INTERVIU „Europa e la pământ”. De ce îl susține pe Trump marele matematician român de la Princeton laureat al „bursei geniilor” şi ce spune despre România
Pe 3 noiembrie, în SUA sunt alegeri midterms, considerate decisive nu doar pentru America. Am trimis în Statele Unite un reporter care a intervievat români și americani, de ambele părți ale spectrului politic. Născut în România și plecat de 50 de ani, Sergiu Klainerman este profesor la una dintre cele mai prestigioase universități americane, Princeton. Aici a avut loc dialogul.
Sergiu Klainerman este unul dintre marii matematicieni ai lumii, profesor la Universitatea Princeton și laureat al prestigioasei burse MacArthur, cunoscută în America drept „bursa geniilor”. Cercetările sale au contribuit la înțelegerea ecuațiilor lui Einstein și, mai recent, la înţelegerea comportamentului găurilor negre.
Profesorul Klainerman, despre dominația de stânga
În tinerețe, Sergiu Klainerman era atras de ideile de stânga. Apoi a cunoscut represiunea regimului comunist din România. În 1975, a reuşit să plece din România și a descoperit în universitățile occidentale libertatea intelectuală care îi lipsise acasă.
După decenii petrecute în mediul academic american, a ajuns să considere că universitățile sunt dominate tocmai de ideologia de stânga pe care o respingea odinioară. Astăzi, se declară trumpist și vorbește despre o Europă „la pământ”, în timp ce Statele Unite, în opinia sa, sunt singurele care încearcă să schimbe lucrurile.
„România este într-o poziție strategică foarte bună pentru America”
HotNews: Domnule profesor Sergiu Klainerman, vă considerați, din punct de vedere politic, un conservator. Ce schimbări observați în interiorul dreptei americane? Există o ascensiune a extremei drepte şi în SUA? Sergiu Klainerman: Ceea ce se numește extremă dreapta în politica americană e foarte diferit de ce se întâmplă în Europa.
Dar există tot felul de dezvoltări îngrijorătoare printre figuri ale dreptei americane, precum Candace Owens sau Nick Fuentes, spre exemplu (comentatori și activiști ai dreptei radicale americane, n.r.). Deci remarc o creștere, printre așa-zișii conservatori, a unei tendințe foarte reacționare.
În America, Partidul Republican, cu tradiții care vin de la Lincoln, n-a avut niciodată tendințe extremiste. MAGA, după părerea mea, „partidul” lui Trump, e cam la centru.
Lăsând la o parte toate matrapazlâcurile pe care le face Trump, care e normal să nu-ți placă, poziționările lui sunt, de fapt, la centru. Numai că Partidul Democrat a virat foarte puternic spre stânga. Acum, cei care dau energie Partidului Democrat sunt socialiștii.
Trump? „Genul de om care te face să fii atent la mâna asta, dar în realitate lucrurile interesante le face cu mâna cealaltă”
– Vedeți o schimbare între primul mandat al lui Donald Trump, pe care l-ați susținut, și acest al doilea mandat? – Trump e un tip căruia îi place să provoace, dar pe care trebuie să-l judeci după ce face, nu după ce zice. În fond, e primul care a ajutat Ucraina cu arme ofensive (Administrația Trump a aprobat furnizarea de armament letal Ucrainei, inclusiv rachete antitanc Javelin, prezentate drept armament defensiv, n.r.)
Și continuă s-o ajute fără să se știe (Livrările sunt și publice: NATO confirma pe 8 septembrie 2026 furnizarea de echipament militar american Ucrainei, finanțat de aliați și parteneri, n.r.). Dar e stilul lui de a face lucruri: vrea să jongleze pe de o parte cu Putin, de cealaltă – cu Zelenski.
E genul de om care te face să fii atent la mâna asta, dar în realitate lucrurile interesante le face cu mâna cealaltă. Pe care n-o vezi. Evident, e un showman.
Și bineînțeles că, cel puțin la prima vedere, o mulțime dintre lucrurile pe care le zice n-au niciun sens. Dar, dacă e să-l judecăm după ce-a făcut, nu mai sunt atâtea critici.
