INTERVIU EXCLUSIV Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, întrebat dacă Putin poate fi numit patriot şi dacă au intervenit în alegerile din România. „Am fi curioşi să ştim cum am procedat. Povestiţi-ne!” – VIDEO

În primul interviu pentru publicul românesc la 8 luni de la instalarea sa la post în România, acordat cititorilor HotNews, ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, 66 de ani, diplomat de carieră, afirmă că „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional”.

• Despre ce fel de președinte își dorește Rusia în România: „Noi înţelegem foarte bine că, indiferent dacă preşedintele României va fi Georgescu sau Antonescu sau Ciolacu sau doamna Lasconi, politica externă a României nu se va schimba”.
• „Asta va fi determinat nu de identitatea viitorului preşedinte al României, ci de politica pe care o va dicta sau determina Bruxelles-ul şi Washington-ul. Iar România va urma această linie indiferent cine va fi preşedinte”.
• „Din punctul nostru de vedere, nu e nicio diferenţă între politica României şi politica UE, în ansamblu. Dacă asta este alegerea României, o alegere intependentă, autonomă, foarte bine. Acceptăm.”
• Despre declarațiile și teoriile lui Călin Georgescu, cele care coincid evident cu cele ale Rusiei și deseori cu cele ale lui Vladimir Putin: „După primul tur al alegerilor, ne-am uitat mai atent la domnul Georgescu. Fiecare candidat face declaraţii pe care le aşteaptă de la el alegătorii lui”.
• Ambasadorul Vladimir Lipaev confirmă că România nu a cerut nici o explicație Federației Ruse după ce în CSAT s-a spus că a fost o intervenție statală împotriva alegerilor noastre prezidențiale, iar unele documente din CSAT, precum acesta, au indicat Rusia.

Rezultatele alegerilor din SUA, Rusia, Austria, Franţa, alegerile prezidentiale anulate din România, precum şi evaluările pentru scrutinul care va avea loc în scurt timp în Germania, toate vorbesc despre renaşterea patriotismului autoreferenţial.

„Patriotul este cel care îşi apără interesele propriei ţări şi îşi serveşte propria ţară”, defineşte patriotismul Vladimir Lipaev, ambasadorul Rusiei în România. Prin invocarea patriotismului, se duc şi, uneori, se câştigă alegeri politice şi războaie armate.

Dar cine suferă şi cine moare „servindu-și propria ţară”?. În general, ceilalţi. Aşa cum a murit, într-o închisoare din Siberia, Alexei Navalnîi, la 47 de ani. Încă de dinainte de moartea disidentului, dar mai ales după, oficialii statului rus, în frunte cu președintele Vladimir Putin, refuză să vorbească despre Navalnîi, ca și cum n-ar fi existat o persoană cu acest nume. Așa că am pornit de aici interviul HotNews.ro cu reprezentantul Federaţiei Ruse într-o ţară „care nu e prietenoasă”, așa cum definește diplomatul România. 

Ambasadorul Lipaev a ținut să uzeze de o nuanță: „România este unul dintre instrumentele politicii anti-rusești. Dar în România, nu vedem o politică deşănţată împotriva Rusiei, ca în alte state”. L-am întrebat pe ambasador inclusiv despre corespondentul HotNews pe front, jurnalistul Mircea Barbu, care a fost pus sub acuzare de FSB. „Este aceasta o democrație, în care serviciile secrete fac acte de acuzare?”. 

Conversaţia s-a purtat în sediul ambasadei Rusiei în București, a beneficiat de un translator asigurat de redacţie şi a fost filmată. Pentru cursivitate, interviul a fost scurtat. 

La finalul interviului, ambasadorul Vladimir Lipaev a solicitat să eliminăm ceva din ceea ce spusese, argumentând că e posibil ca publicul românesc să înţeleagă, din spusele sale, că România ar fi, fără voia sa, o colonie a Occidentului. Or, diplomatul voia să spună că România a ales în felul ăsta, e opțiunea ei să se supună orbeşte în echipa necâştigătoare, cum descrie el situația.  

Cererea lui: mai bine să ştergem acele părţi din interviu, ca să nu se creeze confuzie. Am refuzat. 

