Alegerile din Moldova „au reconfirmat tehnicile de finanțare a partidelor pro-ruse” și tactica acestora precum proteste și contestarea rezultatelor alegerilor, dar Maia Sandu și PAS, chiar și învingători, trebuie să țină cont de reproșurile unei mai bune prezențe în toată Moldova, spune, într-un interviu pentru HotNews, Clara Volintiru, director al programului Black Sea Trust, parte a German Marshall Fund. 

• Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) conducea, la miezul nopții, cu 45% din voturi, după procesarea a 1938 procese verbale din 2274. Este numărătoarea parțială, iar scorul ar putea crește, în condițiile în care voturile diasporei, unde PAS conduce cu 79%, abia au început să fie numărate.
• Pe parcursul nopții, pe măsură ce voturile erau numărate, PAS a urcat la aproape 50% din voturi.

HotNews: De ce au fost atât de importante aceste alegeri?
Clara Volintiru: Atenția pentru situația politică și geopolitică a Moldovei a crescut foarte mult în ultimii ani. Pe de-o parte și datorită luptei curajoase prin care președinta Maia Sandu a stabilizat țara pe traiectoria europeană într-un context dificil. Pe de altă parte, pentru că vedem că războiul din Ucraina nu se termină, nu are o finalitate previzibilă. Și deschiderea unui al doilea front asupra Ucrainei, dinspre Moldova, dinspre Transnistria este un risc foarte mare de a se destabiliza din punct de vedere al securității întreaga regiune.

Și din al treilea motiv, tacticile pe care Rusia le pilotează, le testează, în perturbări ale proceselor democratice, nu doar electorale, ci și a încrederii în societate, deci destabilizare la scară largă. Aceste tactici testate în Moldova sunt apoi aplicate în țările Uniunii Europene ca România, Germania și Franța. Deci pentru aceste trei motive, situația politică și geopolitică a Moldovei este foarte importantă pentru noi toți.

Și se vede că scrutinul electoral de acum are cea mai mare prezență la vot a oricărui scrutin parlamentar din istoria Moldovei. Interesul europenilor este cert față de o țară pe care până nu de mult o considerau mai puțin importantă. Deci iată cum, într-adevăr, solidaritatea cu Moldova și cu situația cu care se confruntă Moldova a crescut foarte mult în ultima vreme.

„Ceea ce se reconfirmă sunt tehnicile de finanțare a partidelor pro-ruse”

– Cum interpretați aceste rezultate preliminare?
– Deocamdată, pe rezultatele parțiale, partidul președintei Maia Sandu stă foarte bine. Probabil cu tot cu voturile din diaspora vor reuși să realizeze o majoritate.

Ceea ce se reconfirmă sunt tehnicile de finanțare a partidelor pro-ruse, atât prin intermediul unor mecanisme clientelare de cumpărare de voturi, cât și prin intermediul rețelelor sociale și online. Avem, pe de-o parte, blocul pro-rus pe al doilea loc în Parlament. Mai puțin decât ne așteptam, dar totuși al doilea loc.

Și avem posibilitatea intrării unui partid balama, cum se spune, al lui Costiuc (partidul Politic „Democrația Acasă” – n. red.) susținut de AUR de la noi din țară. Cu toate indiciile pe care le avem din Moldova, a avut suport de la oligarhul fugar Ilan Șor, care este în spatele tuturor schemelor de finanțare a candidaților pro-ruși din ultimii ani. 

„Liderii europeni au înțeles că trebuie să facă apel și la emoție”

– Dacă ar fi să evaluăm sprijinul pe care Republica Moldova l-a avut din partea Uniunii Europene versus exact aceste mișcări clientelare de tip Ilan Șor, plus influența Rusiei, despre cine am putea spune că „s-a mișcat mai bine”?
– La fel cum alături de Ucraina se luptă aliații transatlantici împotriva Rusiei și  susținătorilor ei, la fel și în Moldova, în spațiul informațional și hibrid, se luptă guvernul și administrația pro-europeană condusă de Maia Sandu. Ea are alături partenerii transatlantici pentru a securiza procesele democratice, nu pentru a le influența. 

În acest timp, Rusia dezvoltă operațiuni masive de influențare și destabilizare a țării prin intermediul stării afective, emoționale a populației. S-au mișcat diferit, deci nu putem compara cine s-a mișcat mai bine. Cred că, dintr-o anumită perspectivă, în ultimele luni, liderii europeni au înțeles că trebuie să facă apel și la emoție, și la sentimentul de demnitate, de identitate națională, de încredere într-un viitor care să asigure prosperitate și securitate, nu doar generațiilor de acum, ci și cele viitoare. 

De aceea liderii europeni au fost prezenți în ultimele săptămâni alături de Maia Sandu, pentru a face și ei apel emoțional la electoratul moldovean, pentru a arăta solidaritatea față de Republica Moldova. 

„Ceea ce lipsește și va trebui dezvoltat mai departe este o investiție în reziliența societală”

– Ce trebuie să rețină liderii europeni, dar și regiunea noastră, din scrutinul de azi?
– Că nu este de ajuns susținerea financiară. România a susținut din toate punctele de vedere Republica Moldova, și diplomatic, și politic, și economic, și în planul de securitate, dar, din nou, nu este suficient.

