INTERVIU Cum pot persoanele dependente de jocuri de noroc să dea în judecată operatorii în Bulgaria. Se poate aplica asta și în România?

„Fiecare dependent este un dependent pe viață, chiar dacă este în remisie pentru o perioadă foarte lungă de timp. Fiecare pariu sau joc de noroc este capabil să-l readucă la dependență”, explică avocata, recunoscută în Bulgaria pentru opiniile sale ferme privind tratamentul penal al persoanelor cu adicții. 

Sylvia Petkova, 34 de ani, avocată în drept penal, este specializată în statutul și tratamentul penal al persoanelor care au comis infracțiuni ca urmare a dependenței de alcool, droguri și/sau jocuri de noroc. Firma de avocatură la care lucrează este singura din Bulgaria care se ocupă de astfel de cazuri. 

Într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, avocata Petkova vorbește despre urmările penale ale dependenței, despre legile din Bulgaria cu privire la autoexcluderea persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc, dar și despre cât de important este ca atât societatea, cât și autoritățile să înțeleagă dependența ca ceea ce este: o boală cronică de care nu scapi niciodată. 

Registrul cu persoanele autoexcluse. În România nu există, în ciuda legislației 

Recent, Parlamentul bulgar a interzis orice publicitate la jocurile de noroc în mass-media. Dar odată cu această lege – care a produs dezbateri aprinse în Bulgaria – a mai fost votat un amendament care reduce de la doi ani la 30 de zile perioada minimă în care un jucător se poate elimina din Registrul național bulgar al celor care au solicitat excluderea voluntară de la jocurile de noroc. Un amendament care a fost introdus pe parcurs, „discret și în secret” în noua lege, așa cum explică avocata Petkova, astfel încât nici mass-media bulgară n-a fost atentă la el. 

Peste 36.000 de persoane vulnerabile sunt înscrise în acest registru creat în 2022 de Agenția Națională pentru Venituri (ANV), autoritatea de control în domeniu, care-i obligă pe operatorii de jocuri de noroc să nu le permită accesul în sălile fizice. 

• În România, un astfel de registru nu există, deși două texte legislative le permit românilor să se autoexlcudă de la jocurile de noroc, așa cum a arătat o investigație a site-ului Snoop.ro. 
• ONJN însă nu a creat acest registru, în ciuda termenului limită de 31 martie, dată până la care trebuia să facă baza de date centralizată.
• Mai bine de 2.500 de oameni au încercat să folosească mecanismul autoexcluderii în România, pentru a lăsa în urmă răul suferit din cauza jocurilor de noroc. Puțini au reușit să o și facă. 
• Investigația Snoop a arătat traseul unui bărbat, dependent de jocuri de noroc, care a încercat să se autoexcludă, fără succes, de la mai mulți operatori. Companiile de jocuri de noroc și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) încalcă legislația care-i permite asta. 

Dependența, „o tulburare cronică, recurentă”

HotNews: Cum a putut să treacă un amendament care reduce perioada minimă de doi ani la doar 30 de zile pentru ca o persoană dependentă să se poată elimina din registrul în care s-a înscris, tocmai pentru a scăpa de adicție? 

Sylvia Petkova: Acest amendament pare să fi scăpat atenției tuturor, inclusiv a mass-mediei bulgare. Dar Art. 10g, alin. 5 din Legea Jocurilor de Noroc stipulează acum că o persoană care a fost adăugată în registru poate solicita să fie eliminată în 30 de zile de la înregistrare. Mi-a fost destul de greu să urmăresc cum a ajuns acest text în Lege, deoarece nu era prezent în proiectul inițial. Așa că am aflat că a fost adăugat în timpul celei de-a doua lecturi a proiectului în Adunarea Națională. Oricum, nu există motive pentru un astfel de amendament, ceea ce ridică întrebarea de ce a fost acceptat atât de discret și în secret. 

– Cum pot fi afectați dependenții în acest caz?

