INTERVIU I-a neglijat Administrația prezidențială din România pe democrații americani? Consilier al președintelui: „Nu ar trebui să ne facem procese de conștiință”

„Sunt schimbări de formă, de interlocutori la Congres” 

– Aș vrea să vă întreb ce schimbări aduce pentru România rezultatul alegerilor din Statele Unite?
– Vlad Ionescu: Alegerile de ieri sunt o expresie a vitalității democrației americane. E un proces normal într-o societate deschisă, într-o societate democratică. 

În mod evident, SUA sunt un element de referință pentru noi, mai ales având în vedere acest parteneriat strategic puternic pe care îl avem și interesele noastre de a-l continua.

El schimbă o serie de lucruri, dar ceea ce nu schimbă este această dimensiune de parteneriat pe care noi dorim să o dezvoltăm în continuare.

Știm că există un sprijin bipartizan în Congres. A existat întotdeauna. Atât ca viziune, cât și ca interese în ceea ce privește priorități pe care noi și Statele Unite le împărtășim: securitatea continentului european, securitatea regiunii Mării Negre, importanța cooperării dintre Europa și Statele Unite. 

Sunt schimbări de formă, de interlocutori la Congres. Dar, pe fond, apreciem că parteneriatul are aceleași premise de a se dezvolta, așa cum le-a avut de-a lungul celor 30 de ani de parteneriat strategic.

„Contextul internațional nu este favorabil deschiderii granițelor”

– E posibil să existe și schimbări care să influențeze viața oamenilor obișnuiți, dincolo de dimensiunea politicii externe? Locuri de muncă, investiții sau programul Visa Waiver.
– Alegerile din SUA se câștigă și se pierd pe teme economice. Economia este miza importantă a alegătorului american. Din perspectiva politicii externe, credem că va exista o continuitate. Am constatat-o și în schimburile pe care le-am avut permanent cu reprezentanți și de la Partidul Democrat, și de la Partidul Republican.

Mi-e greu să fac o analiză cuprinzătoare în clipa de față, asupra tuturor acestor implicații legate de oamenii din România. Dar ce pot să vă spun este că avem un parteneriat multisectorial cu SUA. Avem un parteneriat de securitate, pe care dorim să-l dezvoltăm și suntem convinși că îl vom dezvolta.

Avem un parteneriat militar, avem un parteneriat politic, având în vedere o apropiere de valori și de interese. Avem și un parteneriat economic. 

În ceea ce privește chestiunea vizelor, pentru că ați amintit-o, să ne uităm la o perspectivă mai amplă a acestui proces. România a îndeplinit criteriile pentru a se ridica aceste vize. 

De altfel, pentru o perioadă destul de scurtă, am și fost scutiți de aceste vize. Ele au fost reintroduse și pe fondul unei dezbateri mult mai profunde în societatea americană, dar și în societățile occidentale, legată de chestiunea migrației ilegale.

Aceasta a fost una dintre temele pe care administrația Trump le-a utilizat și care i-a adus beneficii în campania electorală – o promisiune că va limita această migrație ilegală. Ea nu este legată direct de chestiunea vizelor, dar produce efecte colaterale, să spunem negative, și a produs efecte colaterale negative asupra noastră.

Deci sunt anumiți factori pe care îi putem controla și asta înseamnă o rată mică de respingere a cererilor lor de viză, o cooperare pe linie polițienească, pe linie de justiție, lucruri care sunt în curs. Instituțiile din România sunt într-un parteneriat cu instituțiile omoloage din Statele Unite.

Noi ne-am făcut temele. Dar, din păcate, contextul general, internațional nu este favorabil unui regim de deschidere a granițelor. Tema nu a căzut în umbră în ceea ce privește abordarea noastră. Și credem că există o conștientizare la Washington. 

Având un Congres înnoit, cu interlocutori noi pe lângă care va trebui să facem acest efort de convingere, de comunicare, suntem convinși că vom putea avansa.

I-a neglijat Administrația prezidențială din România pe democrați?

– Alegerile au schimbat echilibrul de putere la Washington. A mizat administrația de la noi prea mult pe relația cu administrația Trump și cu zona republicană, neglijând democrații?
– Răspunsul scurt este nu. Răspunsul mai amplu ar fi că noi trebuie să ne uităm la această relație în primul rând prin prisma intereselor noastre. Prioritatea noastră în această relație este România. Așa cum probabil că prioritatea SUA este SUA. 

