Integrarea refugiatilor pe piata muncii din Germania: intai la mop, la tigaie, la usa si la tejghea

​Multi refugiati isi vor gasi momentan de lucru in Germania doar la muncile „de jos“. „Pentru munci mai calificate e nevoie in general de pregatire profesionala suplimentara“, a declarat Herbert Brücker, de la Institutul pentru cercetarea pietei si a profesiilor din Nürnberg (IAB), pentru agentia de presa germana dpa.

Circa 70% dintre refugiati n-ar avea calificari profesionale incheiate, si, inca de pe acum, imigrantii se inghesuie ca ajutoare, in munci din gastronomie, curatenie, protectie si paza, comert si depozitare de marfa, a adaugat el. Aceste joburi sunt foarte solicitante fizic, expuse riscurilor, prost platite si ocolite de nemti.

Institutul IAB, un think-tank al Agentiei Federale de Munca (BA) evalueaza numarul refugiatilor ramasi in Germania anul trecut la cca 800.000, din cca 1,1 milioane de refugiati inregistrati initial. Numarul noilor forte de munca provenite din randul refugiatilor este insa „moderat”.

In 2015, 141.000 de refugiati au primit statut protejat, 110.000 avand varste la care pot fi angajati si sunt, prin urmare, disponibili pe piata muncii fara restrictii. Impreuna cu azilantii care se vor adauga statisticii IAB anul acesta, se estimeaza ca la finele lui 2016 vor sta la dispozitia pietei muncii din Germania intre 500.000 si 620.000 noi forte de munca.

Deoarece germanii sunt din ce in ce mai putin dispusi sa mearga la munca de jos, prost platita, IAB nu vede vreo concurenta pe piata muncii interne intre autohtoni si refugiati. Prin urmare, pentru locurile de munca vacante din domeniile mentionate mai sus, ca si pentru cele de „forta de munca auxiliara”, in general, BA vede potential in refugiati.

„De aceea, trebuie sa vedem ca acesti oameni sa aiba o sansa si sa putem face ceva pentru ei in sensul ocuparii lor profesionale”, a adaugat Brücker. Iar presedintele consiliului de administratie al BA, Detlef Scheele, a explicat, incurajator, ca statutul de „ajutor” (n.r. calfa, germ. Helfer) intr-o meserie nu trebuie sa fie pe veci.

Din estimarile BA, piata germana a muncii poate prelua un mare numar de persoane. „350.000 de refugiati pe an nu sunt momentan, pur cantitativ, nicio problema pentru piata muncii germane, caci anual se creeaza circa 700.000 de noi locuri de munca“, a declarat Scheele, la inceptulul lunii februarie, pentru Die Welt.

Experienta trecuta legata de imigrantii din Germania arata insa ca integrarea pe piata muncii necesita timp. In primul an, doar 10% dintre imigranti au reusit sa gaseasca un job. Dupa cinci ani, numarul angajatilor din aceasta categorie s-a ridicat la jumatate, pentru ca, dupa 15 ani, sa ajunga la 70%, a explicat Herbert Brücker, de la IAB.

Conditia de baza pentru integrarea pe piata muncii este dobandirea statutului legal, adica o decizie rapida asupra dreptului de ramanere in Germania. „Biroul Federal pentru migratie si refugiati este, prin urmare, cel mai important actor, caci fara statutul legal nu merge nimic“, a spus Brücker.

Teoretic, refugiatii pot lucra cu acte in regula dupa trei luni. Practic, unora abia li se inregistreaza solicitarile de azil dupa trei luni, iar deciziile referitoare la statutul de azilant sau de refugiat treneaza pana la opt luni sau mai mult. Specialistul IAB este de parere ca, „cu cat cineva este in afara procesului muncii mai multa vreme, cu atat ii va fi mai greu sa-l reia ulterior“.

In statisticile IAB sunt centralizate si date referitoare la pregatirea scolara a solicitantilor de azil. Acestea sunt oferite voluntar si cuprind cam jumatate dintre refugiatii cu varste de peste 18 ani. Dintre acestia, cca 46% au o pregatire scolara de nivel comparabil unui liceu. Un sfert dintre ei au fost la scoala primara sau n-au fost la scoala deloc. Iar celalalt sfert a facut o scoala de nivel mediu sau profesionala. Putini sunt cei care, fara o calificare ulterioara, pot fi integrati nemijlocit pe piata muncii germane.

Iar fiindca dintre refugiatii cu drept de munca o treime are varsta intre 18 si 25 de ani, acestia „sunt numai buni“ sa inceapa o pregatire ca ucenici, Asa-numita „Lehre“, ucenicie, este practicata in firmele germane intr-un sistem combinat cu scoala, incepand de la 16 ani si dureaza trei ani, cu posibilitatea preluarii de catre firma a ucenicului absolvent. In Romania, dupa desfiintarea scolilor profesionale, se incearca introducerea unui sistem dual de invatamant, asemanator celui german prezentat mai sus.