INTERVIU Un medic pneumolog spune ce așteaptă de la noul primar ales al Capitalei: „Soluția nu este nici la cetățean, nici la medic”

Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, înregistrând depășiri frecvente ale limitelor maxime admise de legislație pentru particulele poluante. Acestea pot afecta „toate organele corpului”, nu doar aparatul respirator, spune, într-un interviu acordat Hotnews, medicul pneumolog Beatrice Mahler. 

„Un aer curat în București ar însemna, pentru locuitorii orașului, sănătate. Nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung. Iar aici măsurile, în cea mai mare parte, țin de autorități, nu de noi, ca indivizi”, arată, în dialogul cu Hotnews, Beatrice Mahler, medic pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. 

Beatrice Mahler este co-autoare a unui studiu științific, publicat în octombrie anul acesta în prestigioasa revista Springer Nature, despre impactul poluării asupra creșterii numărului de îmbolnăviri de cancer pulmonar și de tuberculoză, în ultimii ani. Aceasta este conferențiar universitar la catedra de Pneumologie a UMF „Carol Davila”.

Statisticile confirmă spusele medicului: Organizația Mondială a Sănătății vorbește despre o dublare a numărului de afecțiuni corelate cu poluarea, la nivel mondial, comparativ cu acum 5 ani. 

Noul primar „să țină cont de sfaturile medicilor pentru un aer mai curat”

„Aerul pe care îl respirăm oferă, practic, organismului nostru – nu mă refer doar la plămâni – garanția unei sănătăți la care, din păcate, în acest moment, nu avem în totalitate acces”, spune medicul pneumolog. 

„Poluarea induce un mecanism extrem de complex în organism, care nu doar declanșează o boală, dar declanșează o asociere de afecțiuni care au ca punct comun poluarea”, explică aceasta. 

Medicul pneumolog a participat ca speaker, în urmă cu câteva luni, alături de Ciprian Ciucu, la o dezbatere în cadrul Dâmbovița Delivery, despre crearea unei zone verzi, mai prietenoase cu bucureștenii și cu mediul, pe malul râului Dâmbovița. 

De la primarul ales al Capitalei, pe care spune că l-a văzut atunci „interesat” de discuția despre mediu, zone verzi și aerul pe care îl respiră locuitorii orașului, spune că așteaptă acum „măsuri concrete, integrate, de combatere a poluării”. 

Cele mai importante dintre acestea ar fi, potrivit lui Beatrice Mahler, extinderea zonelor verzi, mobilitate urbană centrată pe surse ecologice, controlul poluării la sursele industriale și arderile necontrolate, „ilegale, de care tot auzim”, precum și o regândire urbanistică, „care să țină cont inclusiv de sfaturile medicilor pentru un aer mai curat”.

„Lucrurile acestea nu se fac peste noapte, dar se pot programa astfel încât să fie făcute și să aibă eficiență”, spune medicul. 

„Odată ajunse în sânge, particulele de materie pot determina leziuni în toate organele corpului”

Pe parcursul unui an, „în funcție de luna în care suntem”, calitatea aerului pe care îl respiră bucureștenii „diferă foarte mult”, spune Beatrice Mahler. „Și ajungem în parametri care induc, în corpul nostru, efecte secundare.”

„Atunci când este încărcat de particule de materie, aerul pe care îl respirăm devine, practic, un element care produce de la reacții alergice pentru persoanele care au un teren alergic, până la inflamații în căile aeriene, care favorizează toate virozele specifice sezonului rece și, nu în ultimul rând, aceste particule de materie depășesc, de foarte multe ori, membrana alveolo-capilară și ajung în sânge. Iar odată ajunse în sânge, pot determina leziuni în toate organele corpului”, explică medicul pneumolog.

Odată cu scăderea temperaturii, nivelul de particule de materie PM2,5, PM10 sau chiar mai mici de PM2,5 crește, „iar acest lucru duce la creșterea numărului de internări în spitale ale pacienților cu boli cronice”. Este o constatare pe care Beatrice Mahler spune că a făcut-o în ultimii ani. 

„Nu înseamnă că celelalte persoane nu sunt afectate, dar creșterea numărului de internări nu doar că scade calitatea vieții și aduce un impact direct asupra tuturor cetățenilor, dar aduce și o creștere a costurilor pe care sistemul de sănătate le are de suportat”, adaugă ea. 

„Prezentarea la camera de gardă pentru acutizări ale bolilor respiratorii, cardiovasculare, creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale, creșterea sau apariția unor dezechilibre metabolice la persoanele care au diabet sunt lucruri deja demonstrate pentru cetățenii din București”, spune medicul.

Iar atunci când „avem date statistice în acest sens, nu putem să ne gândim decât că avem ceva de făcut. Iar acest lucru trece dincolo de aderența pacientului la tratament și de modul în care sunt asigurate serviciile în sistemul de sănătate.”

Și ajungem, spune Beatrice Mahler, la „factorul care, în timp, duce la apariția acestor boli sau care le poate acutiza: poluarea”.

Celălalt tip de poluare: „Impact sistemic asupra organismului”

Pe lângă poluarea aerului cu particule de materie, „avem și o poluare care provine din trafic, care este produsă de acțiunea roților la nivelul carosabilului. Și știm modalitatea în care se circulă în București”, arată medicul.

