INTERVIU Mihnea Motoc, noul ambasador la Londra: Marea Britanie si Romania vin dintr-o viziune politica si strategica foarte apropiata asupra evolutiilor de securitate din zona noastra

„Nu cred că ne putem aştepta la o răsturnare peste noapte a tipului de imagine legat de românii care trăiesc în alte ţări din UE. Cred că e nevoie de o operaţiune migăloasă, cum spuneam, în care cel mai important este să fii autentic. Din fericire, avem ce prezenta fără ezitări în privinţa evoluţiilor României”, spune noul ambasador al Romaniei la Londra, Mihnea Motoc, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Motoc vorbeste si despre colaborarea in interiorul NATO intre Romania si Marea Britanie, dar si despre pozitia Bucurestiului fata de viitorul referendum britanic privind apartenenta la UE.

Rep: La audierea în faţa comisiilor parlamentare aţi spus că veţi urmări patru direcţii principale in mandatul de ambasador: aprofundarea parteneriatului strategic, negocierea raporturilor dintre UE şi Marea Britanie, centrarea pe problemele şi preocupările, dar şi oportunităţile comunităţii de români. În răstimpul trecut de la aceste audieri în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului, aţi mai adăugat ceva la această listă de priorităţi?

Mihnea Motoc: Sunt priorităţile mari şi cadrul general pe care este indispensabil să îl ai precizat înainte de preluarea postului – şi ţin să precizez că pentru mine aceasta se va întâmpla numai săptămâna viitoare -, dar dincolo de aceasta, sigur, a pretinde că poţi avea anticipat un plan de acţiune riguros şi minuţios e poate hazardat, în sensul că poţi să fii invalidat de realităţile pe care le constaţi în primele săptămâni, în primele luni la faţa locului, iar realităţile nu pot fi forţate să intre în calapodul cu care ai pornit la drum.

Dar aceste obiective şi abordări principiale pe care le-ati reamintit exista si sunt repere solide, fundamentate pe acumulările de până acum şi pe constatările de până acum despre relaţia bilaterală, pe ce au clădit predecesorii. Binenţeles că validarea de către parlament s-a făcut în virtutea a ceea ce eu numesc, mai degrabă, un mission statement şi aceste direcţii mari de acţiune cred că sunt obiective de urmărit pe termen mediu şi poate chiar lung. Dacă ar fi să revin şi poate să le mai detaliez, cu această ocazie, ideea este că relaţia bilaterală e una de referinţă pentru noi, de îndelungă tradiţie, care a dobândit, cert, valenţe strategice. Este o relaţie de parteneriat strategic în care componentele ar trebui ideal aduse cat mai aproape unele de altele.

Rep: În ce zone vreţi să daţi mai multă consistenţă Parteneriatului strategic cu Marea Britanie?

Mihnea Motoc: Nu este singurul parteneriat strategic în care zona de cooperare politico-militară şi în materie de securitate excelează, iar aceasta este realitatea si în cazul parteneriatului strategic româno-britanic, in timp ce raporturile comercial-economice, realităţile investiţionale, sunt ceva mai în spate.

Rep: Sub potenţial?

Mihnea Motoc: Sub potenţial cu certitudine, pe ambele componente. In privinta schimburilor comerciale româno-britanice, tendinţele sunt constant în creştere în ultima vreme. De altfel, este relaţia, raportul bilateral cu cel mai semnificativ excedent comercial favorabil României din întreaga Uniune Europeană; volumul în sine este considerabil, 3.5 miliarde de euro la nivelul lui 2014. Datele preliminare la nivelul lunii mai din anul acesta certifică o consolidare a acestei tendinţe de creştere, dar luat în termeni absoluţi nu este o cifră la care ar trebui să ne oprim.

Investiţional, Marea Britanie este al zecelea jucător din Romania, ceea ce cred că deja spune că trebuie să ne dăm un nivel de ambiţie mai ridicat. Îmi pun întrebarea, cu titlu ipotetic, valabil nu numai în relaţia cu Marea Britanie, când vom începe şi noi să ne preocupăm mai activ de subiectul „stimularea investiţiilor româneşti în alte ţări”, pentru că foarte multe dintre statele membre care au venit odată cu noi şi din acelaşi context în Uniunea Europeană includ în dosarele de vizită şi preocupările, ca să zic aşa, expansioniste ale firmelor lor şi acest lucru cred că la un moment dat ar trebui să constituie o preocupare distinctă şi pentru noi. Dar probabil e încă devreme.

