INTERVIU VIDEO Ce salarii sunt în Ministerul de Externe și cum explică șefa diplomației românești detașările la consulate și ambasade

Salariul net pentru un angajat cu vechime de 15 ani în Ministerul de Externe este de 6.300 de lei și nici „veniturile personalului diplomatic din ambasade nu sunt extraordinar de mari, comparativ cu diplomații altor state”, spune ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-un interviu pentru publicul HotNews.

Șefa diplomației române a vorbit despre teme discutate în spațiul public precum salariile din MAE, detașările în ambasade și consulate ale unor persoane care nu au legătură cu domeniul, ajutorul dat Ucrainei, dar și atitudinea României față de războiul din Gaza. 

• „Până la sfârșitul anului voi merge în Ballymena pentru a ne asigura că, pe viitor, va exista întotdeauna respect pentru cetățenii români”, spune Oana Țoiu în interviul pentru HotNews, ca reacție la atacurile rasiste îndreptate împotriva cetățenilor români din acest oraș nord-irlandez. 
• „România este țara care oferă cele mai multe servicii consulare din lume”, mai explică șefa diplomației românești, referitor la taxele consulare anunțate de Guvernul Bolojan în pachetul măsurilor de austeritate. 
• Despre războiul din Gaza: „Suntem printre țările care asigură cele mai multe zboruri umanitare pentru a scoate copii ce au nevoie de tratament medical”. 

– Ați criticat, în urmă cu câteva zile, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), care are rolul de a promova afacerile românești în străinătate. Ați spus că unii dintre angajați nu știu nici limba engleză, nici limba statului unde sunt detașați. Aș include această discuție într-o temă mai mare privind competența personalului din misiunile diplomatice românești. Știm că foarte multe posturi sunt ocupate de foști politicieni, oameni răsplătiți de partide sau de politicieni. Doar două exemple: în Emiratele Arabe Unite, consul general este un domn care a fost senator PNL, Riceard Badea, la Cape Town este consul general, din 2014, un fost jurnalist (n.r.- Andrei Zaharescu) și așa mai departe. Veți face o analiză a oamenilor care ocupă posturi cheie în misiunile diplomatice ale MAE?
– Oana Țoiu: Răspunsul este clar da. Trebuie să ne uităm la presiunea justificată a cetățenilor care cer reformă, cer transparență și ca unele sisteme, create în 35 de ani, să fie reparate pe baze de meritocrație și profesionalism. 

În același timp, trebuie să ne uităm și cu răbdare și nuanțat la fiecare situație. De exemplu, și domnul Hurezeanu a fost jurnalist și, înainte de a fi ministru, a fost ambasador, și unul chiar bun. Sunt cazuri în care oamenii au făcut o carieră în afara diplomației și au fost invitați în echipe care reprezintă România. Și nu în puține cazuri. 

E nevoie să ne uităm în fiecare caz în parte cu răbdare și un pic de distanță, astfel încât să rămână totuși posibilitatea de a invita profesioniști în serviciul public și diplomație, dar și să reușim să reașezăm regulile din cadrul ministerului pe bază de merit.

„Câteodată, oamenii care sunt deranjați sunt și bine organizați”

– Dar haideți să explicăm, de ce se ajunge la aceste detașări? MAE nu are suficient personal?
– Ministerul Afacerilor Externe are alocat doar 0,08% din PIB. Este o alocare mică pentru obiectivele strategice pe care le are România. De exemplu, în relație cu alte țări în interiorul Uniunii Europene sau în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, noi avem și un istoric, deloc de neglijat, în relația cu spațiul arab, o zonă foarte importantă și unde UE are nevoie ca mai multe state membre să fie active în regiune. 

Pe termen mediu și lung trebuie modificat acest procent. E nevoie de resurse mai multe, dar ca să putem să facem asta  trebuie să începem cu reformele și cu economiile, chiar dacă ele nu sunt nici plăcute tuturor, nici ușoare.

Fiecare decizie poate deranjează, iar câteodată oamenii care sunt deranjați sunt și bine organizați. 

– La ce vă referiți când spuneți că cei care sunt deranjați sunt și bine organizați?
– Sunt câteva decizii pe care le-am luat deja de rechemare în România a anumitor persoane care nu au performat în rolurile respective. Și nu este părerea mea subiectivă, existau deja, în momentul în care am ajuns în minister, mai multe petiții și sesizări. Eu am ținut cont de acestea, dar, după cum ați observat, asta a generat o reacție publică destul de puternică. 

