INTERVIU Avertismentul transmis de Regatul Unit în mijlocul îngrijorărilor generate de negocierile Trump-Putin: „Nu ne putem întoarce la anii 1930 și 1940” / „Un mesaj foarte clar pentru români”

Pe fondul temerilor generale din Europa privind negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina, ambasadorul Regatului Unit la București, Giles Matthew Portman, avertizează, într-un interviu pentru publicul HotNews, că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și fără aliații europeni ai acesteia. El spune că dacă nu se va ajunge la o pace durabilă, acesta va fi un semnal nu numai pentru Putin, ci și pentru alte țări, „că dacă încerci să schimbi granițele prin violență și forță vei obține un beneficiu din asta”. Diplomatul britanic are și un mesaj pentru români. 

Precipitarea negocierilor SUA-Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina și concesiile pe care administrația Donald Trump pare să i le ofere din start lui Vladimir Putin au stârnit îngrijorare în Europa.

Într-un interviu pentru cititorii HotNews, emisarul Regatului Unit la București, ambasadorul Giles Matthew Portman, subliniază poziția clară a Londrei: Kievul trebuie să fie parte a negocierilor, la fel și susținătorii europeni ai Ucrainei, iar negocierile trebuie purtate dintr-o poziție de forță.

• „Dacă nu vom avea o pace durabilă, tot ceea ce va produce va fi mai multă instabilitate pentru Europa, mai multe cheltuieli pentru apărare și, de asemenea, un mesaj nu numai pentru Putin, ci potențial și pentru alte țări, că dacă încerci să schimbi granițele prin violență și forță vei obține un beneficiu din asta”, avertizează ambasadorul. 
• Mesajul pentru români: „Suntem într-o alianță împreună și luăm foarte în serios responsabilitatea noastră de a ne apăra reciproc oamenii, teritoriul și valorile”.

Europa face deja mai mult pentru a susține Ucraina, ba chiar este gata să își intensifice sprijinul oferit Kievului și să își sporească cooperarea în materie de apărare, asigură diplomatul britanic.  

Iar exercițiul militar NATO care are loc chiar în zilele acestea pe flancul estic, inclusiv în România, la care participă mii de militari britanici sosiți cu sute de vehicule pe uscat și pe mare din Regatul Unit, este chiar parte a acestei cooperări și transmite „un mesaj foarte clar românilor”, asigură ambasadorul.

 „Vom sprijini Ucraina în orice inițiativă de pace, dar de pe o poziție de forță” 

HotNews: Ucraina este acum cel mai fierbinte subiect și aș vrea să discutăm despre cele două mesaje transmise de administrația Trump. În primul rând, faptul că negocierile cu Vladimir Putin urmează să înceapă în scurt timp, cu cel puțin două concesii făcute Rusiei – fără întoarcerea la granițele din 2014 și fără aderarea Ucrainei la NATO. În al doilea rând, faptul că SUA nu vor mai putea garanta securitatea Europei. Este Londra îngrijorată de această derulare rapidă a evenimentelor și mai ales de faptul că Washingtonul a anunțat unele concesii chiar înainte de începerea negocierilor. Acest aspect a fost ridicat de Germania, de exemplu.
Giles Matthew Portman: Deci, cu privire la președintele Trump, ceea ce pot spune este, în principiu, că toată lumea vrea să vadă războiul încheindu-se cât mai repede posibil. Și întotdeauna am spus că războiul se poate termina mâine dacă Putin își oprește agresiunea.

Dar cele două principii foarte clare ale noastre sunt, în primul rând, că nu ar trebui să avem discuții despre Ucraina fără Ucraina. Ucrainenii sunt cei care au suferit, ucrainenii sunt cei care mor, iar Ucraina trebuie să facă parte din orice conversație. 

Și, în al doilea rând, că trebuie să obții pacea de pe o poziție de forță. Prin urmare, este foarte important să continuăm să sprijinim Ucraina și, de fapt, să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina. 

Așadar, ceea ce am spus astăzi (joi, n.r.), în acord cu alți aliați europeni, este că ne vom spori sprijinul pentru Ucraina și că o vom sprijini în orice inițiativă de pace, dar de pe o poziție de forță. 

„Nu numai că nu se poate discuta despre Ucraina fără Ucraina, dar și susținătorii europeni ai Ucrainei trebuie să fie implicați în acest proces”

– Vă referiți la declarația făcută de miniștrii de Externe ai grupului Weimar Plus. Aceea a sugerat într-un fel că Europa nu a fost inclusă în discuția dintre Trump și Putin. Au fost europenii luați prin surprindere?
– A fost evident o discuție bilaterală și nici președintele Zelenski nu a fost inclus. Așadar, mesajul pe care am încercat să îl transmitem astăzi este că nu numai că nu se poate purta o discuție despre Ucraina fără Ucraina, dar, desigur, și susținătorii europeni ai Ucrainei trebuie să fie implicați în acest proces.

