INTERVIU ​Raluca Roșca, PRO România Diaspora: Asigurarea unui venit minim de criză și simplificarea procedurilor de echivalare/recunoaștere a vechimii în muncă, sunt doar câteva dintre proiectele pe care le voi propune pentru românii din diaspora

​”Am văzut în ultimii ani foarte multe abuzuri în relațiile contractuale de muncă ale românilor din diaspora. Îmi doresc să implementăm un program de asistență în dreptul muncii pentru cei care domiciliază, profesează sau studiază în afara țării”, Raluca Roșca, candidată la alegerile parlamentare din 6 decembrie din partea PRO România Diaspora.

Candidați pentru un mandat de parlamentar pentru diaspora. Spuneți-ne care sunt prioritațile dumneavoastră pentru acest mandat, în cazul în care veți câștiga?

Raluca Roșca: Ca român care a activat mulți ani în diaspora, cunosc bine problemele și provocările comunităților noastre de pretutindeni. Candidez la Camera Deputaților pentru că în ultimii ani am învățat să identific și să promovez soluții legislative pentru rezolvarea acestora. Vreau să fac asta din Parlament, alături de colegii de la PRO România.

Îmi doresc alte oportunități, alte condiții de trai, de studiu și de muncă pentru ai noștri. Am patru obiective pentru acest mandat. În primul rând, cred că urgența o reprezintă sprijinul de care au nevoie românii din diaspora care au fost afectați de efectele pandemiei. Pentru aceștia noi propunem asigurarea unui Venit Minim de Criză care să se acorde ca diferență dintre veniturile reale și plafonul garantat. Acest ajutor financiar ar ajuta românii care au rămas fără locuri de muncă în această perioadă.

Mai apoi, ca avocat, am văzut în ultimii ani foarte multe abuzuri în relațiile contractuale de muncă ale românilor din diaspora. Îmi doresc să implementăm un program de asistență în dreptul muncii pentru cei care domiciliază, profesează sau studiază în afara țării. De asemenea, voi milita pentru simplificarea procedurilor pentru obținerea documentelor oficiale din România și înregistrarea actelor de stare civilă. Spre exemplu, soluționarea cu celeritate a cererilor de pensionare ar fi posibilă prin procesul de informatizare și digitalizare a bazelor de date din România. Voi lupta pentru asta în Parlament!

Cel de-al treilea obiectiv face referire la un subiect despre care nu prea se vorbește în România. Sunt 80.000 de copii rămași în urma părinților care au plecat la muncă în străinătate. Pentru ca aceștia să se dezvolte normal cognitiv și emoțional, este nevoie să gândim programe speciale de acces la educație și consiliere. Pentru copiii aceștia crește riscul abandonului școlar, ei somatizează această traumă a despărțirii ca pe una de abandon, în ciuda faptului că sunt lăsați în grija rudelor, a prietenilor sau a unuia dintre părinți. Nu trebuie să-i abandonăm!

Nu în ultimul rând, o problemă despre care am tot vorbit în această campanie, respectiv dificultățile de echivalare a studiilor, a experienței și a vechimii în muncă. Sunt români care așteaptă de aproape doi ani soluționarea dosarului de pensionare, tocmai din cauza procesului greoi de recunoaștere a vechimii în muncă. Sunt cazuri dramatice în care oamenii mor în acest interval. Sunt situații disperate în care românii sunt lipsiți de orice venit în perioada așteptării. Îmi propun să lucrez la crearea unor instrumente și proceduri care să faciliteze aceste recunoașteri și echivalări, atât de necesare pentru cei care vor să se întoarcă în țară. Faptul că, după ani de muncă, românii vor să se întoarcă acasă, dar legislația noastră nu are corespondent pentru munca lor de dincolo, ne îndepărtează de momentul reîntregirii acestor familii. Este datoria noastră să ne implicăm și să venim cu soluții.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre activitatea dumneavoastra dinainte de a intra în politică.

Am dobândit o experiență semnificativă în domeniul juridic ca urmare a faptului că activez ca avocat membru în ICAM (baroul din Madrid) încă din 2017, anterior fiind consilier juridic în mediul privat. Așa am ajuns să cunosc de aproape nevoile românilor din Diaspora. De fapt, de acolo au pornit primele inițiative de modificări legislative, din situațiile în care am văzut cât de strâmbă era legea în raport cu realitatea.

Imediat după terminarea studiilor am lucrat doi ani cu o firmă de advertising și cred că acolo am învățat să împachetez aspecte rigide ale legilor în așa fel încât să le priceapă toată lumea. Cumva s-au legat lucrurile, iar atunci când mi-am înțeles misiunea personală am ales să folosesc toată experiența pentru a veni în sprijinul românilor.

În guvernele anterioare a existat un Minister pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Actualul Guvern l-a transformat într-un departament. Considerați că românii din diaspora ar trebui sa aibă un minister, și de ce?

Fără nicio îndoială. În cea mai mare parte, problemele românilor din diaspora sunt aceleași de la Madrid la Londra, cu ușoare particularități. Ori tocmai din acest motiv ele trebuie abordate strategic.

Un departament nu va avea niciodată resursele, instrumentele și legitimitatea pentru a realiza aceste lucruri. Dar un minister al românilor de pretutindeni poate să intervină pe lângă misiunile diplomatice, poate să se implice activ pentru înlesnirea procedurilor despre care vorbeam anterior.