Rep: Aveţi semnale că există companii româneşti care şi-ar dori să intre pe piaţa britanică, să facă investiţii peste Canal?

Mihnea Motoc: Sunt convins că există un asemenea tip de interes foarte concret. Mă voi edifica foarte rapid cu prilejul proximelor evenimente promoţionale, cred că există potenţial de expansiune, de identificare de noi segmente de piaţă. Aspectul pozitiv este că suntem destul de prezenţi în sfera exportul de produse şi servicii cu valoare adăugată, mă refer la industria constructoare de maşini – şi să nu uităm aici că piaţa britanică este a doua piaţă auto din Uniunea Europeană după Germania, dar înaintea Franţei şi Italiei, are un potenţial imens. Am văzut foarte multe Dacii, de altfel, la ultimele vizite acolo.

Sunt evolutii promitatoare pe zona de IT si comunicaţii şi văd un potenţial foarte interesant în zonele în care fie Marea Britanie, fie România, excelează. De pildă cred că nu se poate să nu ne intereseze, la un moment dat, la început ca experienţă şi apoi ca un schimb pragmatic, serviciile financiare, în care britanicii excelează. Pe partea noastră, înţeleg că sunt dezvoltări foarte promiţătoare şi de proporţii deja în ceea ce ţine de ce aş numi „turismul rural de autenticitate”. Sunt foarte mulţi turişti britanici, în special în Transilvania, care vin în România în ultima vreme.

Rep: Aici e şi un vector deosebit de puternic, Prinţul Charles, care a promovat enorm genul acesta de turism.

Mihnea Motoc: Şi, iată, foarte eficient şi într-o manieră care a stârnit emulaţie. Ambiţionez să creionăm o strategie de promovare a exportului pe termen mediu şi lung, respectiv să vedem care sunt acele mari ocazii, evenimente promoţionale, expoziţionale, pe domenii care poate nu au interesat în foarte mare măsură până acum, care sunt de neocolit în Marea Britanie.

Rep: Referendumul aşteptat, posibil să fie la finalul anului viitor, posibil să fie în 2017, legat de apartenenţa Marii Britanii la UE. Intenţionaţi să vă implicaţi în vreun fel, sau există vreo intenţie a României de a se implica în dezbaterea internă din Marea Britanie pe această temă?

Mihnea Motoc: Discuţia se poartă într-un context de Uniune Europeană, la Bruxelles şi în capitale de state membre, dar într-o logică de Uniune Europeană. Este o negociere care se află la început, probabil unele concluzii preliminare se vor degaja la începutul anului şi se va vedea acolo ce se poate obţine, de fapt, în această încercare de redefinire a termenilor raportului între britanici şi UE. Evident că suntem interesaţi, cred că va fi o dominantă politică de interes pentru toate statele membre, pentru instituţii şi pentru Uniunea Europeană ca atare şi probabil chiar şi dincolo de perimetrul Uniunii Europene. În esenţă, din cele patru obiective conturate la modul general sunt multe care sunt îmbrăţişate de către toţi ceilalţi…

Rep: Cel puţin la nivel declarativ…

Mihnea Motoc: Competitivitate. Ce înţelege Londra prin competitivitate: în esenţă, aprofundarea în continuare a pieţei interne şi, respectiv, simplificarea legislaţiei. Sunt lucruri susţinute fără excepţie de toate celelalte state membre, ne interesează şi beneficiază potenţial şi nouă.

În materie de echitate, preocupările britanicilor care sunt subsumate acestei noţiuni, chiar dacă suntem în raporturi diferite faţă de zona euro, dar suntem ambele state membre pentru moment în afara zonei euro, preocupările de a minimiza efectele negative ale deciziilor zonei euro asupra celor din afară sunt de interes şi pentru noi.

