Interviu în Groenlanda cu inuiții susținători ai ideilor lui Trump: „Sigur că vrem o zonă arctică fără tensiune. Dar nu putem fi naivi: trebuie să ne dotăm mai bine dacă și alții se dotează. Sunt de acord cu Donald Trump”

Într-o cafenea din Nuuk, capitala friguroasă și cool a celei mai mari insulei din lume, Groenlanda, am discutat cu parlamentarul Kuno Fencker, cel care explică ce a discutat cu mai mulți oficiali americani, chiar la Washington, unde a ajuns chiar la inaugurarea lui Donald Trump. 

• Donald Trump vorbește regulat despre asimiliarea militară, economică sau politică a Groenlandei: „O vom prelua, pentru că e vorba despre libertatea lumii. N-are nimic de-a face cu SUA, decât că noi le putem oferi libertatea”.
• Kuno Fencker spune că siguranța militară a Groenlandei nu e satisfăcută eficient de Danemarca. ”Până și operațiunile de căutare și salvare pe mare sunt problematice”, a exemplificat parlamentarul ales în 2022, de profesie pescar. 
• ”E o ipocrizie atitudinea Danemarcei în acest moment”, spune parlamentarul. ”Ei ne-au amenințat mereu cu retragerea subvenției anuale și acum se plâng de ceea ce ei numesc amenințările lui Trump”. 
• ”Important e să vorbești cu oamenii. Dacă nu te duci și nu vorbești cu oamenii, stai aici și te gândești la tot felul de idei alarmiste, că vom fi preluaţi militar”.

Kuno Fencker are 51 de ani şi este unul dintre cei 31 de deputaţi din Inatsisartut, Parlamentul Groenlandei. Face parte din partidul social-democrat Siumut, aflat la guvernare în cadrul unei coaliţii. 

Prietenul lui, Jørgen Boassen, are 50 de ani şi este zidar. Boassen este cel care a organizat, la începutul lunii ianuarie, venirea lui Donald Trump Jr. în Groenlanda.

Pe parlamentarul Fencker și pe zidarul Boassen îi leagă simpatia față de Trump și o relaţie apropiată de prietenie. 

Discutăm întâi cu Fencker, despre cum vede el schimbările din lume, despre Groenlanda și SUA.

„Danemarca a integrat Groenlanda doar prin înșelarea Națiunilor Unite și a groenlandezilor”

HotNews.ro: Domnule Kuno Fencker, cum ați rezuma rumoarea din jurul Groenlandei?
Kuno Fencker: SUA nu poate cumpăra Groenlanda de la Danemarca, dar, de îndată ce ne vom activa dreptul la autodeterminare, putem negocia cu SUA în ceea ce privește cooperarea în domenii precum apărarea, securitatea.

– Ce înseamnă acest drept la autodeterminare? Independenţă?
– Părerea mea este că următorul pas trebuie să fie un sistem de commonwealth cu Danemarca, deoarece altfel ar putea fi un pas prea mare pentru Groenlanda. Commonwealth cu Danemarca înseamnă ca Groenlanda să fie un stat suveran, un partener liber al Regatului Danemarcei, fără a diminua dimensiunea regatului

Desigur, chiar dacă Danemarca nu are, de fapt, dreptul legal asupra Groenlandei, oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a vota pentru a rămâne în Danemarca așa cum suntem, status quo-ul.

Am putea deveni un stat suveran pe deplin, dar asta este o utopie în opinia mea. 

– Totul pornește de la decizia groenlandezilor.
– Oamenii ar trebui să aibă propriul lor drept democratic la plebiscit. Oamenii din Groenlanda nu au avut dreptul la un plebiscit în 1953, când Danemarca a integrat Groenlanda doar prin înșelarea Națiunilor Unite și a groenlandezilor, fără să consulte şi poporul nostru. 

De aceea spun că Danemarca nu are dreptul legal asupra Groenlandei. Şi de aceea cred că acum suntem într-o poziție de care ne folosim și să ne activăm dreptul la autodeterminare, care este articolul 21 din actul nostru de autonomie.

Ce a vorbit cu congresmanul care vrea al treilea mandat pentru Trump

– OK. Cu cine aţi vorbit despre lucrurile astea în SUA? 
– Au fost câțiva americani oficiali, da. Am avut de fapt un podcast cu Andy Ogles (congresman republicat al statului Tennessee, autorul unei rezoluții de modificare a Constituției SUA pentru a permite președintelui Donald Trump – și oricărui alt viitor președinte – să fie ales pentru un al treilea mandat, n.r.). 

El a făcut un proiect de lege conform căruia SUA ar trebui să aibă dreptul de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca. Iar eu i-am spus: „aceasta nu este o opțiune”. Opțiunea este ca noi să încheiem un acord bilateral, pentru că este vorba despre decizia Groenlandei. 

