Inteligenţa artificială intră într-o fază critică în Europa. Ce se schimbă odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului UE privind AI

Inteligenţa artificială intră într-o fază critică în Europa, iar obligaţiile stipulate în Regulamentul UE privind AI – prima lege din lume care reglementează utilizarea acestor sisteme – au intrat în vigoare în marea lor majoritate duminică, 2 august, informează agenția EFE, preluată de Agerpres.

Regulamentul european, aprobat în 2024 şi care prevede o implementare etapizată până în 2028, stabileşte un cadru comun pentru o utilizare a AI sigură, transparentă şi respectând drepturile omului în UE. De asemenea, regulamentul impune supravegherea tehnică şi etică a tuturor acestor instrumente pentru a atenua riscurile.

Regimul de sancţiuni include amenzi de milioane de euro: până la 35 de milioane de euro pentru infracţiuni foarte grave, cum ar fi utilizarea sistemelor de AI interzise; sau 15 milioane de euro pentru infracţiuni grave, pentru încălcări legate de sisteme clasificate drept „de înalt risc”.

Sistemele care prezintă riscuri inacceptabile au fost interzise de anul trecut, inclusiv cele care utilizează tehnici subliminale, manipulatoare sau înşelătoare; cele care încearcă să exploateze vulnerabilitatea indivizilor (minori, vârstnici sau persoane cu dizabilităţi); cele care utilizează clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; şi sistemele care utilizează „scorul social” pentru a evalua comportamentul.

De asemenea, sunt interzise în UE sistemele de inteligenţă artificială care deduc emoţiile la locul de muncă sau în mediile educaţionale; colectarea de imagini de pe internet pentru a crea baze de date faciale; sau identificarea biometrică de la distanţă, în timp real, în locuri publice, pentru a fi folosite de forţele de ordine.

„Deepfake-uri” sexuale şi pornografie infantilă

Şi la aceste instrumente „inacceptabile” tocmai s-au adăugat ca sisteme interzise – deşi acestea nu vor intra în vigoare decât în decembrie – unele dintre cele mai grave utilizări ale inteligenţei artificiale generative, cum ar fi crearea sau manipularea fără consimţământ a conţinutului intim („deepfake-uri sexuale”) sau a oricărui sistem capabil să genereze pornografie infantilă.

Marcată drept punctul de cotitură al Regulamentului, data de 2 august reprezintă începutul aplicării grosului legislaţiei: toate obligaţiile de transparenţă, regulile care guvernează majoritatea sistemelor de AI şi obligaţiile furnizorilor şi utilizatorilor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a aprobat un regulament (Omnibus Digital) pentru a simplifica ecosistemul complex al legilor digitale şi pentru a încerca să facă aplicarea sa mai graduală şi coordonată.

Totodată, Comisia Europeană amână, până în decembrie 2027, unele dintre cele mai semnificative aspecte ale legii, între care obligaţiile exigente pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de AI clasificate „de înalt risc” (de exemplu, cele utilizate pentru a evalua sau nota studenţii, pentru a filtra CV-urile, pentru a evalua bonitatea persoanelor sau pentru a stabili preţul asigurărilor de viaţă sau de sănătate).

Obligaţia de a informa orice utilizator că interacţionează cu un sistem de AI intră în vigoare pe 2 august, dar nu şi etichetarea obligatorie a conţinutului generat cu instrumente de AI (cu un logo cu acronimul AI), care a fost amânată până pe 2 decembrie pentru acele sisteme capabile să genereze conţinut sintetic (imagini, videoclipuri sau înregistrări audio care imită elemente sau persoane reale).

Vor mai trece doi ani (august 2028) până când toate obligaţiile legate de sistemele de inteligenţă artificială, clasificate şi ele drept „de înalt risc”, dar integrate în produse sau servicii deja reglementate (cum ar fi dispozitive medicale, asistenţi de AI pentru şoferi, jucării sau asistenţi de navigaţie aeriană), vor intra în vigoare.

Reglementare versus inovare?

Specialişti în drept şi transformare digitală au analizat, împreună cu agenția spaniolă de presă EFE, cadrul legal şi calendarul complex de implementare al Regulamentului european privind inteligenţa artificială (AI).

Giovanni Alessandrello, directorul general al companiei BIP Iberia – o firmă de consultanţă specializată în adaptarea la pieţele digitale, a subliniat că cel mai mare risc este ca firmele să interpreteze amânările „ca o invitaţie la aşteptare”.

Într-o declaraţie pentru EFE, Alessandrello a lăudat regulamentul ca fiind „un semn de maturitate”, deoarece orice sistem de inteligenţă artificială trebuie să poată fi „explicat, guvernat şi auditat” şi a respins „falsa” dihotomie care, în opinia sa, există, conform căreia Statele Unite au ales inovaţia, în timp ce Europa a preferat reglementarea sau că acest tip de norme frânează inovarea şi competitivitatea europene.

„Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm AI; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuşi inovaţia, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el.

Guillermo Hidalgo, avocat specializat în tehnologie şi drepturi digitale la firma Maio Legal, consideră că Regulamentul oferă reguli clare – deoarece, explică el, reglementarea unui chatbot de servicii pentru clienţi nu este acelaşi lucru cu reglementarea unui sistem care decide dacă acordă un împrumut – şi este convins că regulamentul poate fi „o ştampilă de calitate pentru AI europeană”.

În declaraţii pentru EFE, Hidalgo a avertizat că tehnologia avansează mai repede decât normarea şi este de aşteptat să apară sisteme cu un impact real asupra oamenilor care nu se încadrează în cele deja clasificate drept „de înalt risc” sau că termenul de implementare sau suprapunerea cu alte reglementări (cum ar fi protecţia datelor) deja în vigoare ar putea cauza confuzie şi complicaţii pentru multe companii.