Pe de altă parte, este clar că nu putem să ne facem în acest moment dificil pentru România rolul de reformatori, fără ca acest lucru să deranjeze. Dacă ne propunem să fim doar apreciați, doar aplaudați, cred că nu este posibil.

„Prin reducerea sporurilor 40% din personalul MAE are o scădere salarială. Nu poate fi sustenabil pe termen lung”

– Se vorbește despre reduceri bugetare, despre salarii mari în aparatul bugetar. Cum stau lucrurile la MAE, ce salarii au, în medie, angajații ministerului?
– Săptămâna trecută, am semnat contractele de angajare pentru mai mulți tineri care au luat concursul, tineri foarte bine pregătiți, care și-au ales această carieră. Salariul net din contractele respective era între 3.400 și 4.500 de lei. 

– Vorbiți despre niște debutanți.
– Să știți că și când este vorba despre oameni cu experiență nu sunt deloc salarii mari, mai ales la nivelul centralei din București. Am semnat și contractul unei persoane care avea peste 15 ani vechime în activitate și salariul era de 6.300 lei net. 

La criza din 2008, o parte din salarii au fost tăiate și de atunci Ministerul Afacerilor Externe a fost cumva în afara negocierilor de creșteri salariale.  

Pe de altă parte, în acest an, sigur că și noi participăm la efortul Guvernului de a reduce cheltuielile. Deja prin reducerea sporurilor cred că 40% din personalul din minister are o scădere salarială cauzată de aceste decizii.

Dar acest lucru nu poate să fie sustenabil pe termen mediu și lung deloc pentru că în MAE sunt oameni bine pregătiți care-și văd cariera pe termen lung aici și asta înseamnă salarii proporționale cu aceste standarde. 

– Mă gândesc, totuși, ce nivel salarial este pentru ambasadori, consuli generali, pentru că îmi imaginez că un politician care vrea să facă acest pas, să ajungă într-o ambasadă, trebuie să aibă și o miză financiară.
– Salariile sunt diferite de la țară, la țară, pe diverși indicatori de risc sau de importanță strategică pentru România. Dar nu sunt salarii extraordinar de mari, nici comparativ cu ambasadorii celorlalte țări, nici raportat la rolul lor. 

De ce aleg să se ducă în ambasade? Sunt multiple motive. Prestigiul, de pildă, este un motiv care atrage oameni în rolurile respective.  

Este foarte important, de asemenea, care sunt obiectivele strategice pe care le avem cu țara respectivă. Prin urmare, profilul ambasadoarei sau ambasadorului trebuie să poată răspunde acelor obiective strategice. 

Sunt țări cu care avem o relație bilaterală, cu o componentă economică puternică și trebuie să ținem cont de acest lucru. Cu alte țări avem o relație bilaterală care are o componentă de siguranță națională, de apărare, foarte importantă. 

Desigur, este și componenta de diplomație culturală, cu țări cum ar fi Franța, de exemplu, și trebuie să ținem seama de aceste lucruri. 

Ce servicii consulare rămân în continuare gratuite pentru românii din diaspora

– Dacă tot suntem la capitolul măsuri de austeritate, vi se pare oportună introducerea taxelor consulare? Știu că unii oameni din diaspora au fost supărați când guvernul a anunțat introducerea acestor taxe. 
– În programul de guvernare avem măsuri care asigură sustenabilitatea serviciilor consulare. Ce înseamnă asta? Ne-am setat să protejăm gratuitatea unor servicii esențiale, precum acte de identitate, certificate de naștere, certificate de deces sau de căsătorie. Este interesul României ca în în momentul în care se naște un bebeluș să fie ușor pentru părinți să vină să ceară certificatul de naștere.  

Sau, de multe ori, când îți este furat pașaportul îți este furat și portofelul. Și vrem să ne asigurăm, unde există o sesizare la poliție sau un eveniment de genul ăsta, că reușim în continuare să acordăm gratuit ajutorul, astfel încât familia respectivă să se poată întoarce acasă.

Dar ca să reușim să alocăm buget pentru acestea trebuie să fie plătite resursele umane și infrastructura care asigură altfel de servicii: traduceri legalizate, de exemplu, în caz de vânzări-cumpărări, unde e nevoie de procură. Avem nevoie să fie plătite serviciile respective. 

România este țara care oferă cele mai multe servicii consulare din lume și nu mai există nicăieri ideea de gratuite integrală. 

Din păcate, am văzut în spațiul online o campanie de știri false sau de informații false care vorbesc despre faptul că orice activitate legată de consulat va fi plătită. 