HotNews.ro: Domnule ambasador, vă propunem să puneţi dumneavoastră, în numele Rusiei, prima întrebare. Aveţi o întrebare, o critică, poate o curiozitate faţă de HotNews sau faţă de opinia publică din România?
Vladimir Lipaev: Nu am nicio observaţie nici faţă de HotNews, nici faţă de societatea românească. Ce observaţii aş putea să am? Sarcina mea este să reprezint interesele ţării mele în România, şi nu să exprim critici sau observaţii faţă de societatea românească. 

În ceea ce priveşte mass-media, noi respectăm toate media româneşti, inclusiv HotNews, şi, după cum vedeţi, nu ne dăm la o parte de la a discuta cu dumneavoastră. Sunt pregătit să răspund, în măsura abilităţilor mele, la acele întrebări care vă interesează şi care, poate, interesează şi publicul românesc.

– Recent, un cetăţean al ţării dumneavoastră a scris o carte. El spune aşa: „Nu vreau să renunţ la ţara mea şi nici la ceea ce cred”. Cartea se numeşte „Patriot”, iar cetăţeanul, mort în închisoare, este Alexei Navalnîi. Credeţi că preşedintele Vladimir Putin este un patriot?
– Fără îndoială. Şi nu prea înţeleg sensul acestei întrebări: dacă preşedintele nostru este un patriot al Rusiei? Evident! El acţionează ca un patriot al Rusiei, a fost ales de poporul ţării şi exprimă interesele Rusiei. Ce legătură asta cu cartea pe care nu ştiu cine a scris-o? Şi ce legătură are asta cu interviul nostru?

Alexei Navalnîi, cel mai vocal dintre disidenții contra președintelui Vladimir Putin, s-a întors în Rusia, țara sa, știind că e posibil să fie omorât. A fost întemnițat și, pe 16 februarie 2024, Navalnîi a fost declarat mort în închisoarea IK-3 din regiunea Yamalo-Nenets, dincolo de cercul polar. Avea 47 de ani. Oficialii ruși evită orice discuție despre el, nu-i rostesc numele și tratează subiectul Navalnîi ca și cum omul n-ar fi existat vreodată. Acesta este și motivul pentru care HotNews a pus întrebările ambasadorului Rusiei. O istorie a lui Alexei Navalnîi, documentată și ilustrată de Associated Press o puteți vedea aici.

A fost unul dintre momentele când ambasadorul Lipaev a fost vizibil deranjat. Nu i-a rostit numele lui Navalnîi

– Cartea este scrisă de Alexei Navalnîi, iar întrebarea este adresată pentru că vrem să înţelegem cum defineşte patriotismul astăzi o ţară foarte importantă în istoria, cultura şi ştiinţa lumii, precum Rusia.
– În momentul de faţă, intraţi într-o discuţie filosofică şi mi se pare că toată lumea înţelege ce este patriotismul. Patriotul este cel care îşi apără interesele propriei ţări şi îşi serveşte propria ţară. Mi se pare că asta este general cunoscut, destul de banal şi, sincer vorbind, nu prea înţeleg ce aveţi în vedere atunci când puneţi această întrebare. N-aţi putea oare să vă îndepărtaţi de categorii generale şi să treceţi la ceva mai concret?

„Din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României, dar există ale SUA”

– Care a fost influenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România?
– La asta se poate da un răspuns foarte concret: Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional. Dacă vreţi să dezvoltăm această tematică, sunt dispus să stăm de vorbă despre acest subiect. 

Dar, în principiu, Rusia nu se implică niciodată în procesele electorale pe teritoriul altor state şi nu încearcă să influenţeze alegerea unui popor sau a altuia. 

O urmă rusească nu există aici şi, sincer vorbind, am fost miraţi de ce în spaţiul media de aici s-a jucat atât de puternic cartea rusească. Dacă aveţi orice bază pentru a face astfel de supoziţii cu privire la influenţa Rusiei asupra proceselor electorale din România, vă rog, sunt dispus să le ascult şi să răspund. 

Dar, din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României. Vedem doar discuţii care sunt menite mai degrabă pentru consum intern. Ele sunt elemente ale unei lupte interne din România, iar asta n-are nicio legătură cu Rusia.

„Ce a avut în vedere preşedintele Iohannis când a afirmat asta?”