Subsidiaritatea, ideea de creştere puternică a rolului parlamentelor naţionale în procesul decizional european contine elemente care merită explorate, dupa cum e posibil ca procesul decizional să devină chiar si mai complicat. S-ar putea, pe de altă parte, să inducă o notă de realism şi să scurteze distanţa Uniunii, a institutiilor si deciziilor sale cel putin, faţă de cetăţean, pe care ne-o dorim cu toţii.

Deci aici cred că suntem într-o aşteptare deschisă alături de alţii şi, sigur, sunt chestiunile care ţin, până la urmă se învârt în jurul liberei circulaţii, al principiilor fundamentale, al pilonilor pieţei interne, până la urmă, şi-n mod paradoxal, pentru că acesta este un obiectiv de interes primar pentru Londra. Până la urmă, a umbla la aceste principii înseamnă, totuşi, a eroda piaţa internă. Aceste lucruri intră în zona inacceptabilului, noi alături de instituţiile europene şi-n primul rând de Comisie, suntem de părere că derapajele ce pot apărea în aplicarea acestor principii se pot combate eficient cu o gamă foarte largă de instrumente aflate deja la indemana.

Rep: Astfel încât să nu fie nevoie de o rescriere a regulilor existente.

Mihnea Motoc: Da, şi la ora actuală nu există, din perspectiva legislaţiei europene, limitări pentru acţiunea legislativă sau practică naţională care să nu permită combaterea acestor abuzuri sau derapaje care mai apar. Dezbaterea este, evident, foarte politică în ultimă instanţă.

Rep: Aveţi vreun obiectiv precis legat de politica Guvernului Britanic faţă de emigranţii români?

Mihnea Motoc: În primul rând, şi nu mă refer numai la discursul oficial, dar şi pe-un plan mai larg, la modul în care se raportează terminologic britanicii la fenomen, îmi doresc să nu mai utilizăm noţiunea de migranţi pentru cetăţeni europeni care-şi exercită mobilitatea. Nu ştiu dacă o să ajung la rezultatul acesta pentru că mi se pare că e destul de înrădăcinata, lingvistic cel puţin, această etichetare care, cred eu, că distorsionează şi raportarea la fondul problemei. Trebuie precizat că imensa majoritate a cetăţenilor români care se află în Marea Britanie sunt integraţi în muncă şi în societatea britanică şi au o contribuţie valoroasă la aceasta. Datele existente arată, pe de altă parte, că un număr foarte redus, cel puţin în momentul de faţă, un număr foarte redus solicită prestaţii sociale, sau un anumit tip de prestaţii sociale. Dacă nu mă înşel, cifra este situată între 3.000 şi 4.000. Deci am putea-o considera chiar nesemnificativă.

Rep: În tot cazul, e sub media…

Mihnea Motoc: Da. Majoritatea absolută vin să muncească. Deci legătura între dezbaterea aceasta despre accesul la sistemul de prestaţii sociale specific Marii Britanii, non-contributiv, şi fenomenele care privesc comunitatea activă de cetăţeni români, legătura nu este foarte semnificativa.

Rep: Ea se face, de multe ori, prin prezentarea unor cazuri care într-adevăr sunt puternice din punct de vedere al mass-media şi prin extrapolare.

Mihnea Motoc: Exact! Exact, şi-aceste lucruri – sigur, intrăm acum în sfera unei discuţii despre percepţie şi despre comunicare – antreneaza preocuparea despre cum depăşim dureroasele şi nemeritatele stereotipii negative şi clişee cărora le-am cazut victimă. După părerea mea, este un proces destul de îndelungat, nu este suficient să enunţi ca obiectiv că vreau să corectez o anumită imagine şi chiar să faci lucruri cu acest obiectiv de a ajusta pentru ca aceasta sa se si schimbe. Părerea mea e că, în primul rând, trebuie adresate raţiunile care tin de ignoranţă pur şi simplu, care se află la baza majorităţii stereotipurilor.

