INTERVIU În criza apei din Prahova „nu noroiul a oprit apa, ci instituțiile statului”, spune un specialist. La Paltinu a lipsit ceva despre care nu se vorbește

Dumitru Chisăliță este inginer absolvent de „Petrol și Gaze”, cu master în energie în România și studii doctorale în Franța. Ce spune președintele Asociației Energia Inteligentă despre criza care a surprins România prin amploare și durată.  

Trei lecții am putea să învățăm din cazul Paltinu, crede Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. 

Într-un dialog cu HotNews, inginerul speclializat în managementul domeniilor energetice e categoric în a rezuma criză care a lăsat de vinerea trecută peste 100.000 de oameni fără apă la robinet în două județe, Prahova și Dâmbovița:

• „Avem o lipsă acută de coordonatori”.
• „E timpul să resturăm ideea de bună practică”.
• „Hidroenergia va salva România”.

„Apele Române” au fugit de rolul lor

Una dintre greșelile fundamentale, care au dus la criza apei, este legată de leadership. De lipsa unui entități care să ia decizii, spune Chisăliță.

„Cred că trebuia să existe un dirijor, iar asta a lipsit acolo. Cineva trebuie să-și asume, să spună «eu dirijez, eu fac». Nu ține ideea cum că cel din aval știe mereu ce face omul din amonte. Precum într-o orchestră, trebuie să ai un dirijor, chiar dacă ai cei mai buni instrumentiști. La lucrări de acest gen este nevoie ca cineva să spună clar: «eu sunt cel care coordonează» și toți ceilalți să fie coordonați de acea unică entitate”, spune expertul.

 „Aici a lipsit acea unică entitate care, cred eu, ar fi trebuit să fie Apele Române. Nu știu dacă am dreptate, însă așa cred. Pentru orice acțiune ai nevoie de un căpitan, aici a lipsit”.

El a mai amintit o problemă, o „chestie de bază”, lipsa umplerii capacităților adiacente, fiindcă normal ar fi fost să existe surse alternative de apă, pregătite din timp.

„Instituțiile eșuează, iar efectul este că cetățeanul moare sau plătește” 

Chisăliță a mai spus că au existat cel puțin „șapte greșeli fundamentale” și a adăugat că dezastre precum Paltinu, Rahova, Colectiv – deși sunt mult diferite – au în comun elemente de bază „care se tot repetă și se extind pe alte nivele și paliere. Instituțiile eșuează, iar efectul este că cetățeanul moare sau plătește”.

„Asta arată efectiv că, de fapt, nu noroiul a oprit apa, ci instituțiile statului, din cauza funcționării defectuoase. Aici discutăm despre o problemă sistemică ce se repetă în diverse forme și arii și nu vedem nicio luminiță de la capătul tunelului”, spune directorul Asociației Energia Inteligentă. 

O jumătate de milion de euro a costat pana de la Brazi

De ce merită comparat cazul Colectiv cu Paltinu?  „Și Rahova a fost un Colectiv mai mic și toate aceste cazuri au la bază niște funcționări defectuoase și ineficiențe în modul de a preveni anumite situații”.. 

„Instituțiile eșuează, iar efectul este că cetățeanul moare sau plătește”, spune Dumitru Chisăliță. El a dat și un exemplu de costuri: oprirea rafinăriei de la Brazi timp de o zi a costat jumătate de milion de euro.

De ce „hidroenergia salvează România”?

„Aș zice că cea mai importantă lecție pe care ar trebui să o reținem este cea că hidroenergia ne-a salvat, așa că nu mai aruncați cu pietre în ea, ci puneți-o pe un piedestal. Dacă nu era hidro era vai și-amar de noi” mai spune expertul care adaugă că ar trebui să discutăm și să luăm decizii pe baza cifrelor, nu „pe povești și poezii”.

Chisăliță: „Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu în orele de dinainte de criză”

În opinia lui Dumitru Chisăliță, lanțul de erori a inclus: 

• Lipsa surselor alternative de apă.
• Coborârea nivelului apei din lac în timpul unor coduri meteorologice cu risc hidrologic.
• Lipsa tamponului de apă (rezervoare pline).
• Captare din straturi adânci ale lacului a făcut ca apa brută să devină „nămol”, aspect care a făcut ca Stația de Epurare Voila să nu funcționeze, întrucât nu are tehnologie pentru turbiditate extremă.
• Comunicarea întârziată. Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu în orele de dinainte de criză.
•  Lipsă de coordonare între instituții: Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU: au lucrat în paralel, nu integrat, deciziile nu au fost sincronizate, informația nu a fost distribuită complet timpuriu.
• Lucrările la golirea de fund (GF2) au fost pornite fără un plan complet.