INTERVIU Kelemen Hunor izbucnește și îi numește „o castă” pe o parte dintre judecători. „Am făcut din CCR a treia cameră legislativă. Dar oamenii ne spun nouă: voi aţi fost votaţi, de aceea v-am trimis acolo, să îndreptaţi ceea ce nu e corect”

Președintele UDMR Kelemen Hunor explică, într-un dialog pentru cititorii HotNews, de ce crede într-un referendum pe tema vârstei de pensionare: acesta ar arăta judecătorilor CCR că românii nu vor să existe „oameni care sunt mai speciali decât ceilalţi”. „Când vorbeşti despre toţi cetăţenii, vorbeşti şi despre magistraţi”, spune Kelemen.

• În România au avut loc mai multe referendumuri, însă doar unele au produs modificări legislative: în urma referendumului din 2003 pentru revizuirea Constituției, țara noastră a putut adera la Uniunea Europeană. În 2009 și 2019 românii au fost chemați la două referendumuri, dar care, deși votate, în final nu au avut niciun efect legislativ.

Kelemen Hunor afirmă că CCR a respins legea pensiilor folosindu-se de o „chichiţă procedurală” şi că Guvernul Bolojan ar trebui să reia procedura tot prin asumarea răspunderii.

Liderul UDMR propune însă organizarea unei consultări populare pentru a afla câţi români susţin, de fapt, creşterea vârstei de pensionare pentru magistraţi. Iar dacă judecătorii CCR ar vedea clar, în urma unui plebiscit, că românii nu vor ca magistraţii să se pensioneze anticipat, atunci n-ar mai putea invoca probleme de constituţionalitate, susţine Kelemen Hunor, într-un interviu acordat HotNews.

„E o chichiţă procedurală, dar care se poate îndrepta”

HotNews.ro: Aţi lansat ideea unui referendum în care românii să spună dacă sunt de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetăţean. Ce ar însemna asta, din punct de vedere procedural?
Kelemen Hunor: Iniţiativa poate fi asumată de coaliţie, dacă doreşte, dar preşedintele este cel care cheamă oamenii la referendum naţional. Coaliţia poate doar să facă un demers politic. Deci, aici trebuie să-l câştigăm şi pe preşedintele republicii.

Eu am ajuns la concluzia că toate încercările Parlamentului şi toate încercările Guvernului de a îndrepta, în timp, ceea ce a devenit extrem de distorsionat, s-a lovit de un zid: nu se poate.

Când apare motivarea Curţii Constituţionale, dacă toate argumentele se duc către zona extrinsecă, nu pe conţinutul legii, atunci însă se poate relua procedura, nu e nicio problemă.

– Credeţi că ar fi bine să fie reluată procedura?
– Absolut! Şi eu aş merge mai departe tot prin asumarea răspunderii – dar nu sunt în situaţia de a decide eu singur.

Acum a intervenit această chichiţă procedurală – avizul CSM. Pentru că, pe o formă preliminară, foarte asemănătoare a acestei legi, CSM a dat un aviz negativ (pe 15 aprilie 2025, n.r.). Iar pentru această formă a fost solicitat din nou avizul, dar n-a mai ajuns să fie exprimat, pentru că nu s-a aşteptat 30 de zile. 

Dar există şi o altă speţă la CCR tot despre un aviz consultativ, când Curtea a spus că, dacă e o situaţie de urgenţă, iar avizul a fost cerut, atunci nu mai trebuie să aştepţi 30 de zile. Deci e o chichiţă procedurală, dar care se poate îndrepta.

– Dumneavoastră propuneţi acum un referendum consultativ, aşa că aplicarea lui s-ar face tot printr-o lege, care ar ajunge, pentru control, tot la CCR.
– Categoric. În construcţia noastră constituţională, CCR a avut, are şi va avea un rol important. În 2003, când am revizuit Constituţia, noi am dat CCR o putere şi mai mare. Am făcut a treia cameră legislativă din Curtea Constituţională, până la urmă. Fiindcă orice lege trece de Parlament poate să ajungă la Curte şi, dacă CCR a decis într-un fel, camerele Parlamentului şi Guvernul nu pot decât să se conformeze.

Dar eu sunt convins că şi Curtea Constituţională, când vede că majoritatea oamenilor crede că nu trebuie să avem, în privinţa vârstei de pensionare, oameni care sunt mai speciali decât ceilalţi, atunci nu mai pune problema de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate.

– Aţi propus o întrebare generală – Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetățean? Există însă profesii cu regim special sau cu vârstă redusă de pensionare, precum minerii, medicii radiologi, personalul navigant sau controlorii de trafic…
– Aici, în legea de pensionare, poţi să spui că, în anumite condiţii, pentru diferite categorii de vârstă, dai punctele (de pensie, n.r.) diferit. 