Sunt lucruri de bază pe care trebuie să le comunicăm şi să le spunem, cum ar fi, de pildă, această caracterizare a tipului de prezenţă românească în Marea Britanie, susţinută, în bună măsură, de cifre concrete. Doi, să vedem, acolo unde apar probleme şi iritanţi reali, să încercăm să le dăm un răspuns prompt şi eficient şi dacă am în vedere anumite exemple de cooperare pe linie poliţienească cu britanicii, cred că acest lucru este posibil şi ar înlătura elemente care devin pretexte pentru generalizări negative. Şi apoi, cu migală, dar în mod proactiv şi sistematic, văzut ce poveşti de succes putem scoate în faţă. Şi cred că sunt atâtea ilustrări, multe au apărut în presa de la noi…

Rep: Si în presa britanică au apărut unele exemple pozitive.

Mihnea Motoc: Da, chiar şi în presa britanică. La noi în mod sistematic. Chiar în timpul vacanţei acesteia cred că nu a existat vreo zi fără un portret de român de succes din Marea Britanie. Sunt poveşti care îşi impun concluziile de la sine. Trebuie insistat pe povestea de succes despre România ca ţară, ca stat membru NATO şi UE, situat la frontiera externă a celor două organizaţii şi în zona de expunere faţă de dinamicile de securitate de la Răsărit şi carora le face fata dintr-o postură de robustete macro-economică, de optimism şi cu o maturitate democratică şi a instituţiilor din ce în ce mai afirmată. Deci este o ţară a cărei evoluţie cred că poate, în mod credibil, fi prezentata în acelaşi sens ca o poveste autentica de succes.

Rep: Sa revenim la politica guvernului britanic legată de comunitatea de români din Marea Britanie. Vă aşteptaţi, în perioada următoare, în timpul dezbaterilor legate de referendum, la schimbări în poziţia guvernului sau la schimbări în politicile guvernului britanic faţă de comunitatea de români? Aveţi semnale că s-ar întâmpla aşa ceva?

Mihnea Motoc: Aici trebuie să ne raportăm la politica urmată şi intenţionată de guvernul britanic în ultima vreme în raport cu cetăţenii UE alţii decât cei britanici, care se intersectează cu zonele de sensibilitate potenţială pentru ei. Sunt măsurile implementate deja în 2014 şi care, cum vă spuneam, se pare că sunt de relevanţă relativ redusă pentru tipul de prezenţă pe care-l au românii în Marea Britanie şi mai este acel set de măsuri anunţate la sfârşitul lui noiembrie anul trecut într-un discurs major al premierului britanic, a căror compatibilitate cu reglementările, cu principiile şi reglementările europene este încă în curs de evaluare. Deci aş evita să mă pronunţ de pe acum despre ce va fi, efectiv, promovat din acele măsuri şi în ce fel am putea fi noi sau şi alţi cetăţeni europeni, alţii decât cei britanici, afectaţi de ele.

Rep: Aţi menţionat şi la audierile din Parlament cooperarea poliţienească între cele două ţări. Câţi poliţişti români sunt acum în Marea Britanie, aveţi în vedere o suplimentare de personal?

Mihnea Motoc: Ştiu că au existat o serie de programe de cooperare în Marea Britanie cu participare de poliţişti români, dacă nu mă înşel, unul de succes se intitulează Nexus. De ce sunt încredinţat este disponibilitatea totală a Ministerului de Interne, reconfirmată şi acum la contactele de la Reuniunea Anuală a Ambasadorilor, de a se implica cu tot ceea ce prezintă interes şi apare ca fezabil din punct de vedere britanic.

Rep: Mass-media din Marea Britanie, mai ales tabloidele, au prezentat deseori exagerat sau distorsionat chiar modul în care românii se integrează. Ce strategie de comunicare veţi aborda în relaţia cu presa britanică?

Mihnea Motoc: Cum menţionam la un punct, ca abordare aş vedea, sigur, corectarea clişeelor injuste, vinderea poveştilor de succes despre care povesteam. O să ne propunem, în continuare, ca ambasadă, să fim proactivi, şi aceasta la modul susţinut, adică fără pauze, în raport de media britanică, dar şi de presa de expresie românească de acolo, pentru că ei ne pot ajuta în a da o tuşă mai realistă pentru mesajele noastre si la credibilizarea şi obtinerea impactului maxim al acestui tip de mesaj.