Mai vrem să creștem serviciile itinerante. Pentru că nu avem capacitatea de a deschide consulate peste tot, este important să meargă echipa consulară în comunitățile unde nu există consulate.

De ce este asta extrem de important? Pentru că noi avem foarte mulți români în diaspora și nu avem capacitatea de a deschide consulate peste tot, este important să meargă echipa consulară în comunitățile respective și să asigure documentele de care este nevoie. 

Aceste servicii există și acum, însă comunitatea cere mai mult prezența acestora și cererea lor este justificată. 

„Voi merge în Ballymena până la sfârșitul anului”

– Referitor la ce face MAE pentru românii din străinătate, credeți că reprezentanțele diplomatice ale României din Marea Britanie au apărat cum se cuvine interesele cetățenilor români din Ballymena (Irlanda de Nord) care au fost ținta atacurilor rasiste? Vă întreb pentru că multe familii de cetățeni români au trebuit să plece de acolo.
– Cunosc cazul, am discutat cu echipele noastre, am și răspuns de mai multe ori la cererile venite dinspre comunitate care solicită, pe bună dreptate, un raport de activitate privind intervenția României în cazul respectiv. 

Din informațiile care au fost transmise către Centrală, în București, colegii noștri au fost prezenți în teritoriu. Acolo au facilitat relația cu autoritățile nord-irlandeze, au adus în atenția lor problemele pe care le-au aflat din comunitate. 

În același timp, primim mesaje din comunitate care ne cer mai mult sprijin. Mai mult, în unele cazuri au avut nevoie, poate, să vadă și public niște mesaje de susținere în acest sens. 

Eu intenționez să fac o vizită până la sfârșitul acestui an în cadrul comunității și să discutăm cu autoritățile de acolo pentru a ne asigura că, pe viitor, va exista întotdeauna respect pentru cetățenii români, dar în același timp și că fiecare cetățean român, oriunde s-ar afla, respectă legea.

MAE și scandalul Plahotniuc din Republica Moldova

– În Republica Moldova există în aceste zile „scandalul Plahotniuc”, oligarhul reținut în Grecia după ce a fugit în 2019 din țară. S-au găsit asupra lui mai multe documente românești. Ministerul român de Interne spune că unele dintre ele erau contrafăcute. Dar e o discuție acum, unii jurnaliști din Republica Moldova se întreabă dacă nu cumva unele documente chiar au fost eliberate de statul român. Mai există și această senzație publică că statul român l-a protejat pe Plahotniuc. Sunt curios dacă există o anchetă, o discuție, o preocupare în MAE pe acest subiect?
–  MAE nu este o instituție care anchetează, însă, sigur, tot ce ține de Republica Moldova este de interes pentru Ministerul Afacerilor Externe. 

Eram chiar în Chișinău în momentul în care domnul Plahotniuc a fost prins. Avusesem în dimineața acelei zile o întrevedere cu președinta Maia Sandu, în care discutam de proiectele noastre comune, în domeniul economic, mai multe proiecte de infrastructură, de conectare a sistemului de energie, portul, proiecte comune pentru reconstrucția Ucrainei.  

Sunt multe proiecte pe care le avem în lucru, extrem de importante pentru ambele țări și sigur că orice fel de vulnerabilitate, nu doar dinspre Federația Rusă, dar și din cele care au existat în trecut privind anumiți politicieni, trebuie oprite. Ca și anumite rețele de interese.  

– Ce înseamnă? Mă întreb dacă vom afla mai multe informații publice despre ce a făcut statul român în situația Plahotniuc.
– În general, multe instituții pot să facă informații publice dacă nu le mai sunt de ajutor în dosarele sau inițiativele pe care le au în momentul acesta. Nu pot să vorbesc în numele tuturor instituțiilor, dar este destul de clar că în momentul acesta, când ne uităm la Republica Moldova, nu ne uităm la o țară care este cu totul protejată. Ne uităm la o țară unde există în continuare mai multe tentative de a influența alegerile dinspre Federația Rusă. Ne uităm la o țară unde există în continuare rețele care funcționează. Am văzut că, la ultimele alegeri, dumnealor au publicat un raport public care vorbește inclusiv despre cumpărarea de voturi cu bani numerar, în multe dintre dintre localități. Deci, suntem, cred, încă într-o zonă puternică de risc.