Donald Trump la un miting republican in Michigan, 25 octombrie 2026. Foto: Kotaro Numata / AP / Profimedia
Unde n-a fost de acord cu Trump
Eu n-am fost de acord cu politica taxelor vamale, care a fost exagerată. Ar fi trebuit să majoreze taxele legat de China, dar în rest a luat decizii inegale și fără o logică clară. Și, în ultimă instanță, n-a dus la nimic bun deocamdată.
Pe de altă parte, situația de acum din America e complet diferită. Toată situația din Europa legată de imigrație, care e profund problematică, el a rezolvat-o în mare măsură. Asta e absolut extraordinar.
Gândiți-vă că, pe vremea lui Biden, au venit 8 milioane de refugiați în America (Cifra confundă refugiații admiși în SUA cu înregistrările migranților la frontieră, care pot include aceeași persoană de mai multe ori și nu echivalează cu intrări în țară, arată o verificare PolitiFact, n.r.). Acum nu mai vine nimeni.
E Europa în stare să facă așa ceva în momentul de față? Nu! Și Germania, și Franța, de exemplu, au probleme enorme. Trump a reușit asta. Acum încearcă deja să-i trimită înapoi, lucru care e fără precedent.
„Eu cred că Iranul e un pericol extraordinar pentru toată lumea”
Apoi, toată intervenția în Venezuela mie mi se pare net pozitivă. Bine, Venezuela, în condițiile actuale, nu știu cât poate să ajungă la o democrație, dar cel puțin sistemul Maduro a fost dărâmat. La fel, Iranul. Sigur, multă lume poate să aibă alte opinii, dar eu cred că Iranul e un pericol extraordinar pentru toată lumea.
De ce spune că „Europa e la pământ”
– Totuși, regimul iranian rezistă, în ciuda amenințărilor lui Trump cu „anihilarea”. – Eu cred că el, și Netanyahu, imediat după succesul din Venezuela, aveau impresia că totul va merge foarte rapid în Iran. Evident că lucrurile n-au mers așa.
Totuși, schimbarea e radicală. Adică, Iranul e la pământ la ora actuală. În ultima instanță, Trump a ajuns la o politică rezonabilă față de Iran. De exemplu, acum, blocajul e sufocant. Pe termen lung, dacă reușește să mențină blocajul, regimul din Iran se va duce.
– Ce nu înțelegem noi din Europa cu privire la Donald Trump? – Europa e la pământ acum. Și din punct de vedere economic, și din punct de vedere al migrației pe care nu sunt în stare s-o stăpânească, din punct de vedere al creșterii dreptei radicale, din punct de vedere al dependenței de China. Au probleme net mai mari! Economia germană, dacă lucrurile continuă așa, va ajunge și ea la pământ. Industria lor de automobile, la un moment dat cea mai bună din lume, e acum compromisă de chinezi. Americanii sunt, totuși, singurii care fac ceva.
Despre „deficitul enorm”
America nu mai e în situația în care se afla acum 40 de ani. Atunci era complet dominantă. Acum nu mai e. Sunt tot felul de probleme interne. Iar problema cea mai mare, care există și în Europa, e legată de deficitul enorm.
Dar părerea mea e că Trump rămâne singurul care a mișcat lucrurile puțin. Nu în legătură cu deficitul, dar în legătură cu restaurarea poziției Americii în lume.
Prietenii din România îi vorbesc despre corupția din țară
– Retorica lui Trump a schimbat felul în care se face politică. Iar liderii români se străduiesc să-i atragă atenția… – România este într-o poziție strategică foarte bună pentru America, fiind aproape de Rusia, fiind aproape de Ucraina, de Turcia. Este o poziție extraordinară.
– Totuși, Polonia pare mai interesantă… – În mare măsură, pentru că Polonia o duce mai bine din punct de vedere economic. România e acum instabilă, are tot felul de probleme interne. Prietenii mei din România îmi vorbesc despre corupția foarte mare.