– Dependența (inclusiv dependența de jocuri de noroc) este definită de Institutul Național de Droguri din SUA ca „o tulburare cronică, recurentă”. Acest lucru înseamnă că, chiar dacă dependentul își dă seama de problemă și dorește să facă ceva pentru a o rezolva (cum ar fi completarea unei cereri de înregistrare în Registrul bulgar), dorința de a juca reapare repetat. 

Fiecare dependent este un dependent pe viață, chiar dacă este în remisie pentru o perioadă foarte lungă de timp. Fiecare pariu sau joc de noroc este capabil să-l readucă la dependență. Pe scurt, „odată dependent, întotdeauna dependent”. Să-i oferi unui dependent posibilitatea de a-și schimba opțiunea la fiecare 30 de zile va duce cu siguranță la multe recidive și, prin urmare, la o limitare puternică a procesului de recuperare a dependenței.

„Consecințele publicității excesive la jocurile de noroc se vor vedea în viitor”

– Credeți că noua lege – de interzice a reclamelor la jocuri de noroc și pariuri în mass-media – va reduce totuși numărul persoanelor cu adicții?

– Ar putea duce la reducerea dependenței de jocuri de noroc, dar într-un viitor îndepărtat, deoarece consecințele publicității excesive din ultimii 3-4 ani urmează să se dezvăluie. Oamenii care au fost „recrutați” de publicitatea excesivă a jocurilor de noroc fie nu sunt încă dependenți, fie, chiar dacă sunt dependenți, nu și-au atins încă adevăratul „apogeu” al adicției.

– Din experiența dumneavoastră, există un profil pentru persoanele care devin dependente de jocurile de noroc?

– Dependența nu discriminează pe baza sexului, rasei, naționalității, statutului social sau financiar sau oricăror alte caracteristici individuale. Acest lucru înseamnă că oricine poate deveni dependent. Am întâlnit oameni cu venituri reduse care își cheltuie toți banii pe jocurile de noroc. De asemenea, am întâlnit persoane bogate care și-au dus afacerea în faliment din cauza dependenței de jocuri de noroc.

Dependenții care dau în judecată operatorii de jocuri de noroc 

– Cine sunt clienții pe care îi reprezentați în instanță? Care este cea mai întâlnită situație pentru dependenții de jocuri de noroc?

– Firma mea de avocatură este singura firmă de avocatură din Bulgaria specializată în probleme legate de dependență: droguri, alcool și jocuri de noroc. Astfel, ne ocupăm de cel puțin 5 dependenți de jocuri de noroc pe lună. Mă aștept ca activitatea criminală legată de jocurile de noroc să crească în următorii ani. 

Majoritatea cazurilor noastre privesc persoane cărora li s-a permis ilegal să joace după ce s-au înregistrat în registrul Agenției Naționale pentru Venituri pentru „persoane vulnerabile (la dependența de jocuri de noroc)”. În acest moment, conducem două tipuri de cazuri:

• împotriva operatorilor de jocuri de noroc licențiați care au permis unei persoane din acest registru să joace;
• împotriva Agenției Naționale pentru Venituri ori de câte ori un dependent de jocuri de noroc a jucat într-un cazino online neautorizat. 

ANAF Bulgaria are obligația de a monitoriza site-urile de jocuri de noroc ilegale și de a înceta accesul la platformele lor pe teritoriul Republicii Bulgaria. Operatorii de jocuri de noroc care nu dețin o licență emisă de ANAF nu au acces la registru și, prin urmare, nu știu cui trebuie să-i interzică accesul.

Toate cazurile sunt încă în așteptare, procedurile judiciare sunt destul de lente. Pentru unii dintre clienții noștri, am reușit să negociem o soluție amiabilă cu operatorii de jocuri de noroc, în temeiul căreia operatorii au returnat banii pe care clienții noștri i-au pierdut în timp ce aveau acces ilegal la jocuri de noroc, deși erau adăugați în registrul respectiv.

– Care sunt infracțiunile asociate cel mai des cu dependența de jocuri de noroc, din cazurile la care ați lucrat?