Președintele Trump a fost foarte clar că Europa trebuie să facă mai mult. Dar, din nou, de fapt, dacă faceți un pas înapoi și vă uitați la modul în care merg lucrurile, Europa face mai mult.

Deci, dacă vă uitați la cheltuielile pentru apărare ale aliaților NATO, în afară de SUA, acestea au crescut cu 20% într-un an.

Dacă ne uităm la sprijinul pe care Regatul Unit l-a acordat Ucrainei, vedem că ne-am angajat să furnizăm 3 miliarde de lire sterline anul acesta, anul viitor, în fiecare an, atâta timp cât va fi necesar.

De fapt, în acest an furnizăm 4,5 miliarde de lire sterline. Deci puteți vedea că Europa își asumă mai multă responsabilitate și sprijină Ucraina pentru a fi în poziția de a câștiga.

Și acesta este mesajul, că vom continua să sporim acest sprijin, că recunoaștem că Europa trebuie să își asume responsabilitatea, trebuie să coopereze mai mult între aliații europeni, trebuie să coopereze mai mult între industriile noastre de apărare, și suntem pregătiți să facem asta. 

„Dacă nu este o pace durabilă, tot ceea ce va produce va fi mai multă instabilitate pentru Europa”

– Vorbeați despre faptul că toată lumea dorește ca acest război să se încheie, dar cum vede Marea Britanie sfârșitul războiului din Ucraina?
– Ei bine, din nou, depinde de Ucraina să decidă în ce condiții este gata să caute pacea, dar cred că întotdeauna trebuie să fie clar că Rusia a fost agresorul, astfel încât Rusia ar putea pune capăt acestui război imediat.

Ne apropiem de cea de-a treia aniversare, care este un moment destul de sumbru. Desigur, a fost groaznic pentru ucraineni. Am văzut milioane de persoane strămutate, am văzut crime de război îngrozitoare, violuri în masă, deportarea în masă a copiilor, tortura prizonierilor de război.

Dar a fost o catastrofă și pentru Rusia. 840.000 de victime rusești este pur și simplu un număr enorm. Impactul asupra economiei ruse, astfel încât untul a ajuns la un preț inaccesibil, impactul asupra industriei sale petroliere din cauza sancțiunilor noastre.

Așa că nu cred că acesta este un război fără sfârșit. Este un război care costă Rusia atât de mult încât a trebuit să se bazeze pe trupele nord-coreene și pe rachetele iraniene.

Prin urmare, trebuie să fim pregătiți să sprijinim Ucraina pentru a câștiga, dar și să sprijinim Ucraina în cazul unor negocieri de pace, pentru a oferi garanții de securitate solide, astfel încât să fie o pace durabilă. Și de aceea este atât de important să fim într-o poziție de forță.

Deoarece cu toții ne dorim pacea, dar dacă nu este o pace durabilă, tot ceea ce va produce va fi mai multă instabilitate pentru Europa, mai multe cheltuieli pentru apărare și, de asemenea, un mesaj nu numai pentru Putin, ci potențial și pentru alte țări, că dacă încerci să schimbi granițele prin violență și forță vei obține un beneficiu din asta, iar noi nu trebuie să permitem să se întâmple asta. 

„Un acord de pace va avea nevoie de garanții de securitate foarte puternice”

– Acest sprijin pentru Ucraina include poate trimiterea de trupe de pace britanice pentru a menține un armistițiu? Presa britanică a scris că au existat unele discuții despre acest subiect între premierul Keir Starmer și Emmanuel Macron.
– Este prea devreme să spunem da sau nu. Tot ce aș putea spune despre asta în acest moment sunt două lucruri.

În primul rând, din nou, este treaba Ucrainei, dacă decide că este pregătită să se angajeze în discuții de pace, să decidă ce rol ar dori ca susținătorii săi să joace în acest sens.

Și, în al doilea rând, că dacă există un acord de pace, acesta va avea nevoie de garanții de securitate foarte puternice pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată.

Așadar, nu pot să comentez cu privire la specificul potențialelor desfășurări ale Regatului Unit, dar acestea vor fi cele două principii pe care vom lucra. Ceea ce Ucraina spune că are nevoie și asigurarea că ceea ce este furnizat asigură securitatea și asigură că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată.

„Tocmai de aceea nu ne putem întoarce la anii 1930 și 1940”

– Mulți oameni sunt îngrijorați, inclusiv în România, că negocierile Trump-Putin vor genera un soi de împărțire a Europei, ca în Al Doilea Război Mondial. Am observat că foști oficiali și comentatori au făcut această paralelă, cu ceea ce s-a întâmplat înainte de război, la Munchen, cu ce s-a întâmplat la Ialta după război. Faptul că marile puteri discută între ele poate stârni temeri printre țările mai mici.
– Ei bine, tocmai de aceea nu ne putem întoarce la anii 1930 și 1940. Tocmai de aceea nu credem că putem vorbi despre viitoarele granițe ale țărilor fără să implicăm aceste țări.