– Nu este supoziţia noastră. Preşedintele României a afirmat că Rusia este statul care a fost implicat în alegerile prezidenţiale din România. „Aici a fost Rusia”, a declarat preşedintele României.
– A adus vreun argument pentru a susţine această teorie a implicării Rusiei? Pentru că poţi să spui orice. Dar haideţi să discutăm pe fapte concrete. Ce a avut în vedere preşedintele Iohannis când a afirmat asta? Din câte ştiu, el a afirmat că nu are fapte concrete care să susţină această teză. Poate că mă înşel.

– Nu a afirmat că nu există fapte concrete care să susţină această teză. Dimpotrivă, a susţinut că există dovezi în acest sens.
– Bun, atunci haideţi să discutăm despre astfel de dovezi. Daţi-mi măcar un exemplu de astfel de dovadă.

Ambasadorul spune că a citit rapoartele prezentate de CSAT: „Acolo nu există nimic, în afară de teorii generale”

– Preşedintele României se bazează pe dovezile care se regăsesc în rapoartele serviciilor. Le-aţi citit?
– Am citit aceste rapoarte, dar nu am descoperit dovezi. Acolo nu există nimic, în afară de teorii generale. Iar, atunci când vii cu asemenea acuzaţii, trebuie să vii cu dovezi. 

Dovezile, de exemplu, demonstrează, fără putere de tăgadă, că influenţa în alegerile din România a existat, însă a venit din direcţia unui cu totul alt stat. Şi probabil că aceste întrebări ar trebui să le puneţi unui alt ambasador, nu mie. 

Pentru că dovezile implicării Statelor Unite ale Americii în alegerile din România sunt de netăgăduit. Ele sunt cunoscute tuturor! Ştiţi ce s-a întâmplat în ajunul celui de-al doilea tur! Ştiţi ce decizie a luat Curtea Constituţională pe 4 decembrie (privind validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale- n.r.). 

Ştiţi că pe 5 decembrie a apărut declaraţia Departamentului de Stat din SUA, cu ameninţări directe la adresa României, în cazul în care alegerile vor merge pe un alt scenariu decât cel care este acceptabil pentru SUA (prin declaraţia lui Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, instituţia își exprimă îngrijorarea privind informaţiile din raportul CSAT – n.r.).

Şi, a doua zi, CCR a luat decizia opusă celei pe care a luat-o cu două zile înainte şi a anulat alegerile. Dacă consideraţi că asta nu este ingerinţă, atunci probabil evaluăm în mod diferit faptele concrete. Puteţi dumneavoastră să aduceţi o singură astfel de dovadă privind implicarea Rusiei în alegerile din România?

„Dacă domnul Blinken considera că Rusia s-a implicat în alegerile din România, el ar fi spus măcar cum a făcut-o. Pentru că noi nu ştim cum ne-am implicat!”

– Vorbiţi despre „ameninţarea Departamentului de Stat”, la ce vă referiţi?
– Poate că nu aţi citit declaraţia Departamentului de Stat. Dar acolo erau ameninţări directe cu privire la colaborarea economică cu România şi cu privire la încetarea activităţii companiilor americane în România dacă alegerile nu se vor desfăşura aşa cum fusese planificat.

Uitaţi-vă la aceste declaraţii şi veţi găsi acolo întreaga informaţie! Totul este foarte clar prezentat. Să vezi asta drept altceva decât o ameninţare, un şantaj, este imposibil!

– Şeful diplomaţiei SUA a spus că Rusia este statul care s-a implicat în alegerile din România.
– El nu a susţinut afirmaţiile sale cu nicio dovadă. Deocamdată, sunt doar declaraţii, vorbe-n vânt. Şi mi se pare ciudat că discutăm nişte versiuni mitice, vorbim despre nişte concepte general-abstracte, fără să trecem la ceva concret. 

Totuşi, dacă domnul Blinken considera că Rusia s-a implicat în alegerile din România, el ar fi spus măcar cum a făcut-o. Pentru că noi nu ştim cum ne-am implicat! Pur şi simplu, am fi curioşi să ştim cum s-a întâmplat asta, cum am procedat. Povestiţi-ne!

„De ce ar trebui să cred într-un raport scris de serviciile româneşti?”