Cred că situația actuală cu Danemarca este nedemocratică, iar noi am militat de fapt pentru o relație mai democratică cu Danemarca. De exemplu, cu Insulele Feroe, Groenlanda, Danemarca ca state egale care decid în mod liber să coopereze între ele într-un sistem federal, cu o cameră în care Groenlanda și Danemarca și Insulele Feroe au un cuvânt egal de spus în ceea ce privește apărarea, securitatea și alte chestiuni în legătură cu care Danemarca ia acum decizii singură.

Susține că investițiile daneze în apărarea nordului nu fac față

– Şi ce aţi vrea să obţineţi de la SUA?
– Dacă există ceva de care avem nevoie, acest lucru este doar pentru populația civilă. Dar ceea ce ar putea suplini nevoile populaţiei civile poate fi folosit ca echipament cu dublă utilizare. 

De pildă, în prezent, navele daneze nu pot naviga uneori în apele noastre, tunurile lor nu funcţionează, iar operațiunile noastre de căutare și salvare sunt foarte deficitare. Așadar, avem nevoie de echipamente pentru populația civilă pentru a ne asigura că pescuitul se desfășoară în mod corect și de a împiedica navele mici care tot intră în apele groenlandeze şi chiar ne iau mineralele de pe țărm. Or, trebuie să controlăm asta. Iar armata daneză nu poate face asta acum. 

Și de aceea sunt de acord cu Statele Unite. Trebuie să avem mai multă securitate în Groenlanda. Ar trebui să ne străduim întotdeauna pentru o zonă arctică fără tensiune. Dar nu putem fi naivi, de aceea trebuie să ne dotăm mai bine dacă și alții se dotează. De aceea pot înțelege pe deplin că, în ceea ce privește securitatea continentului nord-american, trebuie să facem ceva. Dar în primul rând pentru populaţia civilă.

Cred că dacă vrei diplomație, trebuie să mergi și să vorbești cu oamenii. Și dacă nu te duci și nu vorbești cu oamenii, stai aici și te gândești la tot felul de idei alarmiste, că vom fi preluaţi militar. 

– Și cum au reacționat americanii cu care ați discutat?
– Când le spun că nu suntem de vânzare, că Groenlanda vrea să fie un stat suveran, că SUA ar trebui să negocieze direct cu Groenlanda și nu cu Danemarca, ei înțeleg perfect acest lucru. Este în ADN-ul american că oamenii trebuie să fie independenți. Și ei, singuri, au devenit independenți în 1776, în timp ce Danemarca ne coloniza. Așadar, ei înțeleg pe deplin eforturile noastre pentru independență.

„Danemarca ne-a ameninţat de atâtea ori”

– Ce spune lumea aici, în Groenlanda despre ideile lui Trump?
– Cred că oamenii sunt foarte speriați. Și acest lucru este cauzat în special de mass-media daneză și groenlandeză, care provoacă teamă. Întotdeauna ne-au înspăimântat şi cu privire la independență. 

De exemplu, Danemarca a amenințat întotdeauna Groenlanda – aproape toți prim-miniștrii Danemarcei, cu excepția lui Mette Frederiksen – cu retragerea subvenției noastre anuale. Lars-Løkke Rasmussen, Helle Thorning-Smith, Rasmus Jarlov, Morten Messerschmidt, Søren Espersen. Pot să menționez atât de mulți politicieni danezi… 

Iar acum președintele Statelor Unite, chiar înainte de a deveni președinte, a declarat presei că Groenlanda ar putea deveni independentă sau s-ar putea alătura Statelor Unite. Și, dacă Danemarca se va opune acestui lucru, îi va taxa dur. Ei bine, Danemarca a reacţionat foarte dur la asta. 

Dar e o ipocrizie! Pentru că ei, la rândul lor, ne-au ameninţat de atâta ori, chiar mai rău, indiferent că au fost politicienii danezi, mass-media daneză sau populația daneză.

– Vă deranjează când sunteți numit un susţinător al ideilor lui Donald Trump?
– Eu sunt din partidul Siumut (partid social democrat, n.r.). Şi îmi protejez partidul. Nu sunt democrat, nu sunt republican. Nu-l susțin pe Biden, nu-l susțin pe Donald Trump. Îl susțin pe președintele meu (de partid, n.r.), Erik Jensen, şi susţin partidul Siumut. E clar?

„Pot înţelege că Rusia se simte înconjurată de NATO. O situaţie dificilă”

– Considerați că există similitudini între retorica lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda pentru securitatea economică și internațională și retorica lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina pentru securitatea Rusiei?
– Ei bine, eu nu prea văd asemănări. Sunt două lucruri diferite. Dar, dacă mă gândesc la doctrina Monroe în SUA, pot înțelege pe deplin nevoia Statelor Unite de mai multă securitate în ceea ce privește căile arctice. Groenlanda se află pe continentul nord-american. 

