INTERVIU Un medic explică ce ar trebui să se schimbe în sistemul de sănătate după moartea Andreei, tânăra pentru care românii au donat 2,3 milioane de dolari: „În România nu există, în acest moment”

Cazul Andreei Aniță, tânăra de 27 de ani care suferea de o formă rară de cancer și care a murit după ce s-a infectat cu Klebsiella peumoniae într-un spital privat, arată o nevoie a sistemului de sănătate din România despre care s-a vorbit foarte puțin până acum. 

• În fiecare an, în România sunt diagnosticate aproape 100.000 de noi îmbolnăviri de cancer și se înregistrează peste 50.000 de decese. În cazul pacienților cu cancer de sânge, precum leucemii acute, mortalitatea este între 54% și 85% în România, „cu mult peste media europeană și SUA”, se menționează în legea pentru prevenirea și combaterea cancerului. 
• Cauza numărul 1 este sepsisul, urmat de alte complicații. 

Niciun centru de hematologie din România nu are camere sterile pentru pacienţii cu leucemie acută

Pacienții cu cancer, inclusiv cei cu cancere de sânge, care au trecut prin multiple cure de tratament – chimioterapie, radioterapie sau imunoterapie – au imunitatea „prăbușită” și ar trebui tratați în rezerve de Terapie Intensivă individuale sterile, așa cum se întâmplă în cazul marilor arși și al pacienților care au suferit un transplant. Dar în spitalele din România nu există, în acest moment, astfel de rezerve. 

O spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, dr. Letiția Coriu, medic ATI și manager al Spitalului Colțea din București la momentul realizării acestui interviu. Un nou manager interimar a fost numit la Colțea la câteva zile după realizarea interviului.

Recomandarea apare, de altfel, și în Planul Național de Combatere a Cancerului, adoptat prin lege în urmă cu patru ani. „Ideal, îngrijirea acestor pacienţi trebuie făcută în camere sterile, cu flux laminar (recomandări din Marea Britanie şi Franţa)”, prevede Legea 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului. 

Aceasta, în condițiile în care una dintre cauzele frecvente de deces în cazul pacienților oncologici nu este boala canceroasă, ci sepsisul care intervine în urma prăbușirii imunității, a explicat dr. Letiția Coriu. Asta s-a întâmplat și în cazul Andreei, pentru care aproape 150.000 de români au donat în ianuarie, în doar 8 zile, 2,3 milioane de dolari pentru a urma un tratament revoluționar disponibil doar în SUA. Andreea nu a mai ajuns în America, pentru că, la începutul lunii martie, s-a stins în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Colțea, după ce a contractat o infecție nosocomială într-un spital privat.

„Pacienții imunodeprimați din cauza multiplelor cure de citotstatice, imunoterapie sau radioterapie nu mai pot să se apere la fel ca un pacient normal de infecțiile care pot apărea, inclusiv cele virale, care se complică cu suprainfecții bacteriene. Și sunt foarte expuși la sepsis”, explică dr. Letiția Coriu.

„Pacienţii cu leucemie acută sunt fragili, cu imunodepresie severă, cu perioade de aplazie prelungită, şi, ideal, îngrijirea acestor pacienţi trebuie făcută în camere sterile, cu flux laminar (recomandări din Marea Britanie şi Franţa). Niciun centru de hematologie din România nu dispune de camere sterile pentru pacienţii cu leucemie acută. (…) Acest lucru creează dificultăţi serioase în izolarea pacienţilor cu portaj cu bacterii multirezistente”, spune legea pentru prevenirea și combaterea cancerului. 

„Degeaba primește pacientul cea mai nouă imunoterapie, dacă decesul e provocat de o infecție”

În România a început să se vorbească tot mai mult despre faptul că pacienții oncologici au nevoie de echipă medicală multidisciplinară care să îi trateze, echipă care să includă și psiholog, nutriționist, kinetoterapeut și alte specialități adiționale, spune Letiția Coriu, în dialogul cu HotNews. Se pune, de asemenea, tot mai mult accent pe screening, prevenție și descoperirea cancerului în faze incipiente, spune medicul. În plus, din ce în ce mai multe terapii noi, de ultimă generație, inclusiv imunoterapie, au ajuns și în România, în ultimii ani. 

„Dar nu se vorbește și despre aceste rezerve sterile. Pentru că degeaba primește pacientul cea mai nouă linie de imunoterapie, care oferă șansa de a-i prelungi viața, dacă decesul este provocat de o infecție.

Pentru cancerele avansate s-au dezvoltat foarte multe terapii care prelungesc durata de viață. Dar nimeni nu s-a gândit: «Noi vrem aceste molecule, dar unde suntem îngrijiți?»”, subliniază dr. Letiția Coriu. 

Nu doar pacienții cu forme avansate de cancer, ci și cei cu cancere în stadiu incipient pot avea nevoie de internare în Terapie Intensivă, după ce au trecut prin 2 – 3 cure de tratament care le-au slăbit imunitatea. 

„Iar decesul provocat de o infecție nu este neapărat din cauză că personalul medical este neîngrijit și nu reușește să fie steril, ci din cauza faptului că nu există în acest moment o infrastructură care să asigure pacientul imunodeprimat oncologic, așa cum este în alte țări.

E o luptă permanentă gazdă – bacterii. Și, bineînțeles, că dacă peste toate acestea mai vin și reguli încălcate despre infecții nosocomiale, în care personalul medical face erori, atunci evoluția este și mai severă”, mai spune medicul. 

