Skip to content

INTERVIU. De ce a scăzut AUR puternic în sondaje. Unul dintre cei mai importanți politologi explică motivele revenirii PSD și de ce crede că USR a ajuns „singura opoziție netă din tabără democratică”

Scăderea înregistrată de AUR în ultimul sondaj INSCOP este interpretată de politologul Cristian Pîrvulescu drept un rezultat direct al încheierii crizei guvernamentale, și nu ca o schimbare de fond a electoratului. În interviul acordat HotNews, politologul explică și cum a fost ajutat PSD de intrarea la guvernare.

  • Greșeala care i-a costat electoral pe liberali: „Ambiguitatea. Un partid care se declară în opoziție, dar votează învestitura guvernului, transmite un mesaj pe care alegătorul nu-l poate descifra”, consideră profesorul Cristian Pîrvulescu.
  • USR beneficiază de pe urma lipsei clarității PNL, devenind „singura opoziție democratică netă”.

„AUR a crescut cât timp a avut monopolul furiei. Odată ce criza s-a închis, nemulțumirea și-a pierdut ținta”

HotNews: Domnule Pîrvulescu, cum se explică scăderea AUR în preferințele electoratului, cea mai semnificativă din ultimul an și jumătate, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP?
Cristian Pîrvulescu: Scăderea AUR este, cel mai probabil, o consecință a sfârșitului crizei guvernamentale, nu o schimbare de fond a electoratului. AUR a crescut cât timp a avut monopolul furiei și cât timp blocajul i-a confirmat povestea despre un „sistem” care nu mai funcționează. După ce a doborât guvernul Bolojan împreună cu PSD și a rămas apoi pe dinafară, a arătat că știe să dărâme, dar nu și să construiască. Odată ce criza s-a închis cu o învestitură, nemulțumirea și-a pierdut ținta. Sondajul măsoară această destindere a stării de spirit, nu o dezertare. Baza extremei drepte rămâne mare și stabilă, iar o nouă criză o poate remobiliza oricând.

„PSD își recuperează propriii alegători”

– De cealaltă parte, PSD a înregistrat în ultimul sondaj cea mai mare favorabilitate din ultimul an și jumătate, 24,6% – cu șase procente mai mult decât în septembrie. Se datorează această creștere intrării social-democraților la guvernare?
– Da, guvernarea contează, și nu este niciun miracol. PSD își recuperează propriii alegători, cei care l-au sancționat în primăvară pentru alianța de conjunctură cu AUR la moțiune și pentru lunile de blocaj. Formula Niculescu i-a adus și o respectabilitate pe care singur n-o avea, pentru că e o coabitare de catifea cu președintele, din care ar putea câștiga ambele părți. Procentele în plus vin deci în cea mai mare parte de acasă, plus o margine de alegători vârstnici și din afara marilor orașe, pentru care stabilitatea contează mai mult decât programul.

– Analiza INSCOP mai sugerează că intrarea în opoziție nu le-a priit până acum liberalilor din punct de vedere electoral. PNL revine la scorul dinainte de moțiunea de cenzură, în scădere față de septembrie. Cum se explică?
– Creșterea din mai nu a fost un simplu vot de simpatie, ci efectul unei campanii construite în jurul lui Ilie Bolojan ca prezidențiabil, lucru pe care acum chiar se afirmă deschis. Căderea guvernului i-a oferit postura de victimă a unei alianțe de conjunctură, iar PNL a capitalizat-o ca pe un capital personal al liderului, nu al partidului. Numai că o campanie prezidențială fără alegeri prezidențiale se consumă repede, iar PNL revine acum la nivelul său structural. A contribuit și ambiguitatea. Un partid care se declară în opoziție, dar votează învestitura guvernului, transmite un mesaj pe care alegătorul nu-l poate descifra.