În urmă cu câteva zile, Ambasada României în Marea Britanie s-a autosesizat după ce un cunoscut lanț de magazine alimentare din Regat a afișat în incinta unui magazin un mesaj în limba română referitor la hoți. De-a lungul timpului au mai avut loc incidente în care comunitățile de români din Diaspora au fost ținte ale unor acțiuni discriminatorii. Care credeți că este motivul pentru care astfel de întâmplări sunt tot mai frecvente și cum pot fi ele evitate?

Cred că o situație precum cea expusă de dumneavoastră nu ar fi posibilă dacă diaspora românească ar avea reprezentanți interesați cu adevărat de soarta românilor de peste granițe și de dificultățile lor în procesul de integrare. Este o gravă formă de discriminare și mă întristează faptul că nicio autoritate centrală nu a luat atitudine.

Da, există și situații în care cetățenii români, la fel ca și cetățenii altor state, au un comportament mai puțin onorabil. Dar asta pleacă din faptul că nu avem în țară o strategie de prevenire a comportamentului infracțional, de asigurare a dreptului la educație poate.

Cazul din UK nu este singular. Tocmai de aceea ar trebui să ne uităm puțin la cauze, nu la particularitatea celei mai actuale situații. Este datoria parlamentarilor de diaspora să identifice circumstanțele în care se produc aceste discriminări și să folosească instrumentele puse la dispoziție de tratatele pe care statele membre UE le-au semnat și ratificat. Folosind căile de comunicare interguvenamentale și abordările diplomatice, sunt convinsă că putem înregistra progrese.

Într-un mesaj postat de dumneavoastra pe pagina de Facebook spuneați că vreți să luptați în Parlament pentru soluții legislative concrete în beneficiul românilor din diaspora. Enumerați primele trei măsuri pe care le veți susține dacă ajungeți în Parlament.

Asigurarea unui venit minim de criză, simplificarea procedurilor de echivalare și recunoaștere a vechimii în studii și muncă pentru românii din diaspora și operaționalizarea programului de asistență juridică.

Primul dintre acestea are rolul de a-i proteja pe români de sărăcie, fie că este vorba despre cei rămași fără loc de muncă, dar aflați încă în Diaspora, fie că vorbim despre cei întorși care nu au reușit încă să-și găsească un job în țară. Pentru toți aceștia trebuie să asigurăm un venit de supraviețuire.

Tot în scopul întoarcerii acasă, voi propune simplificarea procedurilor de echivalare și recunoaștere a vechimii în studii și muncă pentru românii din diaspora. Nu vreau să-i mai văd umiliți, fiind obligați să reia pregătirea profesională, în ciuda faptului că sunt supra-calificați pentru joburile din România.

Al treilea proiect va stabili felul în care se poate operaționaliza un program de asistență juridică pentru români. Practic să fie un serviciu la care cei din diaspora să poată apela înainte de încheierea unui contract de muncă, de închiriere sau chiar în procesul de deschidere a unui business.

Spuneați zilele trecute că vă doriți ca experiența muncitorilor din străinătate să fie recunoscută și în țară. Acum există o problemă la nivel național cu dosare care nu sunt soluționate nici dupa 1 an de zile. Ce măsuri ar trebui luate pentru a debirocratiza acest sistem și pentru ca aceste dosare să poata fi soluționate mai repede?

În primul rând trebuie modificată legea. Câtă vreme aceasta permite amânarea soluționării până la doi ani, sunt slabe șansele ca ceva să se schimbe. Mai apoi, cred că trebuie simplificate și digitalizate aceste proceduri. Personalul responsabil trebuie instruit astfel încât să lucreze eficient cu resursele secolului XXI.

Și, desigur, introduse sancțiuni pentru întârzieri. Nu poți să-i lași pe oamenii aceia să moară în străinătate, fără bani, fără resurse, pentru că niște funcționari nu-și fac treaba și nimeni nu se atinge de ei. La fel ca la orice alt job, este nevoie de responsabilizarea celor care se ocupă de aceste dosare. De fapt nici nu vorbim despre simple dosare, sunt viețile unor oameni care s-au spetit muncind ca să trimită bani în țară.

În actualul context generat de epidemia COVID-19 și criza sanitară la nivel mondial, credeți că Diaspora va fi descurajată să participe la vot sau din contra? În ce condiții se va desfasura votul din zilele de 5 si 6 decembrie?

Nu sunt în măsură să fac astfel de previziuni. Însă îmi doresc ca românii din diaspora să poată vota în cele mai bune condiții, atât din punct de vedere organizatoric, cât și din punct de vedere al măsurilor sanitare.

Este foarte important ca românii să meargă la vot, să sancționeze ce este de sancționat și să aleagă alternativa sănătoasă, să aleagă ieșirea din criză. Au ocazia să facă asta acum pentru următorii patru ani, practic își asumă responsabilitatea pentru cei pe care îi trimit în Parlament să îi reprezinte. Așa se întâmplă într-o democrație sănătoasă!

La finalul interviului, am rugamintea să adresați un mesaj alegatorilor înainte de alegeri.

Dragi români de pretutindeni,

E vremea să-i alegeți pe cei care cunosc provocările și problemele voastre. Uitați-vă la cei care au avut șansa și obligația să schimbe ceva, să vă ofere sprijin, dar n-au făcut nimic. Nu le mai girați funcțiile cu votul vostru, este clar că nu vor face nimic nici mai departe.

Alegeți-i pe acei oameni care s-au implicat și până acum în comunitățile voastre, pe cei care au căutat soluții. Alegeți echipa care vine deopotrivă cu energie, dorință de schimbare și experiență, capacitate de muncă. Oricum ar fi, alegeți pro români, alegeți pro România!

​Publicitate electorală