„Ingerință în suveranitatea poporului”. Cum motivează judecătorul Alexandru Vasile decizia prin care a desființat hotărârea CCR privind alegerile

Magistratul de la Curtea de Apel Ploiești susține că decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 24 noiembrie a depășit limitele legale și constituționale. În motivarea obținută de HotNews, el susține că instanța constituțională nu avea dreptul să intervină în acest mod fără o sesizare oficială și fără probe concrete. Magistratul invocă și Raportul Comisiei de la Veneția, subliniind că „normele internaţionale nu impun, nici nu interzic, în principiu, deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale”.

La o zi de la pronunțarea deciziei privind anularea hotărârii CCR, judecătorul Alexandru Vasile și-a motivat decizia. În documentul care se întinde pe 20 de pagini, magistratul susține că CCR a depășit cadrul legal atunci când, în baza unei autosesizări și a unor „documente secrete nedovedite” a anulat întregul proces electoral prezidențial, cu toate că validase deja rezultatele primului tur. 

În opinia magistratului, CCR nu are dreptul de a se autosesiza și asemenea decizii trebuie luate numai în baza unor sesizări scrise, motivate și în termen legal, formulate exclusiv de competitorii electorali. 

„Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”, se arată în document. 

Invocând „lipsa unor dovezi concrete de fraudă și absența unei cereri conforme cu legea”, judecătorul a concluzionat că „hotărârea CCR încalcă principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv dreptul de vot și suveranitatea populară, și produce efecte juridice grave prin suspendarea unui proces electoral validat anterior”. Pasaje din motivare au fost publicate inițial de G4Media.

Cum motivează judecătorul Alexandru Vasile anularea deciziei CCR 

„Depășirea atribuțiilor CCR”

„Asupra fondului acţiunii în anulare deduse judecăţii, Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 

Astfel cum s-a reţinut anterior, acest prim motiv de nelegalitate este întemeiat, în condiţiile în care, conform dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 47/1992, „(1) Curtea Constituțională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituție, republicată, sau de legea sa organică. (2) Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate.” 

În Raportul Comisiei de la Veneția, s-a reţinut că normele internaţionale nu impun, nici nu interzic, în principiu, deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale. Ţinând cont că tribunalele, inclusiv curţile constituţionale, se caracterizează prin reactivitate, iar nu prin capacitatea de a fixa ordinea de zi, Comisia de la Veneția a apreciat că puterea curţilor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu, dacă există, ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, în scopul prezervării încrederii alegătorilor în legitimitatea alegerilor (pct. 69). Or, în prezenta cauză, emitentul actului atacat nu a precizat şi dovedit circumstanţă excepţională care să justifice anularea procesului electoral, întemeiată pe o prevedere legală expresă, pentru a nu fi afectată încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”.

„CCR nu are dreptul de autosesizare”

În motivarea deciziei, judecătorul Alexandru Vasile mai arată că în Constituție nu se prevede „posibilitatea sesizării din oficiu a Curţii Constituţionale în vederea anulării procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României”.

Magistratul subliniază că Legea nr. 370/2004 „prevede în mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri”.

„Sub acest aspect, în Raportul Comisiei de la Veneția, s-a reţinut că normele internaţionale nu impun, nici nu interzic, în principiu, deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale. Ţinând cont că tribunalele, inclusiv curţile constituţionale, se caracterizează prin reactivitate, iar nu prin capacitatea de a fixa ordinea de zi, Comisia de la Veneția a apreciat că puterea curţilor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu, dacă există, ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, în scopul prezervării încrederii alegătorilor în legitimitatea alegerilor. Or, în prezenta cauză, emitentul actului atacat nu a precizat şi dovedit circumstanţă excepţională care să justifice anularea procesului electoral, întemeiată pe o prevedere legală expresă, pentru a nu fi afectată încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, motivează judecătorul.

„Lipsa unor dovezi de fraudă”

Hotărârea CCR a fost dată în mod cu totul arbitrar, fără absolut nicio dovadă că procesul electoral ar fi fost fraudat în aşa măsură încât să fi impus anularea alegerilor, mai susține judecătorul în motivarea deciziei sale.

„Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, argumentează magistratul, făcând trimitere, din nou, la Raportul Comisiei de la Veneția.

„Ingerință în suveranitatea poporului”

„CCR a încălcat suveranitatea poporului român, anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără Preşedinte legitim ales de poporul român şi aruncând-o într-o criză politică profundă”, s-a reclamat în dosarul repartizat judecătorului Alexandru Vasile.

„Ultimele două motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea art. 2 din Constituţia României privind suveranitatea, ca principiu constituţional general şi arată că, prin hotărârea menţionată, Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român, al cărui membru este şi reclamanta, anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără preşedinte legitim ales de poporul român şi aruncând-o într-o criză politică profundă, care nu s-a încheiat nici în prezent, la peste 4 luni de la anularea alegerilor.

Or, Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei. (…)

Curtea reţine că şi aceste critici sunt întemeiate, în condiţiile în care, prin anularea integrală a întregului proces electoral, cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României”, a argumentat magistratul.

„Încălcarea irevocabilității actelor administrative

„Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 a produs efecte juridice, procedura electorală fiind continuată, iar procesul de vot […] era în curs de desfăşurare, potrivit calendarului electoral stabilit prin HG nr. 1061/2024.”​

„CCR nu a respectat propriul calendar”

„Anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024.”​

„CCR a acționat preventiv, fără temei legal”

„Pretinsele fraude (…) nu vizează cerinţa prevăzută de lege, (…) ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale, vizând informarea prin social-media și finanţarea campaniei (…) aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat.”, se mai arată în hotărâre.

Decizia magistratului de la Curtea de Apel Ploiești a fost luată fără temei constituțional și legal, spune CCR, într-o primă reacție. Instituția anunță că a atacat decizia luată joi de judecătorul Alexandru Vasile de la Secția de contencios Administrativ a Curții de Apel Ploiești. CCR vorbește despre „restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituționale” și despre „eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”.

Citește și:

• Curtea Constituțională, prima reacție după decizia judecătorului de la Ploiești: Independența magistratului nu justifică într-un stat de drept nesocotirea Constituției
• Înalta Curte judecă de la ora 16:00 recursurile împotriva deciziei judecătorului din Ploiești, care a decis anularea hotărârii CCR privind alegerile
• Prima reacție a Curții de Apel Ploiești al cărei judecător a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor
• De ce nu se pot pronunța instanțele asupra unei decizii a Curții Constituționale / Argumentele judecătorilor care au respins zeci de cereri precum cea de la Ploiești