„Greșeala electorală principală a PNL este lipsa de claritate”

– Cum vedeți activitatea PNL de până acum, ca partid de opoziție? Ce fac greșit liberalii din punct de vedere electoral? 
– PNL nu este nici în opoziție, nici la guvernare, ci într-o zonă de tranziție în care nu câștigă nimic din niciuna dintre poziții. Rămâne asociat cu austeritatea guvernului Bolojan fără să o mai apere ca proiect și fără să propună altceva. Mai poartă și tensiunea dintre linia reformistă a conducerii și interesele liderilor locali, obișnuiți cu resursele guvernării. Greșeala electorală principală a PNL este lipsa de claritate, care lasă spațiul opoziției democratice la dispoziția USR.

„USR a devenit singura opoziție netă din tabăra democratică. O alianță maximizează șansele”

– De cealaltă parte, USR este în creștere față de luna septembrie cu aproape trei procente, potrivit analizei INSCOP. Cărui fapt i se datorează această creștere?
– USR culege beneficiul clarității. A votat împotriva guvernului Niculescu și a devenit singura opoziție netă din tabăra democratică. Noile procente nu sunt, în cea mai mare parte, noi. Sunt alegătorii care în primăvară trecuseră la PNL din solidaritate cu Bolojan și care se întorc acum. Este același electorat care circulă între cele două partide, încă un argument pentru o alianță.

– O alianță PNL – USR ar maximiza șansele celor două partide la următoarele alegeri sau dimpotrivă?
– Cred că o alianță maximizează șansele, cu o condiție. Sistemul electoral proporțional, cu prag, pedepsește fragmentarea, iar PNL și USR pescuiesc în același bazin, după cum arată chiar evoluțiile lor în oglindă din ultimele luni. Împreună ar transforma un sistem cu un pol dominant și doi urmăritori într-o competiție în trei poli, în care blocul de centru-dreapta poate disputa locul întâi. Condiția este ca alianța să fie un proiect politic, nu o adunare de procente. Dacă rămâne un aranjament tehnic, fiecare partid va pierde din electoratul propriu mai mult decât câștigă din cel al partenerului.

„UDMR este într-o poziție de sprijin condiționat, aproape de putere fără să-și asume costurile”

– Nici partidul lui Kelemen Hunor nu „performează” în noul sondaj – are cu aproape două procente mai puțin decât în septembrie. Dacă PSD a fost ajutat de intrarea la guvernare, electoratul UDMR taxează decizia formațiunii de a nu fi parte din Guvernul Niculescu?
– Aș fi foarte prudent. UDMR are un electorat etnic, stabil și disciplinat, iar o variație de două puncte la un partid de patru, cinci procente, măsurată pe un eșantion național, intră în marja de eroare. Alegătorii maghiari nu sancționează alegerea dintre guvern și opoziție, ci votează identitar. 

UDMR nu este propriu-zis în opoziție. Este într-o poziție de sprijin condiționat, strategia lui constantă de a rămâne aproape de putere fără să-și asume costurile. Nici apropierea de PNL și USR, nici cea de PSD nu i-ar schimba substanțial scorul. Riscul real pentru UDMR este mobilizarea și pragul, nu alinierea.

Rezultatele din 2028 rămân impredictibile

– Vă așteptați să mai apară vreo schimbare dramatică în preferințele electoratului până la alegerile din 2028?
– Doi ani înseamnă foarte mult în politica românească, unde volatilitatea este structurală. Sondajele de azi fotografiază o stare de spirit, nu anticipează un vot din 2028. Am văzut în 2024 cum primul tur a contrazis aproape toate estimările, iar cele mai recente alegeri americane au arătat că nici marile institute nu prind amploarea unei mișcări. Mă aștept la schimbări. Variabilele decisive vor fi efectele economice ale ajustării fiscale, eventuala apariție a unui partid nou și climatul internațional, care după alegerile din Statele Unite nu mai suflă în pânzele extremei drepte. Nu mă aștept însă la o schimbare de structură. Electoratul extremei drepte are un plafon, dar are și o podea solidă.