INTERVIU „Migrația în Germania s-a redus, dar oamenilor le e frică că o să piardă nivelul de avuție”, spune un consilier român din Bundestag. Asemănarea cu România

Migrația este un subiect major pentru societatea germană și este centrală în  politica partidului de extremă-dreaptă AfD, aflat pe primul loc în sondaje.  Dar nu migrația, ci altul este motivul principal pentru care oamenii votează acum acest partid, explică într-un interviu pentru publicul HotNews Tudor Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestag și analist politic.

• Pe fondul inflației și al stagnării economiei germane, teama oamenilor este că vor pierde nivelul de trai de care se bucură în prezent.
• De pildă, firmele au primit dreptul de a da angajaților o mie de euro netaxați, dar asta a adus alte probleme.
• Și altceva seamănă cu România: ambele partide clasice din Germania vor să echilibreze bugetul, dar metodele sunt mult diferite.
• Evoluțiile din Germania pot afecta România, „mai ales dacă în România se ajunge la alegeri anticipate”, spune expertul. 

La un an de mandat, cancelarul german Friedrich Merz este nepopular. Doar 19% dintre germani îl aprobă.  Coaliția dintre conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) este în parte disfuncțională. Economia stagnează, iar extrema dreaptă (AfD) conduce în sondaje.

Care sunt motivele? 

„Poziția lui Merz este una foarte complicată, iar imaginea sa este cea a unui cancelar care nu are propria echipă sub control”, a explicat pentru publicul HotNews Tudor Dan Ancuța, absolvent al Facultății de Drept a Freie Universität Berlin, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

Tudor Dan Ancuța a fost, în trecut, consilier pentru un deputat liberal, iar acum este consilier pentru unul conservator. 

Reformele anunțate de cancelar pentru 2025 au întârziat. Cele două mari forțe de dreapta și stânga din guvern au viziuni diferite cu privire la ce să facă. Astfel încât „există o tensiune și un sentiment că lucrurile nu merg bine și, vizibil, nu merg bine”, a observat Ancuța, care în 2024 a candidat în România pe listele partidului SENS. 

Iar lucrurile se complică în Germania, spune consilierul, cu consecințe posibile asupra Europei și, fără discuție, asupra României. În toamnă au loc alegeri în Saxonia-Anhalt, iar AfD a crescut la 41% și este foarte aproape de a forma guvernul regional singură. 

„Una e discursul din opoziție și alta e să execuți când ești tu la guvernare”

HotNews: După primul an de mandat al guvernului Friedrich Merz, cancelarul e foarte nepopular, oamenii sunt nemulțumiți, iar partidul de extremă dreapta AfD este pe primul loc in sondaje. Cum ați caracteriza situația lui Merz?
Tudor Dan Ancuța: Poziția lui Merz după un an de mandat este foarte complicată. 

Critica lui adusă în campania electorală coaliției lui (Olaf) Scholz și guvernării fostului cancelar era bazată inclusiv pe ideea că Scholz nu era un lider care să reușească să conducă guvernul și să controleze coaliția astfel încât să facă lucrurile să meargă.

Dar practic una e discursul din opoziție și alta e să execuți când ești tu la guvernare și aici Merz, din păcate, eșuează.

O mie de euro netaxați

Spre exemplu, recent, a fost decis un pachet de măsuri pentru relansarea economiei în Bundestag și una din măsuri era ca fiecare companie să poată oferi angajaților  o mie de euro care să nu fie taxați. 

Această măsură a picat în Camera Superioară a Parlamentului, în Bundesrat, unde sunt reprezentanții landurilor, și asta a fost, practic, încă o palmă primită de guvern.

Măsura, oricum, nu era privită cu ochii buni, pentru că multe firme nu își permiteau să ofere acei bani, dar firmele care își permiteau le-au promis oamenilor că le vor da banii și după ce măsura a picat în Bundesrat, nu mai primește nimeni banii și, acum, efectiv, toată lumea e supărată. 

Încă o supărare în plus față de ce s-a adunat deja. Și de unde se trag aceste supărări? Merz, odată ce a ajuns la putere, a anunțat că urmează reforme majore.

„Imaginea lui Merz este că e un cancelar care nu are propria echipă sub control”

– Toamna reformelor, nu? Ce s-a întâmplat cu ele?
– Exact. Toamna reformelor. Toamna reformelor, de exemplu, a picat pe o ceartă, practic, din interiorul CDU pe subiectul pensiilor. Și cearta aceea a fost atât de mare încât alte reforme au fost lăsate pe anul viitor.