– „Vorbe-n vânt” sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, şi declaraţiile diplomaţiei germane, ale premierului belgian, ale preşedintelui Emmanuel Macron, cele venite din partea Comisiei Europene?
– Eu v-am răspuns deja că nu a existat niciun fel de implicare. În afară de declaraţii, mai există şi altceva? Poţi să declari orice. Şi propaganda occidentală afirmă adesea lucruri complet absurde care n-au nicio legătură cu realitatea. 

Noi suntem obişnuiţi cu asta, ne-am obişnuit cu faptul că politicienii occidentali şi mass-media occidentală manipulează în mod activ opinia publică, impun propriile narative, blochează puncte de vedere alternative. 

– Ne-am referit la rapoartele serviciilor secrete din România. Aveţi încredere în ele?
– Dumneavoastră trebuie să aveţi încredere în serviciile româneşti. Noi nu trebuie să avem încredere şi nu trebuie să credem în declaraţiile politicienilor unor state care nu sunt prietenoase. 

Noi nu suntem obligaţi, mai ales că ştim că majoritatea lucrurilor pe care le spun despre Rusia, probabil 90%, nu corespund realităţii. 

Spuneţi-mi de ce ar trebui să cred într-un raport scris de serviciile româneşti? Ei puteau să scrie acolo absolut orice-şi doresc! Dar cum se corelează lucrurile pe care le-au scris cu faptele concrete, asta ar trebui să-mi spuneţi!

Ce s-a descoperit despre acțiunile Rusiei 

Indiferent de felul în care am pus întrebarea, răspunsurile ambasadorului au fost aceleași: Rusia nu a imixtionat în alegerile românești. 

Așa cum HotNews.ro redă, în interes public, interviul cu Vladimir Lipaev, pentru a arăta românilor cum susține Federația Rusă că se raportează la alegerile la România, este, de asemenea, de interes public să arătăm și ce au descoperit alte surse. 

De-a lungul celor câteva luni care au trecut de la alegerile anulate, au dezvăluit despre influențele rusești, printre altele:

• Site-ul de investigații Snoop, din România: „Strategia cu bani rusești – campania AdNow – Am descoperit sute de publicații, influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova, care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în peisajul media din România de cel puțin opt ani. Impactul asupra publicului se resimte pe termen lung, orientând votul la alegerile prezidențiale și parlamentare către partide și candidați extremiști”. 
• Publicaţia OKO.press din Polonia: „Alegeri în România. Agenția de marketing avea legături cu Rusia și birouri în Varșovia”. Inițial, prezența agenției de marketing FA Agency în alegerile din România, a fost sesizată într-o investigație a ziarului francez Le Monde. Agenția a fost identificată mai apoi de polonezi ca având legături cu Moscova.
• Grupul de experţi bulgari în securitate cibernetică, BG Elves: „Rusia a finanţat cu 69 de milioane de euro o vastă campanie de propagandă şi amestec la scară mare în Bulgaria şi România”. Ca și în cazul investigației Snoop, la care fac referire, experții au dezvăluit o acțiune îndelung pregătită, cu metode rafinate în mai bine de un deceniu.
• Raportul serviciului secret al MAI către CSAT notează un cont de Facebook cu declarație de locație Moscova, asociat mai apoi unei acțiuni pe TikTok, implicată în campania prezidențială din noiembrie 2024. Rapoartele SRI către CSAT, două la număr (I + II), nu indică nominal Rusia, dar susțin că un actor statal a acționat contra serverelor oficiale implicate în alegeri. Inițial, STS susținuse că nu au existat imixtiuni asupra sistemului, apoi a spus că au fost, dar nu au perturbat serverele. SRI dezvăluie, de asemenea, folosirea unei rețele foarte mari de conturi de Tik Tok la alegerile prezidențiale, pregătite cu mult timp înainte și activate intenționat în ultimul moment, ca să nu poată fi depistate, susține serviciul.

Una dintre campaniile de Tik Tok a fost finanțată și comandată de PNL

Într-unul dintre rapoartele din CSAT s-a afirmat că o campanie pe Tik Tok, în favoarea lui Călin Goergescu, are similitudini cu o campanie derulată de Rusia, tot pe Tik Tok, chiar înainte de a ataca Ucraina. Același site de investigații Snoop, care dezvăluise implicarea rusă în ”acțiunea AdNow”, a dezvăluit că una dintre campaniile de pe Tik Tok a fost, în realitate, finanțată și comandată de PNL.