Prioritățile noastre sunt ca preocupările noastre de securitate, garanțiile pe care le avem, angajamentele pe care le-am luat în comun, cooperarea să continue. Noi avem un parteneriat cu poporul american, cu instituțiile americane și cu orice administrație este instalată la Casa Albă. 

Din acest punct de vedere, nu cred că trebuie să ne facem procese de conștiință că am încercat să găsim canalele de comunicare optime pentru a transmite aceste mesaje administrației Trump. Și vom continua să o facem. Așa cum am făcut și pe lângă Congres. 

Este un efort permanent de a ne ancora, din punct de vedere al comunicării și al convingerii, cu toți factorii de decizie de la Washington. Fie că e vorba de Congres, fie că e vorba de administrație, fie că e vorba de mediul de business, mediile OMG, de think-tank. 

Obligația noastră este să găsim canalele cele mai bune și cele mai directe de comunicare la decidenți. Pentru că prioritatea noastră este securitatea și prosperitatea României.

„Am pornit în relația cu administrația Trump cu un deficit de comunicare”

– A fost o eroare faptul că președintele s-a adresat exclusiv republicanilor lui Donald Trump, prin articolele publicate în presa conservatoare, cum ar fi Fox News, Newsmax?
– Cred că, în primul rând, am pornit în relația cu administrația Trump cu un deficit de comunicare. Dacă ne uităm la primele luni ale administrației, dacă ne uităm și la discursul vicepreședintelui J.D. Vance de la Munchen, care s-a referit la România, am resimțit acea situație de la vremea respectivă ca datorându-se și unei lacune de comunicare cu administrația de la Washington.

E un teren pe care mai mult am încercat să-l recuperăm. Nu cred că ne putem face procese de conștiință și, efectiv, nu avem de ce să o facem pentru că această interacțiune este legitimă. 

Este derulată în spiritul unui parteneriat de 30 de ani care a trecut prin mai multe administrații, prin mai multe congrese. Este nevoie să vorbim cu cei care iau decizii la Washington. Cred că este perfect legitim, în limitele principiilor și în limitele valorilor pe care ni le asumăm,. Dar asta e valabil pentru orice interacțiune și nu cred că în aceste dialoguri s-a trecut de acestea.

– Considerați că până acum a dat roade acel contract de lobby încheiat de Administrația Prezidențială pentru relațiile cu Guvernul și Congresul SUA?
– Noi am fost obișnuiți, ca stat, să interacționăm instituțional, pe canalele clasice. Avem o relație foarte bună cu Departamentul de Stat, cu Ministerul Afacerilor Externe, o relație bună pe linia ministerelor Apărării, pe linia șefilor de Stat Major, în domeniul economiei, pe linie de intelligence. 

Dar a existat o oarecare deficiență pe linia acestor contacte pe care diferite canale informal-formale le-ar putea oferi. Din experiența celorlalte state, mai ales cele de pe Flancul Estic, acestea s-au dovedit foarte utile. Au fost și sunt transparente. Administrația Prezidențială a comunicat pe tema acestui contract. Legea americană obligă firma de lobby să facă publice activitățile pe care le desfășoară în sprijinul statului  cu care au contract, cu România. 

Este un instrument care se adaugă la paleta de instrumente pe care un stat le poate folosi în mod legitim pentru a ajunge la decidenți. Asta nu înseamnă că ne vom concentra în continuare pe acest palier, dar în continuare dialogul se poartă preponderent pe linia oficială. 

– Dar faptul că România are la Washington un ambasador care a depășit perioada tradițională de patru ani de mandat îngreunează negocierile sau apropierea de partea americană? Vă întreb pentru că vorbeați despre lacunele de la începutul mandatului.
– Din perspectiva noastră, ambasadorul și-a îndeplinit acest mandat, a facilitat și a derulat contacte cu actorii relevanți de acolo. Primește instrucțiuni de la Ministerul de Externe, de la Administrația Prezidențială. Este o piesă într-o arhitectură instituțională a României care funcționează în parametrii pe care îi prevede arhitectura aceasta. 

Deci, în niciun fel, dincolo de a reprezenta un impediment, dimpotrivă, Ambasada noastră și ambasadorul și întreaga echipă și-au făcut datoria în conformitate cu obligațiile care le revin. 