Dar anul următor, anul 2026, a început cu două alegeri regionale importante în vestul Germaniei. Și atunci au zis că „nu putem să facem reforme dureroase acum, înainte de alegeri. Așteptăm să treacă alegerile. Ies alegerile bine, băgăm reformele”. 

Au trecut alegerile și toată lumea se aștepta să vină acest pachet mare de reforme. Unele mai dureroase, unele mai puțin, dar să vină ceva.

Singurul lucru care a venit a fost pachetul de reformă în sănătate, care într-adevăr este un pachet comprehensiv și, să zic eu, curajos. Nu vorbesc neapărat despre conținut, dar la final, ideea este să economisească niște bani din sistem. Și a reușit acea propunere.

Dar au picat altele, cum ar fi aceasta cu prima de 1.000 de euro per angajat. Și, per total, imaginea guvernului și imaginea lui Merz este că e un cancelar care nu are propria echipă sub control. Și asta e o problemă.

„Lumea, inclusiv în interiorul CDU, este foarte nervoasă”

– Am văzut că oamenii, inclusiv Merz, dar oamenii din CDU și SPD, au admis că coaliția nu funcționează cum ar trebui. Care este motivul? Au început sub o presiune mare, dar cumva se aștepta să fie împinși de la spate, de contextul internațional, problemele economice, ascensiunea AfD. Ce s-a întâmplat și de ce nu funcționează coaliția?
– Coaliția s-a format inclusiv pe premisa aceasta că se modifică regula constituțională privind datoriile, tocmai ca să poată guvernul să aibă un pic mai mult spațiu de manevră.

Iar toată lumea credea, ok, avem banii ăștia pe datorii pe care putem să îi luăm, deci acum trebuie să și găsim locuri unde să economisim niște bani, să eliminăm niște redundanțe  – asta mai ales în zona CDU.

Iar acest lucru, momentan, se lasă încă așteptat. Lumea, inclusiv în interiorul CDU, este foarte nervoasă. Există o tensiune și un sentiment că lucrurile nu merg bine și, vizibil, nu merg bine.

Iar pe de altă parte ai SPD, partenerii de coaliție, care nu vrea să renunțe, pentru că multe din aceste economii, conform CDU, ar trebui făcute, de exemplu, din zona socială și de protecție socială, în zona asistenței sociale, în zona ajutoarelor pentru migranți, ceea ce SPD-ul nu vrea să accepte în forma asta.

Ambele partide vor să echilibreze bugetul, dar fiecare are propriile soluții

Iar SPD zice, dacă vreți să salvați, tăiați din subvențiile care vă sunt apropiate ideologic. Subvenții, de exemplu, pentru agricultori și așa mai departe. Și atunci, practic, ai aceste două viziuni foarte diferite.

Ambele partide zic, da, trebuie să facem ceva cu bugetul de stat, trebuie să echilibram bugetul de stat, dar au viziuni extrem de diferite despre cum să se ajungă în acel punct. 

Iar, ținând cont că atunci când a ajuns Merz la putere, guvernul și negocierile pentru coaliție s-au întâmplat destul de repede, au fost foarte multe puncte în programul de guvernare pe care nu au putut să se decidă final. Și atunci, pentru toate aceste puncte unde nu s-au putut decide, au zis: „introducem o comisie”.

Practic, să introducă un fel de tehnocrație, ca să nu mai existe discuția ideologică. Doar că, la final, tot nu funcționează. Pentru că dacă lumea e nemulțumită, se refugiază în ideologie. 

Acum a venit un semnal de la prim-ministra din Mecklenburg-Vorpommern, regiunea unde în septembrie au loc alegeri, unde guvernează SPD, care a spus că coaliția are nevoie de un reset și că trebuie să se reînceapă cumva de la o bază clară.

Migrația în Germania s-a redus cu 70%

– În privința migrației, care este, până la urmă, un important motor de creștere al AfD, ce-a reușit Merz să facă? Știm că cererile de azil s-au redus dar, dincolo de asta, pare că măsurile adoptate influențează cumva opinia oamenilor?
– Se vede și în cota de încredere pe care o are ministrul de interne. Este unul din miniștrii văzuți relativ bine, cel puțin în zona conservatoare. Rezultate are. Când a venit la putere, în prima săptămână practic, chiar în prima zi, a luat niște decizii care au fost și foarte criticate, la nivel european mai ales.

S-au închis granițele, au început să se trimită migranți înapoi în țările vecine de unde, teoretic, treceau granița, chiar dacă nu depuseseră acolo cereri de azil. 

