INTERVIU Răspunsul viceprim-ministrei Oana Gheorghiu, acuzată de sindicaliștii TAROM că se sincronizează cu Wizz Air: Condiția „pentru ca TAROM să poată fi salvată”
Oana Gheorghiu, responsabila în Guvern de reforma companiilor de stat, susține că „TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani”.
Ce înțelege actualul Guvern prin: „TAROM nu are nevoie de încă o promisiune”
Rumoarea publică s-a născut în momentul în care József Váradi, CEO Wizz Air, a anunțat intenția de a negocia cu autoritățile române preluarea zborurilor interne operate de TAROM.
Jozsef Varadi, CEO Wizz Air (sursa foto Eric PIERMONT / AFP / Profimedia)
Compania TAROM a ripostat a doua zi. Iar Narcis Pașcu, șeful sindicatului TAROM a acuzat compania maghiară că face presiuni împreună cu Executivul asupra operatorului național de zbor. Pașcu a spus că declarațiile critice ale Oanei Gheorghiu la adresa gestionării TAROM s-au sincronizat cu propunerea Wizz Air de a lua rutele interne.
Gheorghiu: Când nu o privești în față, realitatea nu dispare
– Doamna Oana Gheorghiu, ce credeți despre intenția public comunicată a Wizz Air de a prelua zborurile interne ale TAROM? – Oana Gheorghiu: Nu e rolul meu să comentez declarațiile unei companii private, care își urmărește, firesc, propriile interese comerciale.
– Wizz Air a spus că TAROM depinde de banii contribuabililor, pentru că TAROM nu este viabilă. Care este evaluarea dumneavoastră? – Ce este relevant în privința TAROM sunt cifrele TAROM, ele reflectă situația reală în care se află compania. Iar aceste cifre au fost, ani la rând, ignorate: de conducerile succesive ale Ministerului Transporturilor, de conducerile succesive ale companiei și de sindicat, ca și cum a nu privi realitatea în față ar face-o să dispară. Nu dispare. Se adună.
„Este nevoie urgentă de management de redresare”
– Cu atâtea variabile, cum vedeți viitorul TAROM? – TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani.
Pentru ca TAROM să poată fi salvată, este nevoie urgentă de management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.
Am atras atenția asupra riscului și situației financiare dificile în care se află compania, sperând că atât TAROM, cât și Ministerul Transporturilor vor conștientiza realitatea cifrelor și vom putea discuta serios o soluție. Din păcate, la acel moment, conducerea Ministerului Transporturilor nu a colaborat pentru redresare și așa am pierdut o fereastră importantă de oportunitate.
Spune că un guvern interimar nu ia decizii strategice
– Ce măsuri de sprijin ia Guvernul pentru compania națională de zbor? – Trebuie spuse clar două lucruri. Primul: directorul a fost revocat de Consiliul de Administrație pentru incapacitatea de a elabora un buget realist și pentru întârzierea nejustificată a demersurilor către Comisia Europeană. Guvernanța corporativă a funcționat exact cum trebuie, Consiliul și-a făcut treaba.
Al doilea: potrivit legii și principiilor guvernanței corporative, nici cabinetul, nici ministrul, nici Guvernul nu pot interveni în deciziile de business ale unei companii. Orice sprijin al statului este, în plus, condiționat de măsurile negociate cu Comisia Europeană. Iar o decizie strategică de anvergură are nevoie de un Guvern cu puteri depline, nu de unul interimar.
– În cazul în care TAROM nu devine sustenabilă până la sfârșitul anului, Guvernul are deja un plan B? Ați discutat cu alte companii aeriene despre posibila preluare a zborurilor TAROM? Dacă da, cu cine? – Un guvern interimar nu poate și nu trebuie să angajeze decizii strategice de acest tip. Ar fi inutil să pornim negocieri pe care nu avem mandatul să le onorăm.
„TAROM merită salvată”
Prioritatea acum este una singură și foarte concretă: un plan de restructurare credibil și dialogul cu Comisia Europeană. De acolo, de la un buget corect și un plan real, se construiește orice soluție de viitor, inclusiv un eventual parteneriat strategic. Dar acele decizii aparțin unui Guvern cu mandat deplin, care și le poate asuma până la capăt.
Prefer să spun adevărul acesta, chiar dacă e mai puțin spectaculos decât un anunț: TAROM nu are nevoie de încă o promisiune, ci de decizii pe care cineva chiar le poate duce la capăt.
Pentru că, până la urmă, pentru mulți dintre noi TAROM nu e doar o companie de stat. E felul în care ne întoarcem acasă. Merită salvată, dar salvată serios, nu cu vorbe.
„Nu pe cifre inventate”
– Când ați discutat ultima dată cu reprezentanții TAROM și care au fost concluziile? – Ultima discuție a avut loc în februarie. Atunci, fosta conducere susținea că are o strategie și că va transmite o notificare Comisiei Europene, privind întârzierile din planul de restructurare aprobat în 2024, plan care includea un ajutor de stat de 95,3 milioane de euro și prevedea măsuri de eficientizare operațională, reînnoirea flotei și optimizarea costurilor, menite să readucă TAROM pe profit.
Din păcate, niciuna dintre aceste măsuri nu fusese implementată până la momentul demiterii Guvernului. Abia după ce conducerea Ministerului a fost preluată de Radu Miruță și după ce acesta a cerut Consiliului de Administrație măsuri privind conducerea TAROM, a fost reluată efectiv comunicarea cu Comisia Europeană.
– Care este situația la zi a companiei? Este TAROM în grafic cu planul de restructurare? – Situația TAROM nu se putea schimba peste noapte, cu atât mai mult cu cât actualul Guvern are puteri limitate. Radu Miruță a cerut noii conduceri interimare reluarea imediată a refacerii bugetului pe cifre corecte, pentru că bugetul prezentat anterior spre aprobare Ministerului era complet nerealist.
În acest moment, compania lucrează la noul plan de restructurare care va trebui prezentat Comisiei Europene, în speranța că termenul din decembrie 2026 poate fi renegociat.
Cu alte cuvinte: abia acum se așază lucrurile pe baze reale. Târziu, dar pe adevăr, nu pe cifre inventate.