De asemenea, mai mulți politicieni, de orientări diferite, nu doar Călin Georgescu, cel care câștigase turul I, au susținut că probele din CSAT nu sunt suficient de clare și că opinia publică merită mai multe explicații. Printre ei, Nicușor Dan și Elena Lasconi. ”Pentru ca oamenii să fie convinşi că anularea alegerilor a fost corectă, trebuie să apară probe suplimentare”, a spus Nicușor Dan. Iar Elena Lasconi a afirmat, la o lună după anularea alegerilor: ”Dacă s-a întâmplat ceva atât de grav încât a fost anulat un scrutin prezidențial, cum de nimeni nu e vinovat cu nimic?”.

Ce a spus, mai departe, în interviu, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev:

„Alegeţi pe cine vreţi! Şi nu aduceţi Rusia în discuţia asta!”

– Atunci, vă rugăm să ne spuneţi dumneavoastră cum aţi înţeles ce s-a întâmplat în România anul trecut. Cum arată informarea pe care aţi trimis-o la centrală? Ce aţi comunicat dumneavoastră la Moscova despre alegerile de anul trecut?
– Mare secret legat de ce s-a întâmplat în alegeri nu există. Eu cred că situaţia este uşor de înţeles pentru toată lumea, inclusiv pentru cetăţenii români. Este o luptă internă politică. 

Diferite facţiuni încearcă să-şi promoveze candidatul la funcţia de preşedinte. Evident că acele partide politice care sunt la putere n-ar dori să piardă această putere şi vor lupta în toate felurile cu candidaţii care pun în pericol poziţiile lor. Asta e ceva normal. 

Anormal, din punctul nostru de vedere, este faptul că, în acelaşi timp, se foloseşte această carte anti-rusească. Lucrurile despre care vorbiţi sunt, pur şi simplu, elemente ale unei lupte electorale în România. E lupta pentru putere în România. 

Evident că urmărim această luptă, evident că pentru noi este important cine va fi preşedinte în România, pentru că trebuie să avem relaţii. Dar întrebarea despre cine va fi ales e o chestiune internă. Alegeţi pe cine vreţi! Şi nu aduceţi Rusia în discuţia asta, în calitate de instrument al luptelor electorale între forţele politice din România.

„România întotdeauna a adoptat aceeaşi poziţie cu birocraţia de la Bruxelles. Nu ne aşteptăm la schimbări esenţiale”

– Susţineţi că Rusia n-are nicio implicare, că instituţiile statului român, diplomația americană şi germană, Comisia Europeană se folosesc de propagandă împotriva Rusiei. Dar, din punctul dumneavoastră de vedere, Călin Georgescu ar putea fi un preşedinte agreat de Moscova, unul care ar face din România o ţară mai puţin „neprietenă”, aşa cum o descrieţi în prezent?
– N-o să zic că ne e indiferent cine e preşedintele României, deşi cred că ăsta ar fi un termen corect. Dar noi înţelegem foarte bine că, indiferent dacă preşedintele României va fi Georgescu sau Antonescu sau Ciolacu sau doamna Lasconi, politica externă a României nu se va schimba. 

S-ar schimba peisajul politicii interne din România, s-ar schimba relaţiile dintre partidele politice de aici. În ce fel ar afecta asta relaţia noastră bilaterală rămâne de văzut. România oricum ar rămâne membru al NATO şi UE. România întotdeauna a adoptat aceeaşi poziţie cu birocraţia de la Bruxelles. Nu ne aşteptăm la schimbări esenţiale în cazul victoriei unuia sau a altui candidat. 

Sigur, suntem interesaţi de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, dar înţelegem foarte bine că asta va fi determinat nu de identitatea viitorului preşedinte al României, ci de politica pe care o va dicta sau determina Bruxelles-ul şi Washington-ul. Iar România va urma această linie indiferent cine va fi preşedinte.

– Când spuneţi „politica dictată de la Bruxelles sau Washington”, presupuneţi vreun soi de coerciţie? Nu credeţi că România este autonomă şi suverană atunci când ia decizii în politica externă?
– Deocamdată, noi vedem că politica României corespunde agendei care se defineşte la Bruxelles şi la Washington. Dacă asta implică şi independenţa despre care vorbiţi nu ştiu ce să spun. 