Iar „cercetările internaționale indică faptul că expunerea la acel praf care rezultă din cauciucurile care rulează pe asfalt, timp de o lună, modifică nu doar funcția pulmonară și induce apariția fibrozei la nivel pulmonar – determinând plămânul să devină mai rigid – dar modifică inclusiv funcția hepatică”. Acest lucru, explică Beatrice Mahler, înseamnă că „ficatul produce mult mai multe substanțe care să lupte cu inflamația pe care o induc în organism aceste particule poluante”. 

Mai mult decât atât, spune medicul, „s-a dovedit că se modifică axa plămân – tub digestiv, se modifică flora digestivă și flora de la nivelul plămânului – avem o floră naturală care există în mod normal în organism, dar expunerea la particule poluante modifică această floră și, astfel, modifică capacitatea organismului de a se apăra în contact cu diverși microbi, capacitatea lui de a își menține sănătatea și de a răspunde eficient la tratamentele pe care un pacient le primește atunci când ajunge la medic.”

Iar această modificare de floră la nivelul organismului „este un lucru extrem de complex” și „se pune întrebarea dacă nu induce, până la urmă, și răspunsul dificil la tratamentul antibiotic pe care pacienții care trăiesc într-un mediu cu un nivel crescut de poluare îl au”. 

„De aceea, poluarea este un factor care aduce un impact sistemic asupra organismului. Fiecare boală, sigur, trebuie luată separat: unii vor avea predispoziție către afecțiuni respiratorii, alții către afecțiuni cardiovasculare – depinde și de materialul genetic pe care îl avem fiecare.”

„Dacă privim poluarea ca un factor care acționează țintit, într-o anumită zonă a organismului, greșim”, spune Beatrice Mahler. „Poluarea induce, de fapt, un mecanism extrem de complex în organism, care nu doar declanșează o boală, dar declanșează o asociere de afecțiuni care au ca punct comun poluarea.”

Spre exemplu, arată medicul, „dacă pentru o infecție avem tratament cu un antibiotic, sau dacă pentru o afecțiune respiratorie avem un bronhodilatator, pentru poluare, măsurile nu sunt la îndemâna medicului, în cabinet.” 

Soluțiile sunt „la îndemâna autorităților”. Dar și cetățenii pot face ceva

Soluțiile pentru această problemă sunt, în primul rând, „la îndemâna autorităților, care trebuie să înțeleagă efectul extrem de agresiv pe care poluarea îl are asupra sănătății noastre și să acționeze în consecință”, spune Beatrice Mahler.

Ea adaugă că, deși soluția „nu este nici la medic, nici la cetățean”, totuși, și fiecare dintre noi poate face ceva: „Ce putem face este să înțelegem măsurile pe care autoritățile le impun – legat de trafic, de exemplu, legat de restricțiile de circulație, de recomandarea de a folosi alte mijloace de transport, de nevoia de spații verzi și de reglementările care se fac în acest domeniu.”

„Politicile și modalitatea de a ne proteja de poluare nu sunt gândite de noi, ca cetățeni. Însă alinierea la aceste politici, sigur, este și în dreptul meu, ca cetățean”, consideră medicul. 

Beatrice Mahler amintește că Organizația Mondială a Sănătății a publicat pentru prima dată, în octombrie anul acesta, o recomandare pentru autorități, „de nevoie de elaborare a unor reglementări care, plecând de la nevoia de sănătate a cetățenilor, să fie în relaționare cu toate autoritățile și cu toate zonele economice care, prin natura profilului pe care îl au, pot să inducă poluare, dar care pot să fie organizate și supravegheate astfel încât efectele induse de poluare să fie cât mai scăzute”.

Asta pentru că „fiecare activitate pe care noi o realizăm are o amprentă de carbon la nivelul globului. Și atunci, trebuie să avem o educație civică care să ne facă conștienți de amprenta de carbon pe care o inducem fiecare dintre noi. Și atunci, eu, ca cetățean, pot să aleg să utilizez o mașină electrică, să aleg să utilizez un mijloc mai puțin poluant sau un mijloc care, prin activitatea pe care o realizez, să contribuie cât mai puțin la poluarea comunității în care eu trăiesc.”

„Dar  e nevoie ca aceste măsuri să fie încurajate, să fie susținute – pentru că după etapa de conștientizare, alegerea tipului de activitate care nu poluează nu ține doar de mine ca persoană, ci și de fiecare unitate economică care trebuie să fie responsabilizată în acest sens”, consideră Beatrice Mahler. 

99% din populația globului respiră aer prea poluat

Aproape întreaga populație a globului (99%) respiră aer care depășește limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății și conține niveluri ridicate de poluanți, țările cu venituri mici și medii suferind de cele mai mari expuneri.

Poluarea este considerată responsabilă pentru 7 milioane de decese în fiecare an, în întrega lume.

Organizația Mondială a Sănătății consideră poluarea principalul factor responsabil pentru: 

• 16% dintre decesele provocate de cancerul pulmonar; 
• 25% dintre decesele provocate de boala obstructivă cronică (BPOC); 
• 17% dintre decesele provocate de cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral; 
• 26% dintre decesele provocate de infecții respiratorii.