În ceea ce privește situația din Rusia și Ucraina, în primul rând, să ştiţi că nu este singurul conflict din lume. Dar dacă ar trebui să încerc să mă pun în pielea lui Putin, că dacă voi fi înconjurat de NATO, sigur că îmi va fi frică. 

Desigur, nu voi fi niciodată de acord cu agresiunea, dar pot înțelege că Rusia se simte înconjurată de NATO, chiar mai mult acum, când Suedia și Finlanda au aderat la alianţă. Așadar, o situație dificilă. Foarte grea pentru poporul ucrainean și rus.

– Ce credeţi că se va întâmpla mai departe? 
– Ceea ce doresc eu este să putem negocia. Iar acest lucru necesită activarea articolului 21 din Legea autonomiei noastre. Și aici este un dezacord foarte mare între mine și partidul IA (IA are 12 deputaţi în Parlament/Inatsisartut, în timp de Siumut are 10. Împreună formează o coaliţie de guvernare, având majoritatea din cele 31 de scaune). 

Nu știu de ce le este atât de teamă să facă acest pas. Cred că a nu lua măsuri este mai rău. De asta am mers, în mod privat, subliniez, în Statele Unite pentru a vorbi cu oamenii. Imaginați-vă că am vorbit cu 300 de oameni, iar acești 300 de oameni au răspândit vestea că nu suntem de vânzare, că vrem să fim un stat independent care își poate negocia propria politică externă și care nu este condus de Danemarca.  

Ce spune omul care l-a însoțit pe Donald Trump Jr. în Groenlanda

Prietenul parlamentarului, Jørgen Boassen, de profesie zidar, e cel care l-a însoțit pe Trump jr. în Groenlanda, în scurtul sejur al acestuia. Fiul lui Trump a stat 4 ore şi jumătate pe insulă. A sosit, cu avionul, în jurul orei 11.00 şi a plecat la 15.30.

Boassen spune: „Cred că, alături de Trump, şi noi vom avea un viitor mai bun. Trebuie să lucrăm cu MAGA (Make America Great Again, n.r.) din SUA, am încredere în ei. Suntem parteneri şi aliaţi. Le-am spus că Groenlanda nu se poate cumpăra, dar suntem dispuşi să cooperăm, să facem parteneriate, ştiţi despre ce vorbesc”. 

Cum a ajuns Jørgen Boassen să fie prezent la inaugurarea lui Donald Trump? „Am fost contactat de Charlie Kirk, de la Turning Point USA, care mi-a propus asta. Eu am l-am sprijinit pe Trump de la prima lui campanie, din 2016. Lucrurile astea contează…”, susţine Boassen. Charlie Kirk este activist MAGA, are 31 de ani şi a devenit cunoscut după ce a fondat Turning Point USA, un ONG conservator care a strâns zeci de milioane de dolari pentru a promova campanii pro-Trump în campusurile universitare, scriu jurnaliştii de la Time. 

În prezent, Turning Point se mândrește cu activități în peste 3 500 de campusuri universitare și liceale din America, conform site-ului organizației. În iunie anul trecut, la un eveniment în Phoenix, Trump i-a mulţumit acestuia pentru „leadership-ul extraordinar”.

Primirea cu șepci

Pe 7 ianuarie, atunci când Donald Trump Jr. a aterziat în Nuuk, Boassen a fost cel care l-a întâmpinat. „Eu am fost ghidul lui aici”, se mândreşte. 

Presa locală a scris că Boassen e cel care a coordonat un grup de maximum 15 groenlandezi care l-au aşteptat pe fiul preşedintelui purtând şepci cu „Make America Great Again”.

„E un «cool guy». Era interesat de tot ce ţine de Groenlanda: oamenii, afacerile, bogăţiile noastre”, îl descrie Jørgen Boassen pe fiul președintelui, în dialog cu HotNews.ro.

Și el vorbește despre ”protecția coastei”

Boassen are o abordare proprie asupra intenţiilor lui Donald Trump, care a declarat că nu exclude folosirea armatei pentru a prelua Groenlanda. El spune că lumea nu l-a înţeles bine pe liderul american şi că ştie mai bine ce-a vrut Trump să spună. 

„Domnule, SUA e deja prezentă aici, cu tot cu armată. Trump a vorbit despre supravegherea Groenlandei, despre protecţia coastei, pentru că asta e o sarcină prea dificilă pentru Danemarca. El de asta vorbeşte de control şi o face de 5-6 ani. Acum, el s-a adresat mai mult către Mette Frederiksen (premiera daneză, n.r.) şi a făcut foarte bine, pentru că ea n-are niciun drept în Groenlanda”.

Fotografii din arhivele personale.