„Modificarea deciziei de a admite România în Visa Waiver este preponderent politică”

– În ceea ce privește programul Visa Waiver mai există demersuri în acest moment pentru reincluderea României?
– Da, există demersuri ale României, cu atât mai mult cu cât Statele Unite ale Americii au decis să pună o taxă suplimentară pentru fiecare turist. Urmează să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an și este foarte important pentru România. 

Dincolo de elementul practic, programul Visa Waiver este important și la nivel simbolic, pentru parteneriatul nostru strategic și relația bilaterală. Este un dosar în care Ministerul Afacerilor Interne este foarte puternic implicat și am discuția aceasta constant cu ministrul Cătălin Predoiu. În același timp însă, trebuie să fim conștienți de faptul că Statele Unite ale Americii, odată ce au schimbat administrațiile, se uită diferit la accesul pe teritoriul lor.

– Vi se pare îndreptățită această respingere din programul Visa Waiver pe motiv că și România ar fi parte a acestei imigrații ilegale? Presupun că s-au făcut niște analize, avem niște numere și putem ști dacă suntem acolo unde spune administrația Trump că suntem.
– Sunt și românii parte din imigrația ilegală, din păcate, dar nu sunt numere care, din punctul nostru de vedere, să justifice oprirea accesului la programul Visa Waiver. Însă este destul de clar că modificarea deciziei a fost preponderent politică, mai degrabă decât tehnică, în sensul în care nu a existat o creștere a acestui fenomen care să schimbe analizele tehnice din mandatul domnului Joe Biden până în mandatul domnului Donald Trump. 

– Aveți mai multe detalii despre vizita președintelui României în Statele Unite?
– Este foarte important să avem o agendă consistentă pentru această întâlnire. Avem multe componente în lucru, în relația bilaterală: o componentă pe care vrem să o creștem, componenta economică. România și Statele Unite ale Americii au împreună o latură de comerț bilateral semnificativ mai mică decât potențialul pe care l-am putea avea și aici vrem să lucrăm foarte mult pe componenta asta.

 Avem, evident, foarte important pentru noi, dosarul NATO, ce înseamnă prezența trupelor Statele Unite ale Americii ca parte din echipele multinaționale NATO pe teritoriul României. Ne uităm împreună și la Marea Neagră și, în special, la investițiile în energie. Inclusiv partea de energie nucleară este foarte importantă.

Una dintre componentele care au contat și contează pentru România în acest moment, în discuția pe care o avem la nivelul Uniunii Europene pentru negocierea tarifelor în relație cu Statele Unite ale Americii, a fost componenta de energie și de energie nucleară. Noi avem o miză mare privind reactoarele de la Cernavodă, dar și reactorul de dimensiuni mici din Dâmbovița. 

Cum se implică MAE în problema bisericilor din Ucraina

– Ați declarat recent faptul că doriți să facilitați dialogul dintre biserici în subiectul delicat al bisericilor românești de pe teritoriul Ucraina. Există această intenție a BOR de a prelua în subordine bisericile comunității românești din Ucraina. Multe din acestea sunt în continuare în subordonarea Patriarhiei de la Moscova. Dar există și biserica autocefală ucraineană. Cum intenționați să vă implicați?
– Este o discuție complicată, care va dura. Este foarte important ca România să-și susțină propriile interese în acest caz. Specific, înseamnă că noi susținem Biserica Ortodoxă Română în deschiderea pe care Biserica Ortodoxă Română o are de a lua în grijă bisericile ortodoxe ale comunității de români de acolo. 

Credem că este o decizie corectă, aceea de a nu mai lăsa bisericile sub tutela Moscovei. 

– O parte din preoți nu vor să treacă, din rațiuni canonice, bisericești, nu neapărat de dragul Moscovei.
– Sigur, e opțiunea preoților. Aici nu vreau să intru eu în regulile canonice. Eu vreau să mă asigur, în relație cu autoritățile ucrainene și cu reprezentanții cu care mă întâlnesc, că acest interes legitim al Bisericii Ortodoxe Române și al României, de a putea să ia în grijă bisericile comunității românești, este reprezentat.

– Ați aflat de ce autoritățile ucrainene nu și-au dat acordul pentru ca Biserica Ortodoxă Română să-și deschidă pe teritoriul Ucrainei acea entitate juridică, asociație, prin intermediul căreia să fie preluate bisericile? Că există un refuz…
– Există un răspuns intermediar. Miza mea nu este doar de a cere explicații, ci de a mă asigura că există deschidere ca să ajungem la o decizie în acest sens. 