„Vizita la Casa Albă e un moment culminant”

– Au tot existat discuții despre o vizită a președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, că relația se construiește și că suntem într-un punct foarte bun. Cât de aproape suntem de această vizită?
– E dificil să faci astfel de predicții, e dificil să te pronunți și, în general, trebuie evitată stabilirea unor obiective de această natură. Nu pentru că nu sunt tangibile, ci pentru că sunt supuse unei diversități de factori pe care nu îi putem controla. 

O vizită la Casa Albă, în general un contact la nivel de lider, este un moment culminant al unei munci de clarificare, de definire a unei agende, de definire a unei liste de priorități comune, de stabilire a unei perspective aprofundate de cooperare.

Acest proces este în curs. El a fost inițiat încă de la preluarea mandatului de către președintele Nicușor Dan. Dialogul cu Washingtonul merge foarte bine. Există o listă de rezultate potențiale pe care le putem asuma împreună pe toate palierele cooperării – securitar, militar, economic, tehnologic. 

Este o construcție pe care administrațiile o desfășoară împreună cu mediul de business, împreună cu mediul de think-tank-uri, cu mediul ONG. Deci e un pachet complex la care lucrăm. Pentru ca la 30 de ani de la aniversarea semnării Parteneriatului Strategic dintre cele două state să putem cu adevărat să trecem într-o nouă etapă.

– Va influența rezultatul alegerilor perspectiva administrației de la Washington privind trupele din Europa și România? Trump păstrează controlul asupra politicii externe și apărării, dar Congresul poate schimba decizia?
– Din toate angajamentele pe care SUA le-au asumat și le-au reasumat la nivelul Alianței Nord-Atlantice, știm că ele rămân profund angajate față de securitatea Europei. 

Dezbaterea de la Washington nu a apărut nici măcar în prima administrație Trump. 

Este o dezbatere care, să zicem că, cel puțin după căderea Uniunii Sovietice, a fost activată în aceste cercuri, despre cum asigurăm un echilibru optim între efortul american și efortul european pe acest continent.

Trebuie să vedem dezbaterea privind postura americană, privind revizuirea. Este un proiect pe termen lung al SUA să ofere Europei mai multă responsabilitate pentru asigurarea apărării convenționale a Europei. Procesul în curs este aproape de finalizare. Subsecretarul Apărării, Elbridge Colby, se află în vizită în România, urmează să prezintă o serie de opțiuni președintelui american.

Noi ne-am transmis input-ul nostru. Suntem încrezători că am oferit părții americane argumente foarte convingătoare, strategice, politice, militare, pentru ca prezența americană în România  să rămână una semnificativă. 

„Investim până la 4 miliarde de dolari, în următorii 20 ani, în baza de la Kogălniceanu”

– Există perspectiva de a plăti pentru menținerea trupelor? Știm că relația cu Trump e mai degrabă tranzacționată. Este abordarea aceasta o soluție, este una dintre cheile de negociere?
– Acest parteneriat este un parteneriat de tip „win-win”. Și noi câștigăm, și americanii câștigă. Noi achiziționăm tehnică militară, ne pregătim, participăm alături de SUA la diverse operații, ne-am manifestat solidaritatea de-a lungul timpului cu Statele Unite. Suntem un partener credibil, predictibil.

În același timp, SUA, prin prezența în România, dar nu numai, asigură creșterea securității României. Deci, e o relație, cum să vă spun, e o relație care depășește sfera pur contractuală. 

E o cooperare, în baza căreia noi suntem dispuși să asumăm, generic, mai multe costuri ale acestei prezențe în România. Costuri înseamnă, de exemplu, modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu. Deci, până la 4 miliarde de dolari vom investi în următorii 20 de ani pentru această modernizare.

De pe urma acestei modernizări câștigă și SUA, câștigă și România. Este o asumare a unor costuri comune, până la urmă. 

– Majoritatea obținută de democrați în Congres poate însemna și mai mult sprijin pentru Ucraina?
– Dacă ne uităm la sondajele de opinie privind publicul american, vedem că există o largă majoritate – peste 60% dintre americani susțin Ucraina. Deci există un fundament public, un fundament democratic pentru această susținere pentru Ucraina. 

Nu am văzut nici în cazul administrației Trump, deși există nuanțe și interpretări, a susținut și continuă să susțină Ucraina. Desigur, își dorește să ajungă la o pace cât mai repede. E un angajament electoral. 

Dar, ce știm și din Congresul actual și din Congresul care se prefigurează, e că sprijinul pentru Ucraina este foarte solid și foarte consistent.