„Niciun centru de acest tip” în România

Conceptul de rezerve pentru pacienți oncologici și imunodeprimați, similare rezervelor pentru pacienți arși, este un model care ar trebui preluat din alte țări, consideră dr. Letiția Coriu. 

Aceste rezerve „trebuie să fie sterile: să ai o modalitate de filtrare cu flux laminar și să ai o presiune pozitivă în ele, pentru ca, în momentul în care se deschid, particulele să iasă, prin presiune pozitivă. Și, astfel, putem scădea complicațiile infecțioase”.

„În România, în acest moment, nu există niciun centru de acest tip, în care să tratezi pacienții oncologici imunodeprimați în rezerve sterile similare celor în care sunt tratați arșii, care și ei sunt un tip de pacient imunodeprimat”, afirmă medicul ATI. 

Există doar rezerve și doar în secțiile de transplant medular, iar ele sunt destinate pacienților cu transplant: „Pentru pacienții oncologici, nu există. Doar pentru oncologicii transplantați, care însă sunt foarte puțini”.

În zonele de transplant medular, unde se folosesc astfel de rezerve, spune Letiția Coriu, s-a constat că „cu cât ești mai steril, cu atât mortalitatea este mai mică”. „Chiar dacă mortalitatea prin infecții există și acolo, este mai mică. La transplant sunt pacienți cu leucocite zero, dar și la leucemii pot să aibă leucocitele zero, după cura de tratament. Și atunci, de ce pe pacienții transplantați să îi ții într-o rezervă presurizată, sterilă, iar pe pacientul cu leucemie acută nu?”, se întreabă medicul ATI.

Ea a spus că, din acest motiv, Spitalul Colțea se pregătește să aplice la un proiect european aflat în acest moment în faza de apel, care oferă peste 10 milioane de euro ce pot fi absorbiți pentru orice fel de construcție și dotări: „Ne-am gândit să aplicăm și noi, fiind un spital cu profil oncologic, pentru că acestor spitale le este adresat proiectul. În acest fel le vom putea asigura acestor pacienți condițiile de îngrijire de care ei au nevoie”.

Dacă va obține acești bani, Spitalul Colțea își propune că construiască o clădire nouă, „în care să construim Terapie Intensivă și rezerve de imunodeprimați atât în secțiile de Oncologie, cât și în secțiile de Hemato-Oncologie. Și, sigur, să mărim secția de Transplant medular”

În secția de Terapie Intensivă a Spitalului Colțea sunt tratați, anual, aproape 2.000 de pacienți oncologici. 

„Se va muri din ce în ce mai mult de infecții”

La congresele europene de Anestezie și Terapie Intensivă se trag semnale de alarmă că se va muri din ce în ce mai mult din cauza infecțiilor, mai spune dr. Letiția Coriu: „În 2030, la populația de peste 70 de ani, infecțiile nosocomiale vor fi cauza numărul 1 de deces. Infecții cu germeni rezistenți. Iar pe locul al doilea va fi cancerul”.

Acest lucru ține și de faptul că terapia pentru cancere evoluează din ce în ce mai mult, dar în terapia antibiotică se investește mai puțin, iar germenii devin din ce în ce mai rezistenți la antibiotice. Mai ales atunci când colonizează un pacient cu imunodepresie severă, care nu mai are cu ce să se apere, explică medicul ATI. „De aceea, tendința în lume este de a fi tratați cât mai steril pacienții imunodeprimați – oncologici, arși. Pentru că sunt, într-adevăr, invadați de tulpini bacteriene care au căpătat o rezistență foarte mare, chiar și în comunitate”.

În plus, doi pacienți pot reacționa diferit la aceeași bacterie în funcție de starea sistemului imunitar al fiecăruia și de modalitatea în care fiecare a fost tratat. În cancerele severe, și terapiile sunt foarte agresive. Așa cum este distrusă o celulă canceroasă, așa se distruge și un microbiom intestinal, care ne ajută la imunitate.

„Atâta timp cât la noi (în România – n.red.) vedem că infecțiile sunt mai frecvente decât la cei care folosesc astfel de rezerve, cred că putem încerca și noi să vedem care este adevărata soluție pentru acești pacienți”, încheie Letiția Coriu. 

„Este o luptă permanentă cu timpul”

Spitalul Colțea, condus până acum câteva zile de Letiția Coriu, are și un laborator de biologie moleculară, pe care l-a adus în comodat. Diferența față de alte laboratoare este că, prin biologia moleculară, se pot identifica în câteva ore germenii și bacteriile în analizele pacienților. 

Înainte de acest laborator, „era vorba de zile”, spune Letiția Coriu. 

În general, astfel de laboratoare se găsesc în spitalele de boli infecțioase și mai puțin în restul spitalelor. Cu toate că ar fi nevoie de ele, în special la pacienții cu imunodepresie severă.

„Rezultatele vin în câteva ore, ceea ce, pentru pacient, înseamnă diagnostic rapid. În șocul septic, diagnosticul rapid este obligatoriu: în 2-4 ore, tu trebuie, dacă poți, să cunoști despre ce germene este vorba și să dai antibioticul țintit. Și scade mortalitatea.

Este o luptă în toată zona de boli infecțioase în toată lumea pentru ca într-un timp cât mai scurt să identifici germenele și să dai tratament. Cu cât îl identifici mai repede, cu atât scazi mortalitatea. Dacă germenele nu a fost identificat în câteva ore, mortalitatea crește foarte mult. Este o luptă permanentă cu timpul”, adaugă dr. Letiția Coriu.