Nu este doar în dreptul Ministerului Afacerilor Externe, pentru că vorbim de relația dintre biserici. Eu am considerat că este de datoria mea ca în întâlnirile pe care le-am avut cu oficiali ucraineni, să prezint și să clarific de ce acest lucru este foarte important pentru noi și are și sprijinul statului român.

De ce nu publică România valoarea ajutorului pentru Ucraina

– Există acest subiect speculat politic, dar care este în același timp și legitim: de ce nu publică România ajutorul pentru Ucraina, de ce această reticență? Câți bani plătește România în fiecare an? Poate ne spuneți dumneavoastră.
– Reticența de care vorbiți mă precede. Într-un fel, eu cred că trebuie să vorbim mai mult, mai transparent, mai asumat, despre ce facem în regiune. Dar în același timp, dincolo de sume efectiv și tipul de ajutor, trebuie să fim mult mai clari în ceea ce privește motivul pentru care facem asta. 

Eu primesc sute de întrebări legate de mesajele folosite de curentele extremiste că prezența României în deciziile la nivel de UE privind Ucraina înseamnă că războiul va ajunge pe teritoriul României. 

Faptul că cetățenii României nu vor să ajungem în război este perfect legitim. Noi trebuie să reprezentăm în primul rând interesul României și interesul României este pacea. Aceste lucruri trebuie să fie foarte clare pentru toată lumea. Este fals și nejustificat când cineva spune orice altceva în afară de asta.

– O să faceți public vreodată ajutorul pe care România îl dă Ucrainei?
– Este o decizie a CSAT-ului. În momentul în care CSAT-ul va lua o decizie în acest sens, ea va fi făcută publică.

România asigură zboruri umanitare pentru a scoate copii din Gaza

– Să vorbim și despre un alt război, aflat în apropierea noastră: 26 de țări, din care cea mai mare parte din UE, au cerut încetarea imediată a războiului din Gaza. România nu se află printre aceste țări care au semnat o declarație comună în acest sens. Ce ar trebui să știe românii? Cum se raportează România la ceea ce se întâmplă acum în Gaza?
– Este foarte clar că este inacceptabil să nu fie eliberați prizonierii care au fost răpiți de pe teritoriul Israelului de către Hamas. Dar este în același timp inacceptabil și intolerabil să ai pe teritoriul Fâșiei Gaza copii, familii nevinovate, care nu mai au acces la resurse de hrană, nu mai au acces la resurse de apă. 

Medicii din spitalele de acolo, din păcate, nu mai au în acest moment toate condițiile care le sunt necesare pentru a asigura tratamentul de care este nevoie. 

România este cât se poate de clară în poziția pe care noi am avut-o și anume că cerem încetarea focului în Fâșia Gaza. 

Cerem eliberarea ostaticilor, da, credem că soluția acolo pe termen mediu și lung este dezarmarea și oprirea Hamas pentru că interesul Hamas este foarte clar în momentul acesta că nu este pacea.

Din punctul acesta de vedere, noi înțelegem și declarațiile Statelor Unite ale Americii care s-au retras practic din aceste negocieri de pace pentru că nu validează buna intenție din partea Hamas de a asigura siguranța, sănătatea și integritate cetățenilor din Fâșia Gaza. 

Din punctul de vedere al României și noi am exprimat acest lucru și la Bruxelles este nevoie și de un acord de pace, dar până se ajunge la acest acord de pace, de un armistițiu și permiterea ajutorului umanitar la volumele necesare pentru regiune. 

Nici Kaja Kallas, care este responsabilă din partea Comisiei Europene și pentru această negociere, nu a semnat scrisoarea respectivă. Noi am promis că stăm alături de ea în aceste negocieri. 

La rândul nostru, avem și noi propriile negocieri privind zboruri umanitare. România este una dintre țările care asigură cele mai multe zboruri umanitare pentru a scoate, în special copii, care au nevoie de tratament medical de pe teritoriul Fâșiei Gaza, pentru a le asigura accesul la acest tratament. 

– Mai sunt cetățeni români în Fâșia Gaza?
– Nu mai sunt, din fericire au fost scoși toți, cu sprijinul statului român.  Dar avem o responsabilitate morală pentru a contribui la supraviețuirea acestor oameni. Sunt îngrijorări pe care le-am transmis și în relația bilaterală pe care o avem, atât cu Palestina, pe care România o recunoaște ca stat din 1988, cât și cu statul Israel.

România este unul dintre puținele state ale Uniunii Europene care are relații diplomatice neîntrerupte puternice, atât cu statul Israel încă de la început, cât și cu Palestina.