Și, într-adevăr, numărul celor care veneau spre Germania cu cereri de azil a scăzut foarte puternic. Cred că în prima parte a anului acesta, până în luna aprilie inclusiv, au venit doar undeva la 30.000 de oameni, ceea ce este o reducere, cred că de vreo 70% față de anii anteriori. 

Așa că în zona migrației se schimbă multe. Dar migrația este evident subiectul principal al AfD, dar nu mai este de mult motivul pentru care oamenii votează AfD.

Între timp un motiv mai mare pentru care oamenii se duc către AfD este frica că o să piardă nivelul de avuție pe care îl au în acest moment. Și acea frică se transpunea de multe ori pe migrație, adică ei vedeau în migrație motivul pentru care poate să le dispară această avuție.

Dar între timp s-au adunat și altele. Acum cu războiul din Iran și o nouă creștere a prețurilor, toate aceste lucruri îi fac pe oameni să fie apropiați de AfD, dar nu numai pe motivul migrației, ci din această frică generalizată de a nu-și pierde avuția.

„Pot să tai birocrația complet și tot nu o să fie gazul mai ieftin, tot nu o să produci ieftin ca pe vremuri”

– Apropo de economia stagnantă, există un întreg context internațional care ne arată că nu totul depinde întotdeauna de Germania. Dar ce se aștepta totuși de la Merz să facă și eventual nu a făcut în zona asta economică?
– De la Merz se așteptau câteva lucruri. Odată se așteptau anumite scăderi de taxe, sau ajustări de taxe, mai ales pentru firmele mici și mijlocii. Apoi lumea se aștepta să se taie foarte multă birocrație. Nu s-a reușit încă. 

S-au modificat anumite lucruri. Un pic de birocrație s-a diminuat, dar nu este încă un pachet final pe care oamenii să-l simtă efectiv că le-a rezolvat problema. 

De altfel, oamenii au această falsă impresie, din păcate, că doar din cauza birocrației stagnează economia Germaniei. Ceea ce pur și simplu nu este cazul pentru că economia Germaniei în general nu mai reușește să țină pasul.

Ea se baza foarte mult pe gaz ieftin. Gazul ieftin nu mai există de câțiva ani, iar acest lucru afectează mult capacitatea de export și rentabilitatea la export a Germaniei. Acest lucru nu se va schimba prin tăierea birocrației.

Pot să tai birocrația complet și tot nu o să fie gazul mai ieftin, tot nu o să produci ieftin ca pe vremuri, ca înainte de pandemie. 

„Germania, slavă Domnului, nu are graniță cu Rusia, așa că ei nu se simt atât de amenințați”

– Apropo de gaz ieftin și aici facem un pas pe extern, Merz a început bine, cu un rol proeminent în Europa, apreciat presupun că și în Germania, dar cu siguranță pe plan european, pe tema Ucrainei, și părea că are și o abilitate de a discuta cu Trump. Declarațiile făcute la o școală din Germania, când a vorbit despre „umilirea” SUA în conflictul cu Iranul, au stârnit nemulțumire. Ce înseamnă acea retragere a militarilor americani?
– Este important, în primul rând, pentru Europa. Germania, slavă Domnului, nu are graniță cu Rusia, așa că ei nu se simt atât de amenințați, dar pentru țări care sunt mai aproape, România, Polonia și așa mai departe, vestea că americanii nu mai staționează rachete Tomahawk și lansatoarele pentru acele rachete în Germania e una proastă, pentru că e o capacitate militară care lipsește acum a Europei. 

Adică ea lipsea oricum, trebuia să fie acoperită această gaură prin aceste mișcări de care s-a ocupat Olaf Scholz în legislatura trecută și acum ele nu mai vin.

Boris Pistorius, ministrul apărării, se chinuie acum să cumpere ei acele sisteme. Pentru că Europa în acest moment nu are capacitatea să le dezvolte suficient de repede pentru a acoperi această gaură din apărarea Europei. 

Merz a început într-adevăr bine din perspectivă externă, dar au fost mulți oameni în Germania care ziceau, „da, Merz în primul an s-a ocupat doar de externe, dar unde e politica internă? Pentru că l-am ales să fie cancelar pentru interiorul Germaniei”.

Și evident, argumentul lui Merz era, și este corect, „mă ocup de externe pentru că sunt multe probleme interne pe care le avem, care sunt condiționate de ce se întâmplă extern”.

