Medic anestezist și directoarea Departamentului de Terapie Durerii la Spitalul Bellevue din New York, Daiana Voiculescu vorbește, într-un interviu pentru HotNews, despre riscul ca medicii din România să refuze să acorde îngrijiri medicale dacă un pacient sau aparținătorii acestuia sunt „agresivi verbal sau fizic” sau dacă pacientul manifestă o „atitudine ostilă sau ireverențioasă față de medic”. Sunt prevederi care apar în noul Cod de Deontologie Medicală, adoptat de Colegiul Medicilor din România. 

Adoptat de Adunarea Generală a Colegiului Medicilor pe data de 30 octombrie și publicat pe 5 noiembrie pe site-ul CMR, noul Cod de Deontologie urmează să fie publicat și în Monitorul Oficial și să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. 

Conform acestui cod, medicii vor putea refuza să acorde îngrijiri medicale dacă un pacient sau aparținătorii acestuia sunt agresivi verbal sau fizic sau dacă pacientul manifestă o atitudine „ostilă sau ireverențioasă față de medic”. 

„Vag și foarte subiectiv”

„Am văzut, în ultimele ore, în social media, colegi care consideră că acum pot refuza actul medical pacienților «grobieni», sau celor ce folosesc apelative nepoliticoase, lipsite de respect față de medici sau instituție. Vag și foarte subiectiv”, spune, în dialogul cu HotNews, Daiana Voiculescu, medic român stabilit de aproape 30 de ani în Statele Unite. Ea este și associate professor de Anestezie la New York University Grossman School of Medicine.

Noul Cod de Deontologie Medicală aduce și prevederi noi care „pun accent pe respectul pentru pacient și pentru știință”, mai spune dr. Daiana Voiculescu, în dialogul cu HotNews. „Mi se pare foarte important că se urmărește consolidarea încrederii publice în profesia medicală.”

HotNews a întrebat și Colegiul Medicilor cum definește „atitudinea ostilă sau ireverențioasă” a pacientului. Instituția a ales să nu răspundă oficial, însă surse din Colegiul Medicilor au explicat că „atitudine ireverențioasă reprezintă orice conduită caracterizată prin batjocură, lipsă de respect față de medici și de regulile instituției care privesc desfășurarea activității medicale. Aceasta include expresii verbale, gesturi sau comportamente care au ca efect subminarea autorității profesionale, perturbarea și afectarea exercitării actului medical.”

„Principala noastră obligație este aceea de a ajuta pacienții în mod nediscriminatoriu”

HotNews: Doamnă Voiculescu, noul Cod Deontologic al Colegiului Medicilor din România aduce o serie de situații în care medicul poate refuza acordarea de îngrijiri medicale pacientului. Ați scris, într-o postare pe pagina dumeavoastră de Facebook, că paragraful privind posibilitatea ca medicul să refuze pacientul pentru „atitudine ireverențioasă” este „foarte nedeontologic”. Ne explicați de ce?
Daiana Voiculescu: Deontologia medicală se referă la norme de conduită și la obligații etice și morale ale profesiei. Iar principala noastră obligație este aceea de a ajuta pacienții în mod nediscriminatoriu. 

Acest paragraf încurajează refuzul actului medical pe baza unor criterii subiective. Dacă „agresiunea fizică” are o definiție clară și poate justifica în anumite condiții (nu întotdeauna), refuzul îngrijirii, „agresiunea verbală” este destul de vagă. 

„Am văzut colegi care consideră că pot refuza actul medical”

– Considerați că pacienții riscă să fie refuzați de medici pe criterii subiective? 
– Am văzut, în ultimele ore, în social media, colegi care consideră că acum pot refuza actul medical pacienților „grobieni”, sau celor ce folosesc apelative nepoliticoase, lipsite de respect față de medici sau instituție. Vag și foarte subiectiv.

Să nu uităm că pacienții provin din medii extrem de variate din punct de vedere social, educațional, cultural sau material. Aceste medii își pun amprenta pe valorile lor, pe modul lor de exprimare și de reacție. Mulți pacienți au patologii psihiatrice sau psihologice nediagnosticate sau netratate. Pot fi agresivi, mai ales verbal. Ce facem? Îi dăm afară de la camera de gardă? Ce facem cu omul beat care își rupe piciorul și vine înjurând în stânga și în dreapta? Îl trimitem acasă pentru că fractura închisă de tibie nu-i pune viața în pericol?

La camera de gardă sau în spital, pacienții sunt într-un mediu nefamiliar, confruntați cu o puternică asimetrie de cunoaștere și de putere. Sunt vulnerabili și dependenți. Și nu trebuie sancționați pentru comportamente necontrolate. Iar atunci când sunt refuzați, cei mai mulți români nu au unde să caute ajutor medical sau dreptate. 

Termeni ca  „ireverențios”, „ostil” sau „agresiune verbală” sunt foarte interpretabili și deschid calea către legitimarea abuzului de putere și a abandonului pacientului. 

„Relația medic-pacient nu se poate vindeca întorcând spatele bolnavului”

– Care credeți că sunt motivele pentru care Colegiul Medicilor din România și-a dorit aceste prevederi noi?
– Înțeleg că medicii români se confruntă frecvent cu manifestări de lipsă de respect și chiar agresivitate fizică. Din păcate, această prevedere încearcă să modifice efectul fără a adresa cauzele. Este ca un plasture pus peste gura pacienților, pentru ca mesajele cele mai neplăcute să nu ajungă la urechile medicilor. 