– Majoritatea clienților neagă inițial problema legată de droguri sau jocuri de noroc. Discut cu ei despre simptomele dependenței pentru a-i ajuta să le recunoască la ei înșiși. În timp, mulți realizează că sunt dependenți și încep tratamentul psihiatric pe durata procesului. Dependența de jocuri de noroc rar vine singură. De obicei este precedată de dependența de alcool sau de droguri sau cel puțin de consumul excesiv al acestor substanțe. 

Câteva exemple din practica mea: 

• Un tânăr de 22 de ani, dependent de canabinoizi sintetici și jocuri de noroc, avea șase dosare penale (patru pentru spargere, unul pentru tâlhărie și unul pentru deținere de droguri). Toate infracțiunile au fost comise pentru a-și cumpăra droguri. Instanțele i-au dat pedepse minime de închisoare și, după ce a fost arestat, a renunțat la droguri și jocuri de noroc. 
• Un consultant de credite a falsificat semnături pentru a contracta împrumuturi pe care le-a cheltuit la jocuri de noroc online. Angajatorul a fost de acord să nu depună plângere, dacă consultantul returna banii.
• Un manager de echipă a înlocuit IBAN-ul unei companii cu propriul IBAN, astfel încât plățile clienților să ajungă în contul ei. A fost condamnată la un an de închisoare pentru fraudă, pedeapsa minimă prevăzută de lege.

– Este posibil să dai în judecată cazinourile sau companiile de jocuri de noroc în baza faptului că „m-au transformat în dependent”?

– Potrivit legii bulgare, este posibil să dai în judecată pe cineva doar dacă comportamentul lor ilegal a cauzat daune materiale sau nepatrimoniale. De aceea, oricine este adăugat în Registrul NRA poate da în judecată un operator de jocuri de noroc dacă îi oferă unei persoane acces la jocurile de noroc. 

Dar dacă operatorul de jocuri de noroc nu a săvârșit un comportament ilegal, nu poate fi tras la răspundere pentru transformarea cuiva în dependent. Este similar cu a ține un magazin de băuturi alcoolice responsabil pentru transformarea cuiva în alcoolic. 

Este responsabilitatea statului să ia măsuri legale eficiente pentru a preveni dependența și statul bulgar nu își îndeplinește constant această sarcină. 

Legi pe hârtie, insuficiente în practică. Soluții de prevenție  

– Cum apreciați legile privind jocurile de noroc din Bulgaria? Sunt suficiente pentru a proteja clienții vulnerabili?

– Pe hârtie, legile sunt adecvate, dar în practică sunt ineficiente. Legea permite persoanelor vulnerabile să se înscrie în registrul Agenției Naționale pentru Venituri pentru a li se interzice accesul la jocuri de noroc. Totuși, procedura este lentă, durând între 10 zile și 1 lună, timp prea lung pentru un dependent „pentru a se abține”.

În plus, lgea consideră minorii și persoanele cu venituri scăzute vulnerabile, obligând statul să le protejeze. În practică, publicitatea la jocuri de noroc este omniprezentă, inclusiv în locurile frecventate de copii, iar Bulgaria, fiind cea mai săracă țară din UE, are mulți cetățeni vulnerabili expuși la reclame care promit „bani ușori”.

– Cum ar trebui să fie făcută prevenția de către autoritățile bulgare: legi mai bune, acces mai limitat, obligații în plus pentru operatori?

– În primul rând, accelerarea și eficientizarea procedurii de adăugare în Registru, astfel încât persoanele care se consideră vulnerabile să primească restricții legate de jocurile de noroc încă de la depunerea cererii lor. 

În al doilea rând, adoptarea unor reguli care să oblige operatorii de jocuri de noroc să țină evidența comportamentului de joc al fiecărui client și să le restricționeze accesul atunci când există îndoieli rezonabile că acea persoană este dependentă. 

În al treilea rând, limitarea publicității la jocurile de noroc – ceea ce s-a întâmplat cu legea dată recent, cel puțin, în mass-media. 

În al patrulea rând, adoptarea unor mecanisme de verificare a clienților în procesul de înregistrare în cazinouri online pentru a preveni minorii să joace folosind actele altcuiva.