INTERVIU „Familiile întrebau orice polițist dacă îi văzuse pe cei dragi”. Un jurnalist spaniol descrie scenele de la locul tragediei feroviare de lângă Toledo
„O tristețe profundă, dar și un sentiment de unitate. Au fost localnici care au venit din primul moment să ajute”. Așa descrie jurnalistul spaniol Pedro Pascual, de la publicația El Confidencial, atmosfera din localitatea spaniolă de lângă Toledo, zguduită de tragedia feroviară. 69 de oameni au murit în urma accidentului de miercuri, alte zeci au fost rănite.
Imediat după tragedia de lângă Urda, localitate aflată în provincia Toledo, oamenii au reacționat. Mulți localnici din satul cu aproape 2.500 de locuitori cărau apă ca să ajute. Asistentele medicale s-au îndreptat și ele spre loc, să vadă cum pot ajuta, spune jurnalistul spaniol, într-un dialog cu HotNews.
El vorbește despre atmosfera din micuța localitate, dar și de potențialele efecte la nivel național – pe 29 noiembrie, în Spania sunt alegeri parlamentare.
„Există un consens în majoritatea societății spaniole că această tragedie nu se poate întâmpla din nou, nu se poate repeta”, spune Pascual.
Potrivit declarațiilor autorităților spaniole, trenul Iryo, care a fost lovit din spate, staționa ca urmare a unei „defecțiuni informatice” pe calea ferată care a dus la oprirea tuturor trenurilor.
În ciuda acestei comenzi, trenul de mare viteză AVE a primit din motive „inexplicabile” permisiunea de a relua deplasarea, din partea operatorilor centrului de comandă, și l-a lovit violent din spate în timp ce rula cu aproape 200 km/h.
Este al doilea accident feroviar cu multiple victime care are loc în Spania în acest an. Pe 18 ianuarie, 46 de persoane și-au pierdut viața după ce un tren a deraiat și s-a ciocnit cu un altul care venea din sens opus în apropierea localității Adamuz, din provincia Córdoba.
„Sute de ambulanțe, camioane de intervenție. Dar și rude și prieteni ale pasagerilor”
HotNews: Ați fost la locul tragediei feroviare în care și-au pierdut viața cel puțin 69 de persoane, puteți să ne spuneți ce ați găsit acolo?
Pedro Pascual: Scenele pe care le-am văzut la locul accidentului reflectau o tristețe profundă. Cu toate acestea, am perceput și un sentiment de unitate și o anumită speranță. Eu am fost prezent la aproximativ 8 kilometri de localitatea Hurda, în Toledo, un mic sat de nu mai mult de 2.500 de locuitori.
De la primele ore ale dimineții, drumul care permitea accesul la locul accidentului a fost complet blocat. Vorbim de un drum mic pe care îl folosesc locuitorii din zonă pentru a putea ajunge la proprietățile lor, la terenurile lor, unde cultivă de la migdali până la măslini.
Un dispozitiv de securitate enorm, cu sute de ambulanțe, camioane de intervenție, poliția națională, Garda Civilă și vehicule militare de tot felul a blocat zona.
De asemenea, erau prezente rude, prieteni ai pasagerilor care erau în tren și despre care nu știau dacă mai sunt în viață.
„Au fost localnici care au venit din primul moment să ajute”
-Ce v-au spus cei prezenți? Cum vedeau ei tragedia care s-a întâmplat?
-Scenele erau foarte triste. Vedeai în permanență familii, mame, soții, soți, fii și fiice, care întrebau orice membru al Gărzii Civile, orice polițist, orice asistent medical, dacă știau ceva, dacă îi văzuseră pe cei dragi.
Dar nu le puteau oferi multe informații, pentru că încă era în desfășurare operațiunea de intervenție la accident. De multe ori, îi direcționau către sălile amenajate în localitățile din jur.
-Cum au reacționat localnicii?
-Au fost localnici care au venit din primul moment să ajute, asistente care nu au mai mers la locurile lor de muncă pentru a încerca să dea o mână de ajutor. Erau oameni care aduceau apă.
Exista o anumită speranță de a putea recupera oameni răniți dar în viață sau de a încerca să se rezolve cât mai repede toată acea durere și incertitudine care se simțea în aer.
Pasagerii care au scăpat nevătămați sau cel puțin care aveau răni mai ușoare, încă așteptau în zona centrului de comandă sau pe proprietățile din jur.
După câteva ore de așteptare, li s-au oferit autobuze atât pentru a merge la sălile amenajate, unde li se puteau trata rănile pe care le aveau, cât și pentru a fi duși înapoi la Madrid. Mulți dintre ei alegeau să se întoarcă la gara Atocha (n.r. gara principală din Madrid), de unde plecaseră chiar dimineața accidentului.

-Este al doilea accident cu zeci de victime care are loc doar în acest an în Spania. Cum este posibil?
–Acesta este, într-adevăr, al doilea accident feroviar mortal din Spania din 2026. Cauzele nu sunt aceleași și încă se investighează, dar nu este hazardat să presupunem că probabil are legătură, în mare măsură, cu o creștere enormă a cererii și a utilizării infrastructurii feroviare, care nu a fost însoțită de o investiție pe măsura sau proporțională creșterii venite în urma liberalizării căilor ferate, implicit a gărilor și a sistemului feroviar.
Poate avea tragedia efecte la urne?
-Cum a reacționat Spania la această tragedie? Știm că se apropie și alegerile parlamentare, credeți că tragedia va influența rezultatele finale?
-Cred că este încă prea devreme să știm cum va reacționa sau cum se va traduce furia pe care o are societatea spaniolă, atât în stradă, cât și apoi la urne. Este adevărat că ieri a avut loc un protest în centrul Madridului care a degenerat în violențe, confruntări cu poliția, dar aparținea unei mici fracțiuni politice a unui grup care este asociat de obicei cu dreapta, mai exact Juventudes de la Falange (n.r. grupare de extremă-dreapta care glorifică perioada dictaturii lui Franco).
Așadar, cred că există un consens în majoritatea societății spaniole că această tragedie nu se poate întâmpla din nou, nu se poate repeta, dar există încă o anumită așteptare de a vedea cum se desfășoară lucrurile, ce se află din anchetă, ce apare în diferitele mijloace de informare și cine este responsabil. Și odată ce acest lucru va fi puțin mai clar, eu cred că va exista un răspuns social în fața unor fapte care sunt absolut tragice.