Nu crede că Inteligența Artificială va distruge lumea, dar noi o putem face
– Mutând un pic discuția, domnule profesor, ați scris despre inteligența artificială.. – Da, pentru că e foarte interesant și din punct de vedere filosofic. Oamenii care spun că vom fi distruși de inteligența artificială pornesc de la niște viziuni filosofice despre gândire, despre oameni, despre inteligență. De exemplu, sunt foarte materialiști. Chiar dacă nu știu.
AI-ul n-o să distrugă lumea, dar noi putem să distrugem lumea cu AI. Așa cum energia nucleară nu distruge lumea. Și, în ultima instanță, noi rămânem cei care decid dacă o s-o folosim pentru ceva negativ sau pentru ceva pozitiv.
– Cum vă raportați dumneavoastră la evoluția inteligenței artificiale? – Nu e un răspuns simplu, sunt o mulțime de paradigme din care putem analiza. Din punct de vedere al matematicii, din punct de vedere al societății… Pot să spun că foarte mulți matematicieni sunt acum într-o situație de panică, pentru că marile companii de AI au rezolvat tot felul de probleme matematice care păreau foarte grele.
Eu cred că inteligența artificială e impresionantă în măsura în care rezolvă probleme care sunt bine definite și în care există un algoritm de a căuta ceea ce vrei. Dar algoritmul ăsta e făcut de oameni. O problemă matematică, la fel, e formulată de oameni, sunt tot felul de căi și tot felul de discuții pentru a rezolva problema respectivă.
AI-ul e foarte bun să caute cea mai bună metodă. În contextul în care e stabilit un domeniu de căutare, AI-ul, fiind extraordinar de rapid, reușește să găsească un rezultat.
E impresionant ce poate să facă, dar e oarecum limitat. Iar ideea că matematica e compromisă, pentru că totul va fi făcut de AI, mi se pare absurdă.
Cum folosește AI
Și eu lucrez cu AI. E o unealtă extraordinară. De exemplu, într-un dialog, în care eu, ca persoană, îi spun „cred că lucrul ăsta poate să fie adevărat”, iar el îmi dă un răspuns pe baza căruia pot continua să caut. Dar totul e direcționat de mine, de om.
AI-ul mă ajută să caut tot felul de referințe. Are o capacitate extraordinară de a căuta. E foarte bun, de asemenea, la sistematizarea informațiilor pe care le găsește pe internet. Dar, până acum, cel puțin, mi se pare că nu te ajută să găsești idei noi. Decât, eventual, prin contactul direct pe care-l ai – „prompting” se numește. Adică îi dai un prompt, o sarcină. Și, în discuția asta, doar tu poți să ai idei noi.
O revoluție care „e prima dată când lovește elita – intelectualii, oamenii care lucrează cu mintea”
– Așa se întâmplă în matematică. Dar se vorbește despre automatizarea care ar putea duce la o reașezare a pieței muncii sau la utilizarea agenților, care ar putea duce la autonomia AI-ului, care ar putea avea consecințe nefaste. – Absolut. Dar impresia mea e că orice fel de unealtă nouă tehnologică, orice fel de revoluție tehnologică, în general, produce și lucruri bune, și lucruri proaste. De exemplu, când Alfred Nobel a inventat dinamita, pe care-o poți folosi și pentru construcții, dar și pentru război. Cu AI-ul mi se pare că se întâmplă același lucru. E o revoluție extraordinară și va schimba foarte multe lucruri.
Dar am o observație: e prima revoluție tehnologică, după părerea mea, care atinge elita. În istoria revoluțiilor tehnologice, oamenii care aveau slujbe manuale riscau să-și piardă locul de muncă. Acum e prima dată când lovește elita – intelectualii, oamenii care lucrează cu mintea. Ei sunt principalii afectați. Noi suntem cei loviți!
Mâine, a doua parte a interviului cu Sergiu Klainerman despre o întâlnire cu președintele Nicușor Dan și mișcarea woke din universitățile americane.