Adică, dacă o persoană a lucrat 30 de ani, se consideră că a îndeplinit cotizaţia de 35 de ani, pentru că lucrează în condiţii grele. Asta nu e o problemă. 

Dacă ai stabilit deja pentru toată lumea, în anumite condiţii, poţi găsi soluţii aplicabile prin lege organică. Dar important e să ştim dacă oamenii susţin sau nu susţin ce vrem să reglementăm. 

Eu am auzit de foarte multe ori că, de fapt, cetăţenii nu susţin acest lucru. Sigur, eu am o altă experienţă directă. Dar un referendum clarifică această situaţie.

– Credeţi că un referendum ar putea să repare o problemă de neîncredere în justiţie sau, dimpotrivă, să o adâncească?

– Important este să vadă toată lumea, inclusiv Parlamentul, dar şi magistraţii, care este poziţia oamenilor. Şi, dacă se cunoaşte această poziţie, atunci se poate îndrepta spre a recâştiga încrederea. 

În acest moment nu există încredere. Nivelul încrederii e foarte, foarte mic. E un nivel cum n-a mai fost niciodată de 35 de ani. Asta e ideea, nu să distrugi şi ce-a mai rămas. 

Şi eu cred că, din această perspectivă, într-adevăr, un referendum ar arăta dorinţa oamenilor şi poziţionarea lor faţă de o chestiune extrem de importantă şi sensibilă. Până la urmă, e vorba de a pune toţi cetăţenii la acelaşi nivel privind vârsta de pensionare.

„Când vorbeşti despre toţi cetăţenii, vorbeşti şi despre magistraţi”

– Ar trebui justiţia să rămână în afara oricărei forme de vot popular, pentru a-şi păstra independenţa?
– Eu nu aş pune întrebarea aşa – şi am văzut şi magistraţi care nu au înţeles sau au interpretat greşit ce-am spus eu. Eu n-aş pune întrebarea nici legat de magistraţi, nici legat de forţele de ordine. Întrebarea e dacă oamenii sunt de acord ca, pentru toată lumea, vârsta de pensionare să fie la acelaşi nivel. Nu trebuie să vorbim doar despre magistraţi, pentru că atunci intrăm într-o discuţie de care nu e nevoie. Când vorbeşti despre toţi cetăţenii, vorbeşti şi despre magistraţi.

Eu am înţeles că ei se consideră mai speciali, o castă care de foarte multe ori transmite că nici Legislativul nu are dreptul de reglementa domeniul justiţiei, ci doar ei.

„Suntem într-un alt film”

– Cum ar arăta, dacă consideraţi că e nevoie, o reformă a Curţii Constituţionale?
– În acest moment, nu aş vrea să discut despre reforma CCR, pentru că suntem într-un alt film. Acum vorbim despre a schimba şi de a reglementa vârsta de pensionare în rândul magistraţilor. Iar decizia CCR nu ajută deloc la restabilirea încrederii. Oamenii sunt supăraţi şi pe politicieni, şi pe magistraţi, şi pe Curtea Constituţională. 

Ei spun că vor o guvernare mai justă, unde nu există speciali, iar noi avem o responsabilitate în Parlament şi în Guvern. Şi, în acest moment, trebuie să ne concentrăm asupra acestui lucru. 

Oamenii nu aşteaptă legiferare de la CCR. Ei ne spun nouă: voi aţi fost votaţi, de aceea v-am trimis acolo, să guvernaţi just, să îndreptaţi ceea ce nu e corect.

Referendumuri care au avut loc în România

Printre cele mai importante referendumuri care au avut loc în România în ultimii ani se numără cel din 2009, convocat de președintele Traian Băsescu, cu privire la reducerea numărului de parlamentari la 300, apoi cel convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției, în 2019. 

În 2024, a avut loc un referendum în București, dar acela a fost unul local, la care au putut vota doar cetățenii cu domiciliul în Capitală, convocat de primarul general de la acea vreme, Nicușor Dan. 

Când vine vorba despre referendumurile organizate la nivel național, în 2009 românii au răspuns la întrebările: 

1. Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
2. Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

La prima întrebare, 77,78% dintre români au votat „DA”, iar la a doua întrebare procentul a fost și mai mare în favoarea propunerii, de 88,84%. 

La referendumul național din 2019, convocat de președintele Klaus Iohannis, românii au avut de răspuns tot la două întrebări: 

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

85,91% au răspuns „DA” la prima întrebare și 86,18% au votat la fel și la cea de-a doua întrebare. 

Niciunul dintre referendumurile de mai sus nu a avut un efect direct. Numărul de parlamentari nu a fost redus, în prezent numărul acestora fiind de 464. Nici după referendumul din 2019 nu s-a produs nicio schimbare legislativă, fiind un referendum consultativ.