Intalnire de gradul zero, in mijlocul dezastrului

Ruperea de nori, precipitatiile abundente, alunecarile de teren, defrisarile si, ca ultima versiune, “arma meteorologica” au fost anuntate pe rand drept cauze ale dezastrului de la Tarlisua. O samanta de adevar poate exista in fiecare varianta. A plouat ca la sfarsitul lumii, fapt ce a condus la masive alunecari de teren.

Circa 3500 de metri cubi de material lemnos s-au pravalit peste Valea ”iblesului, distrugand gospodariile oamenilor, provocand victime umane si in randul animalelor.

Ca la orice catastrofa se cauta vinovati si vinovatii, pentru ca oamenii mandri din Tarlisua, comuna cel mai grav afectata, incearca sa isi explice cumva tragedia. Din pleiada de oficiali care s-au perindat in zona, premierul Tariceanu a anuntat un control amanuntit al cauzelor care au dus la producerea dezastrului.

Garda Nationala de Mediu a demarat un astfel de control, insa, pana una alta, directorul Garzii Judetene, Gratian Morariu, sustine ca la mijloc sunt doar cauze naturale.

Fantoma comunei Tarlisua

In urma evenimentelor din 20 iunie au fost afectate opt comune: Tarlisua, Spermezeu, Caianu Mic, Uriu, Ciceu Giurgesti, Branistea, Zagra si Runcu Salvei. Daca in cele mai multe localitati pagubele au fost relativ mici, din Tarlisua nu a mai ramas decat fantoma comunei mandre ce a fost odinioara.

Formatiuni de interventie din partea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bistrita, ale UM 01331 Bistrita, ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi si ale Inspectoratului Judetean de Politie s-au deplasat in zonele afectate, unde se gasesc si astazi, pentru a interveni in actiuni de salvare si remediere ale consecintelor dezastrului.

Acestia lucreaza cot la cot cu sinistratii, insa ultimul bilant dat publicitatii este unul tragic.

Populatie afectata – 14.857

• 10 persoane decedate: Zaharie Gaurean, 61 ani, Tarlisua$ Ludovica Cocean, 87 ani, Tarlisua$ Ieronim Bolbos , 61 ani Tarlisua$ Ana Bolbos, 18 ani, Tarlisua$ Ana Rodica Baias, 41 ani, Spermezeu$ Daniela Mariana Bolbos, 4 ani$ Maria Cucura, 79 ani, Ioana Rus, 67 ani$ Ana Curtusan, 51 ani din Tarlisua si Zorica Cristina Bolbos, 26 ani, din aceeasi localitate.

• 3 persoane disparute: Gabriela Curtusan, zece ani, si Minodora Nicolae, 75 de ani, din Tarlisua, precum si Raveca Clapa, din Spermezeu.

• 93 persoane evacuate.

Pagube produse:

– 890 gospodarii si 617 anexe gospodaresti afectate

– 26 locuinte si 125 anexe gospodaresti distruse

– 19,5 km drumuri judetene afectate

– 12,5 km drumuri judetene distruse

– 14,7 km drumuri comunale afectate

– 26,8 km drumuri comunale distruse

– 6,5 km ulite distruse

– 16 poduri distruse

– 182 podete distruse

– 10 punti distruse complet

Terenuri agricole

– 448,3 ha teren agricol afectate pe Valea Ilisua

– 1307,5 ha teren culturi agricole distruse, din care 1007,5 ha pe Valea Ilisua si 300 ha in comuna Zagras

Animale si pasari:

– 297 animale si pasari moarte

– 6977 animale si pasari disparute

Fara curent si fara telefoane

Reteaua de medie tensiune a fost distrusa pe o distanta de 3 km, iar reteaua de joasa tensiune a fost distrusa pe 14 km. S-a intrerupt alimentarea totala cu energie electrica in 10 localitati: trei din comuna Zagra si sapte localitati din comuna Tarlisua si partial in alte doua localitati din comuna Spermezeu. Au fost afectate 13 transformatoare de medie tensiune.

