INTERVIU Președintele Agenției Naționale a Medicamentului despre falsul Mounjaro, vândut cu un preț de patru ori mai mic în România. „Poți să o pățești rău”

HotNews a mers pe urma unei știri de acum câteva zile despre un medicament utilizat frecvent și falsificat. Iar schema este complexă, presupune o combinație între frauda pe internet și falsificarea unei substanțe active, explică, într-un dialog cu HotNews, Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

• Produsul contrafăcut sub formă de pastile vândut sub denumirea Mounjaro este comercializat pe un site la rândul său fals, care folosește numele unei clinici private. Agenția Națională a Medicamentului este responsabilă de autorizarea tuturor medicamentelor care ajung pe piața din România. 

Vineri, compania Eli Lilly, producătoarea medicamentului de slăbit Mounjaro, injectabil, a anunțat public că a sesizat prezența pe piața din România a unui fals, sub formă de pastile. „E un supliment alimentar cu beneficii declarate în tratarea obezității, a cărui compoziție și beneficii nu pot fi probate, comercializat fraudulos sub aceeași denumire ca cea a produsului Mounjaro”, a spus Eli Lily.

Președintele ANMDM spune că sesizarea privind falsul produs Mounjaro sub formă de capsule a venit de la o persoană care, într-o primă fază, nu și-a pus problema că ar putea fi un medicament contrafăcut. Omul doar a remarcat faptul că acesta era vândut la un preț mult mai mic decât Mounjaro injectabil, disponibil în farmacii. 

Produsul „Mounjaro capsule”, falsul, este vândut pe site-ul clinicasomesan.ro. Siteul folosește numele clinicii private Someșan și al farmaciei Someșan din Baia Mare, însă nu este site-ul respectivelor instituții medicale, ci este, la rândul său, o contrafacere pe online. 

„Site-ul a fost dublat în mod fraudulos, sunt folosite denumirea farmaciei și a clinicii în mod ilicit”, arată Răzvan Prisada. 

„Mounjaro capsule” vândut cu 250 de lei. Adevăratul Mounjaro costă de 4 ori mai mult

Prețul produsului fals sub formă de capsule este de 250 de lei, redus de la 500 de lei. Asta în timp ce prețul adevăratului medicament Mounjaro, care este exclusiv injectabil, este mult mai mare: pornește de la aproximativ 1.000 de lei în sus și poate ajunge până la aproape 2.000 de lei, în funcție de concentrație. 

Răzvan Prisada subliniază că produsul Mounjaro capsule „ca atare nu există. Tirzepatida (substanța activă din Mounjaro – n.red.) nu este administrabilă în formă orală. Nu există în primul rând pentru că molecula respectivă are o problemă cu absorbția orală, la fel ca semaglutida, substanța activă din Ozempic. În mod evident, este un fals. ”

„Pur și simplu scrie pe acel site că este un supliment și dau acolo o listă de plante care ar fi în compoziția acestuia, doar că i-au atribuit un nume care este menit să creeze confuzie în rândurile celor care utilizează deja Mounjaro”, adaugă Prisada.

”Furt de identitate”

După ce Agenția Medicamentului a primit joi această sesizare, președintele instituției spune că a avut o discuție cu compania Eli Lilly, gigantul farma care produce medicamentul Mounjaro, pentru a comunica „furtul de identitate”.

„Am avut o discuție joi cu compania, după ce ne-a fost sesizat cazul și le-am adus și lor la cunoștință, pentru că, în primul rând, ei sunt deținătorii de drept ai brandului. La o primă vedere, din perspectiva dânșilor, este cel puțin o utilizare frauduloasă a brandului, ceea ce reprezintă o infracțiune.”

Site-ul fals care vinde medicamentul fals e în continuare activ

Site-ul fals care comercializează falsul medicament Mounjaro este în continuare activ.

Răzvan Prisada, președintele Agenției Medicamentului, spune că atribuțiile instituției pe care o conduce sunt limitate la acest capitol: „Pe partea de comerț online, ANMDM nu este autoritate de reglementare în niciun fel.”