Dar acesta este și motivul pentru care alianțele NATO s-au dovedit atât de importante și de reușite. Așadar, de fapt, aș spune că ultimii trei ani au fost opusul divizării în Europa. Am văzut extinderea NATO, am văzut, așa cum am spus, o creștere semnificativă a cooperării în cadrul NATO, o creștere semnificativă a capacităților în cadrul NATO și a cheltuielilor în cadrul NATO.

Deci, cred că, de fapt, una dintre lecțiile ultimilor trei ani este că a existat o creștere semnificativă a unității și a hotărârii și a scopului comun. 

„Ne confruntăm cu o amenințare generațională la adresa securității continentului”

– Vorbind despre această unitate și revenind la ceea ce a sugerat Secretarul Apărării al Statelor Unite, că Europa trebuie să își asigure propria securitate. Care este poziția Regatului Unit aici? Ținând cont că face parte din NATO, dar nu mai face parte din UE.
– Am fost întotdeauna clari că responsabilitatea principală pentru apărarea Europei și securitatea Europei este a NATO și de aceea suntem de acord cu președintele Trump că țările europene trebuie să cheltuiască mai mult.

Bugetul nostru pentru apărare este de 2,5% (din PIB). Suntem pregătiți pe o traiectorie pe termen lung să trecem la 3%. Știm că cel al României este la 2,5%. Alte țări vor trebui să cheltuiască mai mult. Alte țări cheltuiesc deja mult mai mult. Asta se întâmplă, așa cum am spus.

Dacă ne uităm la sprijinul pe care aliații europeni din NATO îl acordă deja Ucrainei, cred că este vorba despre două treimi din sprijinul general și peste jumătate din sprijinul militar provine deja din Europa. Așa că înțelegem nevoia ca Europa să facă mai mult și cred că face mai mult.

NATO va rămâne instrumentul principal. Dar cooperarea cu Uniunea Europeană în materie de apărare și securitate este, de asemenea, foarte, foarte importantă.

Și cred că ceea ce a recunoscut acest guvern, diferit față de predecesorul său, este că, după Brexit, ne confruntăm acum cu o amenințare generațională la adresa securității continentului nostru, pe care o putem aborda numai dacă lucrăm împreună mai strâns, iar acest lucru include UE.

Acesta este motivul pentru care Keir Starmer a fost foarte clar că dorește o resetare a relației cu UE, care nu se referă doar la apărare și securitate, ci și la creștere (economică), migrație și altele.

Dar, în primul rând, primul lucru pe care dorim să îl facem este să avem acest pact mai strâns de apărare și securitate, care va viza o cooperare mai strânsă în domeniul apărării cu UE.

Va fi vorba despre o cooperare mai strânsă în domeniul industriei de apărare. Va fi vorba despre o cooperare mai strânsă în domenii precum combaterea dezinformării în războiul hibrid, amenințările de sabotaj. 

Așadar, acesta este motivul pentru care resetarea europeană pe care Keir Starmer dorește să o realizeze în acest an este atât de importantă pentru noi. 

„Un mesaj internațional clar cu privire la capacitățile noastre”

– Este acest exercițiu militar al NATO, care are loc inclusiv în România, la care participă Regatul Unit, parte din această consolidare a cooperării? Este acesta un mesaj către Rusia?
– Este un mesaj despre capabilitatea crescută a NATO în ultimii ani de a ne proteja cetățenii și teritoriul și valorile.

Și din nou, ne întoarcem la creșterea cheltuielilor și creșterea cooperării. Capabilitatea NATO în Europa a crescut în mod clar și semnificativ în ultimii ani.

Exercițiul Steadfast Dart este prima desfășurare majoră a Forței Aliate de Reacție rapidă a NATO și ceea ce intenționează să arate este că avem capabilitatea, în orice circumstanțe și în orice moment, de a deplasa cantități mari de trupe și echipamente, mii de kilometri, chiar de la capătul vestic al Europei până pe flancul estic al Europei. 

Prin urmare, este foarte important să spunem că este defensiv și transparent și că este un exercițiu care are loc în mod clar în conformitate cu toate obligațiile și normele internaționale.

Dar, absolut, transmite un mesaj internațional clar cu privire la capacitățile noastre. Deci cred că este un lucru grozav faptul că Marea Britanie este practic țara lideră în exercițiul Steadfast Dart. Vorbim despre 10.000 de soldați în total, dar 2.500 dintre ei sunt britanici. Adică un sfert din contribuție este britanică. 

Aproximativ 750 de vehicule au venit din Marea Britanie pe uscat și pe mare pe flancul estic. Și cred că este cea mai mare desfășurare militară britanică în România și este într-adevăr un lucru pozitiv care arată cât de apropiați suntem ca aliați în protejarea flancului estic.

– Este și un mesaj pentru români, deci?
– Este un mesaj foarte clar pentru români că suntem într-o alianță împreună și luăm foarte în serios responsabilitatea noastră de a ne apăra reciproc oamenii și teritoriul și valorile noastre.