Relația medic-pacient nu se poate vindeca întorcând spatele bolnavului atunci când nu ne plac vorbele sale sau tonul pe care le spune și când, în percepția noastră, acesta este agresiv.

Întrebarea este de ce sunt sau de ce par pacienții români atât de agresivi? 

– Avem un răspuns la această întrebare? De ce sunt agresivi – unii dintre ei? Și care ar putea fi soluțiile?
– Cauzele sunt multiple și aparțin tuturor celor implicați: personal medical, pacienți, structuri administrative, etc. Din păcate, în ultimii 30 de ani, oamenii au acumulat frustrări majore în relația lor cu sistemul medical. Nu este subiectul discuției noastre, dar această realitate urâtă nu poate fi negată. Și nici acoperită cu vorbe frumoase și politicoase.

Văd, de asemenea, că minoritatea romă este blamată frecvent pentru „agresivitate”. Dar de ce oare se exprimă acești oameni cu violență la adresa medicilor? Nu este cumva și un răspuns la felul în care romii sunt tratați la camerele de gardă, în spitale sau clinici? Vulnerabilitatea acestei minorități în raport cu mediul sanitar și, de multe ori, umilirea ei, duc la reacții agresive.

În general, soluția ar fi să înțelegem de ce se comportă românii agresiv și să le îmbunătățim relația cu sistemul medical, nu să le întoarcem spatele sau să le impunem standarde de respect artificial

„Protocoale clare de acțiune” în SUA

– Există, în sistemul medical din Statele Unite, unde profesați, astfel de excepții, în care medicul poate refuza acordarea de îngrijiri medicale unui pacient?
– Există, dar sunt foarte rare. În centrul atenției este întotdeauna binele și satisfacția pacientului. În mod serios, nu la nivel declarativ. Anual avem cursuri obligatorii de dezescaladare a situațiilor tensionate. Instituțiile au protocoale clare de acțiune în asemenea împrejurări. 

Încercăm să identificăm și să stopăm agresiunea fizică înainte de a apărea. Personalul de securitatea intervine imediat și pacientul agresiv este descurajat și oprit din acțiune. De obicei, medicul implicat face un pas în spate și lasă pe altcineva să dialogheze cu pacientul, să înțeleagă ce anume a determinat reacția și să detensioneze situația. 

Acest „mediator” vine cu soluții acceptabile pentru ambele părți. Pacientului i se explică în mod amănunțit, profesional, standardele de îngrijire și de comportament. Dacă nu este de acord, pleacă de bunăvoie. 

Incidentele sunt documentate imediat de către personalul implicat și documentația este trimisă la departamentul de Risk Management. Ei sunt cei care decid dacă și de către cine va fi tratat pacientul respectiv. Asta în situații care nu reprezintă urgențe. 

La camera de gardă, însă, toți pacienții sunt tratați. În statul New York li se interzice doar intrarea cu arme de orice natură. 

„Se pune accent pe respectul pentru pacient și pentru știință”

– Ce aduce bun acest nou Cod deontologic? Care considerați că sunt masurile care pot schimba lucrurile în bine pentru pacienți?
– Nu am văzut documentul în întregime (la momentul realizării interviului erau publice doar fragmente din noul Cod – n.red.). Dar faptul că a fost elaborat în concordanță cu standardele europene și ale medicinei moderne este de bun augur. Mi se pare foarte important că se pune accent pe respectul pentru pacient și pentru știință și că se urmărește consolidarea încrederii publice în profesia medicală. 

Există însă și alte prevederi cu potențial periculos. De exemplu, Capitolul VIII referitor la „relațiile colegiale” promovează lipsa de transparență, neagă participarea medicilor la analiza și îmbunătățirea calității actului medical, punând decizia absolută în mâinile și la discreția Colegiului Medicilor. 

Această centralizare a procesului decizional întărește relațiile de tip feudal deja existente în medicina românească. În acest context, obligația la loialitate cerută de Cod este extrem de problematică.

Dar, în general, actualizarea acestor norme deontologice este binevenită și, sper, cu consecințe pozitive.

Una dintre principalele prevederi din Capitolul VIII: În cazul în care un medic sesizează o eroare profesională a altui medic, nu o poate face publică.

„Rețelele sociale au scos duhul din sticlă și dezinformarea pe teme medicale a devenit un fenomen global”

– Noul Cod deontologic aduce și o serie de prevederi importante privind obligativitatea medicilor de a informa publicul doar pe baza datelor științifice. Credeți că va funcționa și nu vor mai circula în spațiul public dezinformări pe teme medicale lansate chiar de unii medici? 
– Prevederea este lăudabilă. Vine târziu, dar e foarte bine că, în sfârșit, aliniază practica medicală românească la standardele occidentale. Normele deontologice ale societăților medicale din Europa, Marea Britanie și Statele Unite cer medicilor să-și bazeze practica pe evidență științifică. În unele state europene această cerință definește standardul de îngrijire medicală și este codificată în lege. 

Din păcate, rețelele sociale au scos duhul din sticlă și dezinformarea pe teme medicale a devenit un fenomen global, manipulat politic și chiar parte a războiului hibrid în care a intrat omenirea. 

Sper că, în România, această prevedere nu va rămâne numai pe hârtie, ci va fi aplicată cu rigurozitate. Lupta cu dezinformarea prinde deja conotații istorice și corpul medical românesc are șansa de a contribui în mod pozitiv. 

Citește și

Medicii vor putea refuza să trateze pacienții agresivi verbal sau fizic. Situațiile în care pacienților li se poate refuza îngrijirea medicală