Rep: Vă gândiţi eventual la atragerea sau la utilizarea şi altor vectori de imagine pentru această comunicare cu mass-media? Eventual români bine integraţi acolo sau chiar britanici care să achieseze la mesajul pe care vrea să-l dea România?

Mihnea Motoc: Categoric. Şi-aici există, pe ambele dimensiuni, numeroase exemple în care acest lucru s-a realizat. Antrenarea pe un mesaj similar a exponenţilor diverselor comunităţi româneşti, profesionale… şi, respectiv, a unor voci britanice. Există bune-practici pe care intenţionez să le continui. Îmi imaginez că o abordare mai sistematică şi, poate, mai structurată şi profesionalizată nu poate decât să înceapă să producă rezultate. Şi breşe.

Rep: Vedeţi, ca soluţie, angajarea unei, sau începerea unei campanii de lobby, chiar printr-o firmă specializată în astfel de campanii? Credeţi că ar fi o soluţie, ar putea România să facă lucrul ăsta, pragmatic vorbind?

Mihnea Motoc: Tipul acesta de lobby a fost luat în calcul şi realizat în mai multe randuri, în mai multe locuri, în raport cu obiective diferite si a fost însoţit mai mereu de anumite controverse, să o spunem deschis. Binenţeles că un asemenea tip de lobby, dacă facem abstracţie de controversele pe care le generează utilizarea lui, e util, n-are cum să nu fie util. Dar nu cred că epuizează problema de imagine. După cum nu cred că ne putem aştepta la o răsturnare peste noapte a tipului de imagine legat de România, legat de românii care trăiesc în alte ţări din UE. Cred că e nevoie de o operaţiune migăloasă, cum spuneam, în care cel mai important este să fii autentic. Din fericire, avem ce prezenta fără ezitări în privinţa evoluţiilor României. Şi, cum am mai discutat, sunt suficiente poveşti de succes producătoare de mirări pozitive si apreciative, din rândul românilor din Marea Britanie.

Rep: Marea Britanie a fost în ultimii ani, de când datează agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei, a fost unul dintre vectorii care în NATO au sprijinit dorinţa României de reasigurare, de mai multă implicare a Alianţei în statele de la graniţa estică. Anul viitor va fi un nou summit NATO, la Varşovia. Ce veţi cere partenerului britanic pe această dimensiune? Care sunt obiectivele pe care le are România în vederea viitorului Summit NATO?

Mihnea Motoc: Cum evocaţi, Marea Britanie şi România vin dintr-o viziune politică şi strategică foarte apropiata asupra evoluţiilor de securitate din zona noastră. Acţiunea Marii Britanii după anexarea ilegală a Crimeei şi situaţia, dinamicile destabilizatoare din Estul Ucrainei a vizat, ca şi-n cazul României şi în final ca şi în cazul poziţiei la care a ajuns Uniunea Europeană în mod unitar, urmărirea fermă a unei politici de măsuri restrictive la adresa Rusiei, cuplată cu susţinerea stăruitoare a obţinerii unei soluţii diplomatice. Cele două au mers aproape în permanenţă în paralel.

Dincolo de aceasta, cum spuneaţi, Marea Britanie, inclusiv bilateral, s-a implicat foarte mult în dimensiuni cum ar fi reconstrucţia economică a Ucrainei – chestiuni care contează enorm – în susţinerea contracarării pe partea de comunicare a uneia dintre componentele cele mai periculoase ale acestui război hibrid dus în ziua de astăzi; în cadrul NATO, este unul dintre aliaţii care au întreprins, deja, o sumă de gesturi cu titlul de măsuri reasiguratorii faţă de aliaţii cei mai expuşi.

Britanicii au participat cu avioane Eurofighter la mitingul aviatic din iunie, au participat la exerciţiile militare comune, sunt prezenti cu ofiţeri de stat major la cele două comandamente nou-înfiinţate de NATO pe teritoriul nostru. La sfârşitul anului este preconizată vizitarea, de către o navă militară britanică, a Portului Constanţa. Aceste lucruri nu pot, cred eu, decât să fie urmărite în continuare şi amplificate, baza de la care pornim fiind una de consensualitate, de abordare similară, dacă nu identică, gesturile concrete întreprinse de Marea Britanie fiind deja marcate.