„Atunci când domeniul este «.ro», cum e cazul acestui site care vinde suplimentul Mounjaro, noi ne-am adresat astăzi (vineri – n.red.) colegilor de la Institutul Național de Cercetări Informatice. Pentru că ei sunt cei care atribuie domeniile acestea cu «.ro», iar noi trebuie să știm, mai întâi, ce entitate este în spatele site-ului”, spune Prisada. 

„Majoritatea acestor site-uri nu sunt din România”, mai spune oficialul. „Sunt site-uri în oglindă, pe care, dacă le deschizi, arată toate la fel, au aceeași grafică, doar că folosesc denumiri diferite sau extensii diferite. Au fost situații când site-uri care arătau absolut la fel aveau «.ro», «.pl» (domeniu din Polonia – n.red.), «.cz» (domeniu din Cehia – n.red.). Iar deținătorul din spatele acelui site nu este, de obicei, localizat în România.”

Ar putea dura 2 săptămâni până ca site-ul să fie închis

Următorul pas, conform legii, va fi sesizarea entității care deține site-ul: „Noi avem obligația să ne adresăm mai întâi acelei entități și să îi atragem atenția că respectivul site comercializează produse pentru care ar trebui să aibă autorizație. După care ne adresăm Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care poate să suspende propriu-zis funcționarea acelui site.”

Șeful Agenției Medicamentului spune că a discutat vineri cu reprezentanții ANCOM, iar o ședință cu aceștia este programată luni.

L-am întrebat pe Răzvan Prisada și cât durează, de regulă, aceste proceduri și când ar putea fi închis acest site. Președintele Agenției Medicamentului vorbește despre o durată de până la două săptămâni. 

„Noi avem și o colaborare activă continuă cu Inspectoratul General al Poliției și cu Autoritatea Vamală. Pentru că, în astfel de cazuri, dacă sunt elemente de infracționalitate, le comunicăm către ei sau invers: ei le descoperă și ne cer suportul pe partea științifică”, mai spune acesta.

Medicamentele pentru slăbit sunt printre cele mai falsificate produse din lume

Președintele Agenției Medicamentului admite că nu vorbim doar despre o situație punctuală, ci despre un fenomen în creștere, în întreaga lume. „Fenomenul acesta, al vânzării de medicamente false, este unul mondial, capătă din ce în ce mai multă amploare.”

Răzvan Prisada amintește că, joi, Interpol a anunțat o amplă operațiune ce viza comerțul cu medicamente false pentru slăbit în 90 de țări. În urma acestei operațiuni, 6,42 de milioane de doze de produse farmaceutice contrafăcute au fost confiscate, iar 66 de rețele de criminalitate organizată au fost destructurate. 

„Clasele de medicamente care sunt cele mai expuse la falsificare sunt și cele mai comercializate – pentru că, dacă nu ar exista cerere, nu cred că ar mai exista ofertă. Am văzut, în centralizarea pe care Interpol a făcut-o, că se regăsesc clar aceste produse pentru tratamentul obezității. Sunt printre cele mai falsificate produse din lume.” 

Pe lista medicamentelor falsificate cel mai frecvent se regăsesc, potrivit lui Răzvan Prisada, și tratamentele pentru potență masculină, „care au fost demult acolo și au rămas. Au apărut din nou anabolizantele, respectiv toate analgezicele opioide, care au un regim foarte strict la eliberarea în mod autentic și care sunt oferite pe tot felul de canale online. Opioidele fiind periculoase, cu risc de adicție și așa mai departe.”

Cum încearcă site-urile care vând medicamente false „să creeze un grad de autenticitate”

În România, comerțul online legal de medicamente se desfășoară prin intermediul site-urilor farmaciilor autorizate de Ministerul Sănătății. Pe site-ul Ministerului Sănătății există și o listă a farmaciilor autorizate să desfășoare comerț online cu medicamente, explică Răzvan Prisada. 