Au fost total intrerupte comunicatiile telefonice pe raza comunelor Spermezeu si Tarlisua, iar centrala telefonica din comuna Tarlisua a fost distrusa complet.

Mana de la mana

Familiile indoliate au primit sprijin in vederea inhumarii persoanelor decedate. S-a solicitat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sprijin financiar pentru apartinatorii persoanelor decedate. Persoanele evacuate au refuzat sa mearga in spatiile de cazare amenajate special la Preventoriul TBC de la Ilisua, dar au fost cazate la rude si vecini.

Pentru persoanele sinistrate s-au distribuit, cu mici sincope, produse alimentare de prima necesitate: apa potabila imbuteliata, paine, zahar, ulei, conserve, orez, sapun, detergenti, hartie igienica, lapte praf. Din partea oamenilor de bine s-au primit si distribuit circa 50 tone ajutoare umanitare constand in: alimente, paturi, obiecte de uz caznic, imbracaminte si incaltaminte.

Institutia Prefectului – judetul Bistrita-Nasaud a deschis un cont de colectare a fondurilor banesti donate sinistratilor, la Trezoreria Bistrita.

Lupta anti-epidemie

Printre prioritati se numara si masurile sanitare. Astfel, s-au identificat persoanele cu probleme de sanatate si s-au asigurat materiale sanitare (fese, spirt sanitar, seringi, cortizon, solutii perfuzabile de prima urgenta, vaccinuri si medicamente pentru bolnavii cronici, boli acute si bolnavii de diabet. Populatia a fost vaccinata antitetanic, antihepatita A si antitifoidic.

S-a organizat si desfasurat actiunea de dezinfectie la sol a obiectivelor de interes public si a santurilor de pe strazile principale. Fantanile colmatate din zonele afectate au fost curatate partial si dezinfectate, actiunea fiind in derulare. Animalele moarte gasite au fost trasportate la SC Protan Dej pentru ecarisare.

S-a actionat cu utilaje specifice pentru degajarea si curatarea drumurilor judetene si comunale si pentru decolmatarea podurilor si podetelor afectate. In prezent se circula pe toate drumurile judetene si comunale, nu si pe unele ulite distruse in totalitate. Se circula cu dificultate pe drumul comunal in directia Cireasi – Oarzina din comuna Tarlisua.

De asemenea, nu sunt alimentate cu energie electrica satele Sendroaia, partial Tarlisua, Racates si Lunca Sateasca, din comuna Tarlisua. Liniile telefonice au fost remediate partial si in zona s-a introdus telefonia mobila, prin instalarea unei statii Orange, pentru facilitarea convorbirilor abonatilor din zona.

La cererea oamenilor, premierul Tariceanu a promis ca si dupa linistirea apelor “semnalul” va ramane in zona.

Campanie electorala

Niciodata judetul Bistrita-Nasaud nu a primit atatea vizite “inalte”.

Incepand cu Victor Paul Dobre, secretarul de stat din cadru MAI, si culminand cu presedintele Traian Basescu, la Tarlisua a “aterizat” si premierul Tariceanu, fiind anuntata pentru zilele urmatoare vizita presedintelui PSD Mircea Geoana, a ministrului MEC, Codrut Seres, si a ministrului delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely.

Pentru presedintele Traian Basescu si premierul Tariceanu, zona Tarlisua a constituit un teatru de razboi electoral. Acestia au aterizat la aproximativ aceeasi ora in zona, insa in locuri diferite.

Dupa ce au dat bataie de cap autoritatilor judetene si locale care s-au impartit in doua grupuri de intampinare, presedintele si premierul s-au intalnit, aparent intamplator, pe podul distrus din comuna. “Buna ziua, domnule presedinte!… “Salut, (ha ha) domnule premier!” au uimit audienta cei doi.