Și atunci, cu cât rezolvăm problemele acestea externe, dacă se termină războiul din Ucraina, dacă se stabilizează lucrurile în Orientul Mijlociu, toate aceste lucruri ajută după aceea și o să ne meargă intern mai bine. 

Doar că pentru mulți oameni ăsta nu a fost un argument acceptabil.

„Merz spune ce gândește aproape tot timpul, asta se întoarce acum împotriva lui”

De altfel, Merz a și luat măsuri imediat la începutul anului, pentru că și-a schimbat șeful de cabinet. Fostul șef de cabinet era considerat drept cel care l-a pus pe Merz pe traiectoria asta de politică externă, cel nou are ca scop să se ocupe de politica internă. 

Iar replica de la școala respectivă…e amuzantă. Merz spune ce gândește aproape tot timpul, asta se întoarce acum împotriva lui pentru că spune totul foarte nefiltrat, dar asta este într-adevăr ceva ce gândeau mulți lideri politici în Europa. 

Fostul secretar general al NATO, (Anders Fogh) Rasmussen, spunea la Politico Berlin Playbook într-un interviu că nu poate să-l acuze pe Merz că a zis ce a zis pentru că e pur și simplu adevărul și este lucru pe care îl gândesc toți. 

„Alegerile din toamnă din Germania vor seta scena unui discurs pentru 2027 în toată Europa”

– Ați explicat de ce AfD rămâne în continuare acolo în sondaje, că nu doar chestiunea migrației contează. Și vreau să întreb la ce ar trebui să ne așteptăm de la alegerile din toamnă, din Saxonia și Mecklenburg.
– Vine o perioadă, din păcate, grea. Ultimul sondaj apărut, cred că tot săptămâna trecută, despre Saxonia-Anhalt arată un AfD care a crescut la 41% și parcă CDU pe locul 2 cu 26%.

Deci e o diferență substanțială. Ceea ce înseamnă, în funcție de ce partide mai intră sau nu în Parlament, că AfD este foarte aproape să facă un guvern regional singură.

Și acest lucru ar însemna, pe de o parte, blocarea multor instituții la nivel federal din Germania, unde se întâlnesc prim-miniștrii landurilor și decid lucruri, pentru că aceste instituții funcționează pe bază de consens. 

Dar vine și cu alte probleme. De exemplu, Germania are servicii secrete care au și diviziuni regionale.

Și atunci o să ai un prim ministru de la AfD, un ministru de interne de la AfD, care decid cine este următorul șef al echivalentului SRI din Saxonia-Anhalt. 

„Vor fi consecințe inclusiv în România, dacă e să se ajungă, cine știe, la alegeri anticipate”

Vor avea acces la diverse informații, apropierea de Rusia și de China nu și-o mai ascund demult, mai ales în estul Germaniei. Iar acest lucru poate să aibă impact major asupra viitorului.

De altfel, încă o mare problemă este că odată ce începi să câștigi alegeri regionale, îți crește importanța, chiar dacă tu nu ești la guvernare la Berlin, dar îți crește influența în Camera Superioară. 

Deodată ei au membri acolo și va fi și mai greu să găsești majorități. Suntem cumva într-un teritoriu încă necunoscut, dacă e să se ajungă aici.

Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt la începutul lui septembrie, iar apoi mai vin două alegeri în Berlin și în Mecklenburg-Vorpommern. 

Și acestea setează după aia cumva și scena unui discurs pentru 2027 în toată Europa, în ideea că, uite, în sfârșit a reușit extrema dreaptă în Germania, urmează alte țări, Franța și tot așa. 

Inclusiv România, dacă e să se ajungă, cine știe, la alegeri anticipate.

– Ultima întrebare, care e mai mult probabil o predicție, și știu că predicțiile sunt dificile: e posibil ca această normalizare sau legitimare posibilă a AfD să ducă la o eventuală coaliție cu CDU? Pentru că, până la urmă, au apropieri de poziții pe unele chestiuni.
– Da, întrebarea este interesantă din simplul fapt că sunt mulți oameni care consideră treaba asta, că AfD e relativ apropiat în multe poziții, doar pentru că sunt tot pe dreapta spectrului de CDU.

Dar există poziții fundamentale ale CDU pe care AfD pur și simplu le neagă sau își schimbă părerea despre ele după cum bate vântul sau cum bat sondajele. 

Așa că, din punct de vedere al conținutului unui eventual program de guvernare AfD-CDU, să zic, în Saxonia-Anhalt sau în Mecklenburg-Vorpommern, vor fi mari probleme să găsească numitorul comun.