INTERVIU Producatorul Ada Solomon, premiata de Academia Europeana de Film: "Lucrurile se pot face de unde ai radacinile"

Inaintea ceremoniei din aceasta seara la care va primi European Co-production Award 2013, pe scena pe care vor urca si Catherine Deneuve sau Pedro Almodóvar, Ada Solomon a vorbit pentru HotNews.ro despre cum interpreteaza acest premiu acordat pentru prima data unui producator est european. Ea este si primul roman get-beget care va face parte, de anul viitor, din boardul Academiei Europene de Film.

Reporter: La sala de presa a Academiei Europene de Film de la Hotelul Concorde din Berlin ne-au dat foaia cu invitati care incepe asa: „Invitati de onoare: Catherine Deneuve, Pedro Almodovar, Ada Solomon.”

Ada Solomon: Sigur ca e extraordinar de onorant dar, in acelasi timp, ma preocupa mai putin onoarea si mai mult responsabilitatea. Cand ajungi in lumina reflectoarelor, iar reflectoarele continua sa stea aprinse, daca faci un pas gresit, esti mult mai usor de amendat.

De fapt, nu imi dau seama prea bine. Imi vad de drum, imi fac treaba si imi urmez visele asa cum am facut-o si pana acum, cu aceeasi implicare si aceeasi incredere in oamenii cu care lucrez. Sigur ca sunt constienta ca unele premii vor iesi, altele mai putin…

Rep: Dar si ca ele vor iesi mai usor dupa acest premiu.

A.S.: Nu-mi e deloc evident. Ce e foarte interesant e ca din ce in ce mai multa lume ma intreaba unde locuiesc. Banuiesc ca perceptia e „ok, vii din Romania dar ca sa fi ajuns unde esti, probabil ca ai schimbat locul.” Asta ma onoreaza si mai tare pentru ca imi demonstreaza ca lucrurile se pot face de acolo de unde esti, de unde ai radacinile.

Rep: Cum s-a intamplat cu acest premiu? Te-a ales board-ul Academiei Europene de Film?

A.S.: Nu, premiul e decis de board-ul Eurimages si de reprezentantii tarilor membre Eurimages, respectiv tarile din Consiliul Europei. Ceea ce il face si mai interesant. Vorbim despre o Europa extinsa, dar ce inseamna Europa. E geografia, e Uniunea Europeana sau Consiliul Europei? Consiliul Europei numara 46 de tari, printre ele numarandu-se si Armenia, Ucraina, Albania sau Rusia.

Rep: Anul trecut acest premiu a fost luat de un producator din Suedia. A mai luat cineva din Estul Europei acest premiu?

A.S.: Nu. Citeam azi-noapte un citat din Nelson Mandela care spunea: „Totul e imposibil pana cand se realizeaza”. Numai cand ai reusit sa faci ceva, acel lucru devine posibil. E un statement care mi se pare ca functioneaza si in acest caz. Probabil ca acum cativa ani am fi spus: „Estul Europei n-are ce cauta aici in ce priveste partea de industrie, doar artistii est europeni pot fi recunoscuti.”

Din acest punct de vedere, premiul mi se pare foarte important pentru ca deschide niste usi si da incredere oamenilor care vin din partea asta de lume, care cresc si se implica. Pana la urma, mi se pare si un statement politic referitor la importanta acestei parti a lumii in contextul european.

Rep: Ti-ai pregatit discursul?

A.S: Nu, n-am pregatit nimic. Nu pregatesc niciodata. Asta e o alta responsabilitate pentru ca lumea asteapta ceva de la mine, sa spun ceva important. Tot felul de oameni din Romania – chiar si oameni care nu ma cunosc si care nu sunt din breasla, continua sa imi spuna ca se bucura ca exista romani care pot vorbi atat de bine. (Rade.). Nu pregatisem nici speech-ul de la Berlin. E adevarat, sunt multe lucruri la care ma gandesc, dar o sa vad cum o sa le formulez.

Rep: Cum comentezi faptul ca doar Luminita Gheorghiu a fost nominalizata la Premiile EFA si ca „Pozitia copilului” nu mai are alte ominalizari?

A.S.: E surprinzator. E interesant ca azi-dimineata, in cadrul discutiilor din cadrul academiei, am vazut un tabel cu numarul membrilor din diferite tari. Sigur ca numarul de membri din estul Europei e mic in comparatie cu Germania, Franta, Italia, Spania.

E vorba si despre circulatia filmelor. Ar fi interesant de vazut cat circula in realitate aceste filme, dincolo de faptul ca ies in cinematografe. Eu nu stiu cat de cunoscut e „Pozitia copilului” acum in Franta pentru ca nu va iesi in sali decat in ianuarie 2014.

Rep: Pe de alta parte, e si ca la Eurovision: tarile cu multi membri isi introduc filmul national direct in selectie.

A.S.: Nu stiu regulamentul pe de rost, dar nu e ca la Oscarul pentru film strain unde fiecare tara propune si exista un comitet care alege. Sunt, intr-adevar, cateva tari mari care propun, dar o serie de alte filme sunt alese de un comitet de selectie.

Rep: Crezi ca Luminita Gheorghiu are sanse?

A.S.: E foarte greu de spus. Aici e si o alta discutie, nu stiu cat de corect politica, dar nu stiu cati din cei aproape 3000 de membri EFA voteaza.

Rep: Ce o sa faci ca membru al boardului EFA incepand de anul viitor?

A.S.: Voi participa la strategia si la directiile EFA pentru cei doi ani pentru care am fost votata de membrii EFA. E o sarcina pe care o iau foarte in serios. Ne vom intalni de patru sau cinci ori in mod oficial, si mai sunt niste intalniri neoficiale.

Rep: Ce ai vrea sa provoace acest premiu in lumea filmului de acasa?

A.S.: Mi-ar placea foarte mult sa aduca un pic de intelegere asupra dimensiunii muncii pe care o face un producator – nu a mea, ci a tuturor colegilor mei care fac acest lucru. Sper sa insemne ceva pentru oamenii mai tineri decat mine care calatoresc la fel de mult sau chiar mai mult.

Rep: Calatoresc cautand finantare.

A.S.: Da, reusind sa creeze notorietate proiectelor la care lucreaza si construindu-si o identitate in milieu-ul international. Daca imi doresc ceva, asta imi doresc: un pic mai mult respect pentru aceasta profesiune. Respect din partea autoritarilor si din partea breslei, in general.

Sigur ca sunt extraordinari regizorii romani, dar cand spui cineasti si te referi numai la regizorii din Romania mi se pare ca faci o nedreptate unei intregi alte categorii – tehnicienii, unde imi place sa includ si pe mine.

Cred ca succesul filmului romanesc se datoreaza in imensa masura regizorilor romani, dar si scenaristilor, monteurilor, operatorilor – ca dovada parcursul international al unora dintre ei.

Rep: Vezi acest premiu si ca o recunoastere a filmului romanesc?

A.S.: Nu cred ca e o recunoastere pentru filmul romanesc, ci pentru constructiile de retea. Eu il iau ca pe o recunoastere a eforturilor cineastilor romani care doresc sa fie prezenti in piata internationala, europeana cu preponderenta. Nu e atat pentru filmul romanesc, cat pentru strategia de penetrare pe piata europeana.