În ceea ce privește site-urile care comercializează medicamente false, cel mai adesea, „astfel de site-uri folosesc denumiri care există pe internet, iar la o primă impresie, ele par autentice. Nu este primul astfel de caz. Tocmai asta încearcă să creeze un grad de autenticitate”, spune președintele Agenției Medicamentului, cu referire la site-ul care vinde falsul Mounjaro. 

Există, însă, elemente cu ajutorul cărora orice persoană care intră pe un astfel de site își poate da seama că este fals, spune Răzvan Prisada: „Oricine ar putea să se uite pe site-ul respectiv (care comercializează Mounjaro fals – n.red.) și să își pună niște întrebări, să își dea seama că este fals.” 

„Pe platforma medicamentesigure.ro, lansată de Agenția Medicamentului, e descris, de exemplu, faptul că un site autorizat să vândă medicamente online trebuie să aibă niște elemente de identificare obligatorii. Printre care un hiperlink activ, sub forma unei cruci verzi pe fond alb, care este în toată Europa, e reglementat la nivel european, care trebuie să fie vizibil pe site-ul respectiv, pe prima pagină”.

„Iar când apeși pe el, să te ducă pe lista farmaciilor autorizate, gestionată de Ministerul Sănătății, în cazul nostru. Site-ul acesta (care vinde Mounjaro fals – n.red.) nici măcar nu are acest hiperlink mimat. Mai sunt site-uri care pun o poză, iar când apeși pe acea poză, nu se întâmplă nimic”, spune Prisada.

„Poți să o pățești rău dacă înghiți niște lucruri despre care habar nu ai ce conțin”

„Ar trebui ca toată lumea să cunoască acest lucru și să se obișnuiască cu ideea că, atunci când deschide un site care folosește denumirea de farmacie sau clinică, dacă nu are acest reper pe prima pagină, în mod clar acela nu este un site autorizat. Acesta este primul indiciu și durează doar câteva secunde să faci verificarea”, mai spune președintele Agenției Medicamentului.

Răzvan Prisada adaugă că și-ar dori ca oamenii să nu mai achiziționeze produse despre care cred că sunt medicamente de pe site-uri neautorizate: „Riscul este că poți să o pățești rău, pe românește, dacă înghiți niște lucruri despre care habar nu ai ce conțin.”

Viteza falisficării pe net este mai mare decât viteza descoperirii falsului

Președintele Agenției Medicamentului consideră că „ușurința cu care se face un site și se poate arunca orice în online, în zilele noastre, este infinit mai mare decât viteza de reacție pe care noi am putea să o avem. Acum 10 ani dura mai mult, trebuia să ai un specialist IT pentru a putea crea un site, și tot se întâmplau lucrurile acestea. Acum, cu niște unelte de AI, poți face în câteva minute niște site-uri.”

„De aceea, accentul trebuie să meargă mult mai mult pe prevenție și pe informare, încât să nu mai cumpere oamenii de acolo. Pentru că site-uri poate face oricine, oricând”, încheie Răzvan Prisada. 

Jumătate dintre medicamentele vândute online în întrega lume sunt false

Organizația Mondială a Sănătății estimează că 50% dintre produsele medicamentoase care sunt vândute în întreaga lume online, nu în rețele de farmacii autorizate, sunt false. 

Medicamentele false pun în pericol sănătatea pacientului sau pot duce chiar la deces, atrăgea atenția Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România, în cadrul dezbaterii „Siguranța pacientului prin siguranța medicamentului”, care a avut loc în luna martie. 

Explicațiile poliției: comisar Răzvan Marinică

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ un milion de oameni mor anual din cauza medicamentelor false, la nivel global, mai spunea Dan Zaharescu.  

Autoritățile din România admit că, deocamdată, au, din punct de vedere legal, puține instrumente pentru a lupta cu acest fenomen. „E foarte greu să aplicăm prevederile actuale din Codul Penal la situațiile de fapt cu care ne confruntăm. Avem în Codul penal două infracțiuni, însă ele se referă, în principal, la alte produse”, a explicat, în cadrul dezbaterii, Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române.