval de 18 luni, cele mai mici progrese, sub 30%, s-au înregistrat pe autostrada A3, loturile Nădășelu – Mihăiești – Zimbor (29,93%) și Zimbor – Poarta Sălajului (24,15%).

Astfel, performeri ai celor 18 luni sunt constructorii Pizzarotti – Retter și Coni – Trace, pe autostrada A7, între Ploiești și Buzău iar repetente sunt companiile grupului UMB, pe autostrada A3.

Totuși, responsabilitatea rezultatelor slabe de pe secțiunea transilvăneană dintre Cluj Napoca și Borș este partajată între constructorul român, cu o mobilizare slabă pe șantier și autorități, care au generat întârzieri în procedura de licitare a unor lucrări suplimentare.

Mobilizarea slabă cu episoade de abandon al șantierului și progresele nesemnificative consolidează imaginea de eșec al grupului UMB pe Autostrada Transilvania, în contrast cu lucrările de pe Autostrada Moldovei (cu grad de dificultate mai redus).

Două dintre proiectele pe care lucrările au avansat, amplasate pe secțiunea Ploiești – Buzău a autostrăzii A7 au înregistrat cele mai însemnate progrese în primele 6 luni din 2024, respectiv lotul 2: Mizil – Pietroasele (cu un avans de 36,30%) și lotul 1: Dumbrava – Mizil (29,00%).

Campioni ai lucrărilor în prima jumătate a anului sunt turcii de la Ozaltin, pe cei 17,70 km dintre Craiova și Robănești (parte a drumului expres Craiova – Pitești), cu un progres de aproximativ 50 de procente, pentru lucrările relicitate.

Un progres foarte bun au înregistrat și austriecii de la PORR Construct, pe lotul Tigveni – Curtea de Argeș, al autostrăzii A1, sectorul Sibiu – Pitești (24,29%) și grație avansului la cele două galerii ale tunelului de pe acest segment.

Practic, în mai putin de 12 luni, PORR a ajuns aproape la jumătatea lucrărilor.

Dintre proiectele care au demarat lucrările după 1 ianuarie 2024, doar pe două loturi au fost consemnate progrese:

Pe autostrada A0, lotul 3, sectorul Nord, chinezii de la China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC) au avut un avans de 10%.

Pe autostrada A7, sectorul Ploiești – Buzău, lotul 3: Pietroasele – Buzău, asocierea Nurol – Makyol, a reușit un progres de 7,50% în numai 2 luni.

CALEA FERATĂ CU VITEZA MELCULUI

Pe șantierele de modernizare a căii ferate, situația a fost diferită, progresele fiind reduse. În primele 6 luni anului 2024, pe un singur lot s-au înregistrat progrese de peste 20% și pe doar două loturi avansul a fost mai mare de 10%.

Pe șantierul din stațiile Ciulnița și Fetești (de pe linia București – Constanța), asocierea Arcada Company – ISPCF avut un progres de 22 de procente, începând cu 1 ianuarie 2024, în timp ce pe lotul 2: Apața – Cața al secțiunii Brașov – Sighișoara, progresul asocierii Aktor – Alstom – Arcada Company a fost de 14,30%.

În 2024 au demarat lucrările pe șapte dintre cele opt loturi finanțate prin PNRR, aferente proiectelor de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad și modernizare și electrificare a liniei Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului.

Între acestea, cele mai mari progrese au fost înregistrate pe magistrala feroviară Cluj Napoca – Episcopia Bihorului, pe lotul 2: Aghireș – Poieni (15%) și pe lotul 1: Cluj Napoca – Aghireș (8%).

Aceste progrese sunt mai mari decât avansul lucrărilor de pe fiecare dintre cele patru loturi ale secțiunii dintre Curtici și Simeria din ultimele 12 luni.

Practic, pe loturile dintre Curtici și Simeria, în acest interval, progresul fizic a fost între 4,5% pe lotul Bârzava – Iteu și 7,4%, pe cei aproximativ 40 km dintre Gurasada și Simeria.

Avans modest a lucrărilor a fost consemnat în ultimul an și între Brașov și Sighișoara, pe lotul 1: Brașov – Apața și  lotul 3: Cața – Sighisoara (sub 8%).

Este prea devreme pentru a putea considera că progresul de pe primele loturi ale proiectului feroviar dintre Cluj Napoca și Episcopia Bihorului este un succes, având în vedere că saltul semnificativ a fost realizat într-o singură lună (mai 2024), în lunile anterioare progresul fiind sub 3%, iar în iunie 2024, pe cele două loturi (Cluj – Aghireș și Aghireș – Poieni), lucrările nu au avansat.

Concentrarea pe segmentele autostrăzii A7, în special în zona Buzău, pe sectoarele Ploiești – Buzău și Buzău – Focșani evidențiază dorința de a capitaliza electoral, în perioada alegerilor,  potențiala finalizare a unor porțiuni de autostradă. Mai ales că aceasta are vizibilitate mediatică și impact electoral.

Și cum întreg sectorul Ploiești – Buzău este practic imposibil de finalizat în acest an, cei 14 km ai lotului 3 dintre Pietroasele și Buzău au fost întârziați în etapa licitațiilor (cu 7,5% stadiu fizic la 30 iunie 2024), se încearcă o operațiune de imagine.

Astfel, loturile Dumbrava – Mizil și Mizil – Pietroasele au șanse mari de a fi finalizate înainte de alegeri, dacă se menține un ritmul de lucru.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat deschiderea circulației în acest an pe cele patru loturi dintre Buzău și Focșani. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar un efort consistent al constructorului român având în vedere stadiul la mijlocul anului (între 40% și 50%) și faptul că în ultimele 6 luni progresul a fost de aproximativ 20 de procente. Deci, fără un efort susținut, inaugurarea acestor loturi este incertă în anul 2024, chiar în condițiile în care activitatea grupului UMB este intensă, dublată de o scădere a activității pe cele două loturi ale Autostrăzii Transilvania.

Speranța inaugurării unor tronsoane de drumuri rapide se leagă și de cei aproximativ 18 km ai tronsonului 1 Craiova – Robănești (parte a drumului expres Craiova – Pitești), unde asocierea condusă de turcii de la Ozaltin a avansat cu peste 40 de procente din martie 2024, ajungând la un stadiu fizic total de 76,16%, incluzând și lucrările realizate de Tirrena Scavi, înainte de rezilierea contractului sau de drumul expres Brăila – Galați. – Citeste restul articolului pe Contributors.ro