Ceea ce lipsește și va trebui dezvoltat mai departe este o investiție în reziliența societală. Asta înseamnă să asigurăm psihicul și starea de încredere a populației față de parteneriatele internaționale, de traiectoria europeană și, repet, de viitorul lor și al copiilor lor într-un cadru de securitate și prosperitate comun. Această încredere trebuie recâștigată, pentru că, din păcate, s-a lucrat foarte mult la erodarea ei și se va lucra în continuare. Ne așteptăm la multiple tactici de denigrare a rezultatelor electorale, de la proteste, la contestarea rezultatelor alegerilor mai târziu în noaptea asta.

Operațiunile de destabilizare din Republica Moldova sunt în plină desfășurare, nu se vor termina odată cu rezultatele alegerilor și vor continua pe aceste mesaje-cheie de a încuraja lipsa de încredere din partea populației față de liderii aleși și de sistemul democratic de reprezentare al intereselor populației. 

„Să ajungă la cetățenii din toate regiunile Moldovei”

– Ce poate să facă Maia Sandu în această situație?
– Să facă o colaborare mult mai bună cu liderii locali și regionali, să ajungă la cetățenii din toate regiunile Moldovei, lucru care nu ar trebui să fie foarte greu, pentru că țara nu este atât de mare. O prezență teritorială a liderilor PAS mult mai bună decât până acum, este esențială pentru a reconstrui o relație de încredere cu regiuni care au fost mult mai puternic ancorate în rețelele finanțate de Șor.

– Care este principalul risc pentru președinta Republicii Moldovei?
Acest tip de destabilizare socială, de contestare a proceselor democratice din Republica Moldova despre care am spus anterior. Am auzit foarte multe mesaje de tipul „alegerile au fost fraudate”, „puterea este centralizată”, „nu se respectă voința și opinia populației”, deci o impresie de autoritarism. 

Oarecum se reflectă reacția populației din Georgia, care s-a luptat pentru integritatea alegerilor în fața unei fraude masive din partea guvernului, și Rusia de multe ori i-a aplicat tehnici pentru a delegitimiza inițiativele și mesajele Europei și ale partenerilor internaționali. Acum vom asista probabil la mesaje similare societății civile din Georgia, numai că de această dată din partea facțiunilor pro-rusești susținute financiar de către Ilan Șor. 

„O greșeală pe care o fac elitele pro-europene”

– Care a fost cea mai mare greșeală făcută de Maia Sandu și PAS înainte de alegeri?
– Toate elitele pro-europene din regiunea Mării Negre, fie că vorbim de România, fie că vorbim de Moldova, fie că vorbim de Georgia, au acest deficit de a se conecta la comunitățile locale, la liderii locali prin aparate de partid tradiționale, deci acele rădăcini în societate. PAS este frecvent criticat că nu este suficient de prezent în teritorii, mai ales în teritoriile vorbitoare de limba rusă, și atunci aici, într-adevăr, este o zonă pe care o atitudine mai cooperantă și reconciliantă ar putea probabil să fie mai eficientă la a contracara simpatia multor cetățeni vorbitori de limbă rusă din teritoriile mai sărace ale Moldovei.

„Se petrece mai mult timp la Bruxelles sau la Washington decât în regiunile de frontieră”

– De unde vine această atitudine a politicienilor?
– Din prioritizarea relațiilor cu partenerii internaționali, adică de foarte multe ori se petrece mai mult timp la Bruxelles sau la Washington decât în regiunile de frontieră mai sărace, mai înapoiate, considerându-se că, pe de o parte, nici nu poți să recucerești ușor acel electorat, pe de altă parte, poate se ocupă liderii de partid sau liderii regionali. Din păcate, am văzut un deficit de capacitate de mobilizare a electoratului în regiuni. Acolo s-au mișcat mult mai bine alte partide și în Moldova, cum e cazul și în România.

Deci, cred că un mesaj direct și o relație mult mai susținută cu comunitățile rămase în urmă este esențială în toată Europa, nu doar la nivelul Moldovei.

Trilaterala România-Moldova-Ucraina

– Cum vor arăta lucrurile din perspectiva relației cu Ucraina dacă Maia Sandu va avea majoritatea de care are nevoie?
– Va susține foarte mult situația de securitate a Ucrainei, pentru că de când a început războiul, Republica Moldova, sub conducerea Maiei Sandu, a făcut toate demersurile necesare pentru a se asigura că din Transnistria nu există amenințări directe asupra Ucrainei.

Mai mult, din punct de vedere politic, există o colaborare foarte bună, nu doar între Moldova și Ucraina, dar trilaterala România-Moldova-Ucraina, sub administrația  președintelui Nicușor Dan, este o prioritate de politică externă a României și de politică de securitate. Este foarte clar mesajul președintelui Nicușor Dan că securitatea României este direct legată de securitatea regională și atunci această aliniere și foarte bună cooperare între președinții țărilor vecine va asigura un front comun și o capacitate de contraofensivă mult mai bună la adresa amenințărilor rusești militare sau hibride.