Comunicatul INS privind evoluția Produsului Intern Brut din această toamnă arată o economie care crește lent, fără forță, într-un context global complicat și cu dezechilibre interne evidente. PIB-ul a urcat cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2024. Practic, economia avansează sub potențial și sub nevoile bugetului.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Seria ajustată sezonier este o versiune „curățată” a datelor economice, din care sunt eliminate efectele sezoniere – adică acele variații care se repetă în fiecare an în mod previzibil. De exemplu: în agricultură, producția e mai mare vara și toamna; în construcții, activitatea scade iarna; în comerț, vânzările explodează în decembrie; în industrie, fabricile închid în concediile de vară.

Pe perioada ianuarie–septembrie 2025, creșterea a fost și mai modestă: +0,8% brut, respectiv +1,4% ajustat sezonier. Aceasta confirmă că România se află într-o fază de încetinire, nu de recesiune, dar cu riscuri evidente.

De unde vine creșterea economică? Construcțiile sunt locomotiva, industria încetinește

INS arată clar ce sectoare au contribuit la evoluția PIB:

Construcțiile: +0,5 puncte procentuale. Activitatea din construcții a crescut cu 8,5%, un ritm foarte puternic. Sectorul rămâne unul dintre principalii beneficiari ai investițiilor publice și ai proiectelor finanțate prin PNRR.

Agricultura: +0,2 pp. Volumul de activitate a crescut cu 6,8%, un rezultat bun după ani dificili marcați de secetă.

IT&C (informații și comunicații): +0,2 pp. Sectorul digital crește cu 2,9%, continuând trendul pozitiv, deși într-un ritm mai lent decât în anii trecuți.

Impozitele nete pe produs: +0,3 pp. Aceasta înseamnă că statul a colectat mai mult din TVA, accize etc. Creșterea volumului este de 2,9%.

Ce a tras economia în jos:

Serviciile profesionale, științifice, administrative: –0,3 pp. Volumul a scăzut cu 3,7%. Aceste activități sunt sensibile la încetinirea investițiilor private.

Industria: –0,1 pp. Declin de 0,4% — confirmă problemele structurale, slăbiciunea comenzilor externe și costurile de producție ridicate.

Sectoare neutre (nu au influențat PIB):

Comerț, transport, hoteluri, restaurante — deși cresc cu 0,1%, ritmul e prea mic pentru a conta.

Tranzacții imobiliare — stagnare completă.

Administrație publică, sănătate, educație — –0,1%, mic recul.

Intermedieri financiare și asigurări — –0,6%.

INS analizează PIB și din perspectiva utilizărilor (consum, investiții, exporturi).

Consumul populației: +0,5%. Contribuția la PIB este mică, de +0,3 pp. Creșterea lentă nu e o surpriză într-un context de inflație încă ridicată la servicii, scădere a încrederii consumatorilor, decelerare a creditării.

Consumul public scade. Consumul individual al administrațiilor publice: –1%. Contribuția este negativă: –0,2 pp la PIB.

Acest lucru este un efect al pachetelor fiscale și al încercării statului de a controla cheltuielile în perspectiva deficitului excesiv.

Investițiile (formarea brută de capital fix): +4,6%. Sunt cel mai puternic motor al economiei, cu o contribuție de +1,2 pp. Explicație simplă: investițiile publice rămân ridicate (PNRR, fonduri europene, proiecte mari de infrastructură).

Exportul net: frână puternică și contribuție de –0,8 pp. Exporturile cresc cu 3,7%, dar importurile cresc mai repede, cu 5,1%.

Când importurile cresc mai repede decât exporturile, economia pierde avuție în exterior — de aceea exportul net trage PIB în jos.

Economia nu este în recesiune dar încetinește vizibil. Iar ritmul de +1,4% (pe seria ajustată sezonier) este pozitiv, dar insuficient pentru: consolidarea bugetară, convergența cu UE, creșterea veniturilor reale.

De asemenea, datele transmise vineri de INS arată că dependența de investițiile publice este foarte mare. Construcțiile și investițiile generează aproape toată creșterea. Un risc important: dacă finanțarea PNRR sau investițiile publice încetinesc, economia rămâne fără motor intern.