La un moment dat, am discutat cu un diplomat german şi i-am spus: „Ştiţi, probabil nu sunteţi foarte independenţi şi depindeţi de SUA”. El a răspuns: „Da, înţelegem asta, dar nouă ne convine asta, e alegerea noastră, e direcţia pe care noi o găsim acceptabilă”. 

Din punctul nostru de vedere, nu e nicio diferenţă între politica României şi politica UE, în ansamblu. Dacă asta este alegerea României, o alegere intependentă, autonomă, foarte bine. Acceptăm.

„După primul tur al alegerilor, ne-am uitat mai atent la domnul Georgescu”

– Dumneavoastră consideraţi că domnul Georgescu este un filo-rus?
– Eu nu înţeleg de ce în jurul domnului Georgescu s-a creat această aureolă cum că ar fi un candidat pro-rus, că iubeşte Rusia. Ştiţi, poate o iubeşte. Nu ştiu. Poate şi dumneavoastră iubiţi Rusia. Poate vă referiţi la dorinţa sau la intenţia domnului Georgescu de a duce o altă politică acceptabilă şi bine văzută de Rusia. 

După primul tur al alegerilor, ne-am uitat mai atent la domnul Georgescu, la promisiunile electorale şi la programul său. Şi n-am descoperit acolo prea multe aspecte care să coincidă cu punctul nostru de vedere. 

Mai mult decât atât, unele dintre tezele sale sunt complet divergente cu felul în care vedem noi lumea şi istoria. Atunci când se afirmă că domnul Georgescu transmite agenda Rusiei, asta trezeşte o mare nedumerire pentru noi. Lucrurile nu stau deloc aşa.

Despre declarațiile lui Călin Georgescu care coincid cu cele ale Rusiei: „Fiecare candidat face declaraţii pe care le aşteaptă de la el alegătorii lui”

– Călin Georgescu spune că Ucraina este un stat inventat, că scutul antirachetă de la Deveselu este o ruşine a diplomaţiei, că Vladimir Putin este un om care-şi iubeşte ţara, un patriot. Auzim aceste lucruri şi din direcţia dumneavoastră…
– Faptul că Vladimir Putin este un patriot puteţi să auziţi din partea noastră. În ceea ce priveşte celelalte afirmaţii, în România se aşteaptă o tentativă de a organiza alegeri prezidenţiale. 

Fiecare candidat face declaraţii pe care le aşteaptă de la el alegătorii lui. Eu bănuiesc că ceea ce spune domnul Georgescu are un anumit ecou în electoratul din România. Iar asta trezeşte anumite simpatii în rândul votanţilor lui, care consideră ceea ce spune e interesant, corect. E dreptul lui să folosească în lupta electorală aceste aspecte pentru a câştiga simpatia alegătorilor.

[Confirmă că România nu a cerut nici o explicație Federației Ruse după ce în CSAT s-a spus că a fost o intervenție statală, iar unele documente indică Rusia.]

– V-au solicitat autorităţile române explicaţii cu privire la implicare în alegeri?
– Pentru a solicita explicaţii, trebuie să vină cu nişte demonstraţii, cu fapte concrete. Ne întoarcem la discuţia de mai devreme. Probabil că nu există aceste fapte, aşa că n-au cum să ne ceară explicaţii.

– Dar aţi avut vreo comunicare cu autorităţile din România, după ce acestea au spus că Rusia a fost aici?
– Nu, n-a existat nicio comunicare şi una dintre explicaţii constă în faptul că n-a existat nicio implicare. Bănuiesc că autorităţile române înţeleg asta foarte bine.

În zilele următoare, în partea a doua a interviului: Cine crede ambasadorul Lipaev că sunt prietenii Rusiei în România, cum a răspuns când a fost întrebat câți morți și răniți are armata țării sale în războiul pornit contra Ucrainei și ce șanse de pace există. Inițial, HotNews a anunțat că partea a doua a interviului va fi difuzată marți, dar am decis amânarea ca urmare a evenimentelor generate de demisia președintelui Klaus Iohannis.

La realizarea acestui interviu a colaborat și Anton Breiner.