Numarul 1 si 2 din stat au schimbat cateva replici protocolare, dupa care au luat-o fiecare in alta directie. Presedintele Traian Basescu sa inspecteze indeaproape zona cel mai greu incercata de natura, iar premierul Tariceanu, insotit de un alai de colegi de partid de la organizatia judeteana a PNL, sa depuna coroane de flori la mormintele victimelor catastrofei.

Daca cei doi inalti oficiali nu si-au planificat impreuna vizita la Tarlisua, au avut totusi ceva in comun, gesturile electorale: strangeri de mana, luari de dupa cap, incurajari pentru sateni, promisiuni marete, declaratii peste declaratii.

Suspect de popular si plin de compasiune, daca e sa ne luam dupa declaratiile ratate facute de premier cu ocazia vizitelor in alte zone afectate de inundatii, Tariceanu s-a amestecat in multime, fara masca si fara cizme de cauciuc.

A vizitat sala de sport recent construita prin programul Nastase, azi plina de namol, a depus coroane de flori si a murmurat rugaciuni la mormintele celor disparuti prematur. Mai mult chiar, Tariceanu a inspectat si depozitul de alimente de prima urgenta din comuna si a verificat termenul de garantie de la conservele de fasole cu ciolan (de care n-a mai mancat din armata).

Nici Traian Basescu nu s-a lasat mai prejos, promitandu-le oamenilor bani, ajutoare materiale si sprijin logistic, pentru ca zona sa fie iar ce-a fost.

Daca satenilor din Valea Mortii, straini de strategiile electorale, vizita celor doi le-a inviat speranta, dandu-le certitudinea ca nu vor fi pierduti din vedere la programele guvernamentale de reconstructie, competitia dintre premier si presedinte a mai demonstrat, inca odata, cum se poate face campanie electorala din nenorocirea si durerea celor multi.

Ancheta privind defrisarile

Garda Nationala de Mediu a demarat o ancheta cu privire la cauzele producerii tragediei, cu atat mai mult cu cat s-a vehiculat ideea ca defrisarile masive au provocat potopul de aluviuni care a ingropat Valea ”iblesului. Directorul Garzii Judetene de Mediu, Gratian Morariu, a declarat ieri, dupa o vizita la fata locului: “Nici pomeneala de defrisari. Nu este padure rasa in zona.

Padurea a luat-o la vale din cauza alunecarilor de teren. Spun asta pentru ca padurea a venit cu totul, nu doar resturi. Numai pe Valea Pestelui au cazut 500 de mc de bustean. Cu totul estimam ca a fost adus la vale circa 3000 mc de material lemnos. Lemnele mai subtiri sunt venite din padurea tanara, nu din taieri, iar versantii sunt impaduriti. N-am gasit urme de defrisare.

Dar cantitatile de precipitatii au fost atat de mari, incat s-a rupt pamantul, deja saturat de apa de la ploile anterioare.” Mai trebuie precizat ca 2500 ha de padure din zona sunt in proprietatea privata a localnicilor si, desi pana la aceasta ora se incearca excluderea ipotezei taierilor masive, tot acolo functionau pana la dezastru sapte gatere, din care patru pe firma si trei individuale.

Pagube imense “umflate cu pompa”

Potrivit prefectului Szilagi Ioan, cuantumul total al pagubelor, de peste 900 de miliarde de lei vechi, este “umflat cu pompa”.

Totusi, aceasta suma a fost raportata Guvernului, autoritatile judetene solicitand alocarea sumei de 89.150 mii RON din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului in vederea realizarii unor lucrari de reabilitare a infrastructurii, 683.198 lei RON din fondul constituit la nivelul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru reconstructia si repararea locuintelor,

1.200.000 lei RON pentru refacerea retelelor electrice distruse, prin Ministerul Economiei si Comertului, 63.360.000 lei RON, pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe cursul de apa Ilisua.