​INTERVIU VIDEO Primarul Giurgiului, Nicolae Barbu: Vrem sa facem un nou port de marfuri si unul de ambarcatiuni la Dunare / Subventia la caldura se va diminua. Cei bogati vor primi mai putin, cei saraci mai mult

Primarul Giurgiului, Nicolae Barbu, vrea sa obtina finantare europeana pentru construirea a doua noi porturi – unul de agrement si altul de marfa – sa amenajeze un canal olimpic, iar bratul Sfantul Gheorghe sa devina zona turistica si de petrecere a timpului liber, atat pentru giurgiuveni cat si pentru Bucuresteni. Mai exact, edilul vrea sa acceseze fonduri europene de peste 100 de milioane de euro. Daca aceasta este partea plina a paharului, partea goala este repreznata de probleme de zi cu zi: gropile din asfalt, cainii comunitari si facturile mari la apa calda si caldura. Nicolae Barbu, primarul Giurgiului, vorbeste in interviul acordat HotNews.ro despre cum intentioneaza sa revitalizeze orasul cu fonduri europene si cum va rezolva problemele care ii nemultumesc zilnic pe cetateni.

Reporter: Ce proiecte aveti pentru dezvoltarea Girgiului in urmatorii ani? In prezent este un oras mort.

Nicolae Barbu: Speranta mea si a oamenilor din Giurgiu se leaga de accesarea proiectelor cu finantare europeana. Este punctul cel mai important pe care dorim sa-l realizam. In ultimii doi in Giurgiu nu s-a accesat niciun proiect european. In perioada 2011 si 2012 nu a fost pe agenda municpalitatii accesarea de proiecte cu finantare europeana. Fara aceste proiecte pe fonduri europene, Giurgiu nu are nicio sansa sa se dezvolte. Nu ne este indiferent nici din ce regiune vom face parte. Noi speram ca vom face parte din regiunea Bucuresti-Ilfov. Cartile am inteles ca sunt facute pentru alta regiune sau in alta alcatuire. Sa speram ca lucrurile acestea politice nu ne vor afecta foarte mult. Avem un masterplan al euro-regiunii Ruse-Giurgiu. Un document semnat, avizat de catre Bruxelles, care este piatra de temelie a dezvoltarii acestor zone. A Giurgiului si a orasului Ruse, pentru ca noi am gandit dezvoltarea impreuna.

Avem proiecte pe dezvoltare economica, social-culturala, turism. Ne dorim ca Giurgiul sa redevina orasul de frontiera, orasul la Dunare, accesibil bucurestenilor. Dorim sa devina o zona de dezvoltare economica a Bucurestiului la Dunare prin crearea unui nou port de marfuri, a unuia de ambarcatiuni – un Marina Port in care sa aducem ambarcatiunile de pe lacul Snagov, destul de inghesuite si nepropice zonei respective si sa le oferim oportunitatea de a iesi pe Dunare, de a vizita insulele de pe Dunare, de a-si petrece timpul liber si de ce nu de a pleca de la Giurgiu la mare cu barca, cu iahtul. De altfel, pe dezvoltare economica, pe acest masterplan a fost stabilit un sit de dezvoltare industriala in partea de Sud a orasului, un mega sit, in care Primaria sa se implice si sa aduca toate utilitatile pentru investitori, iar investitorii prin forta lor proprie si prin accesarea de proiecte europene, sa poata dezvolta aceasta zona. Girgiu nu are o mare experienta sau traditie in dezvoltarea industriala. Am avut de foarte mult timp zona de port, am avut de peste 100 si ceva de ani santierul naval, s-a incercat in perioada comunista o devoltare pe mai multe domenii a partii industriale. Nu a fost viabil. Incercam sa dezvoltam ceea ce este specific locului, sa nu neglijam factorul natural in dezvoltarea orasului. Si factorul natural spune ca trebuie sa ne dezvoltam in industria turismului.

Reporter: Punctual, ce proiecte aveti pentru perioada 2016-2020?

Nicolae Barbu: Sunt structurate pana in acest moment aproape 30 de proiecte pe fonduri europene. Unul mai mare si mai viabil decat celalalt. Asteptam perioada de depunere sa vedem care dintre ele va primi finantare. Sa le luam in ordine. Exista un proiect discutat cu Federatia Romana de Sporturi Nautice, cu Ivan Patzaichin, cu Federatia din Bulgaria si dorim sa facem la Giurgiu un canal pentru sporturi nautice pentru tot ceea ce inseamna dotari adiacente: baza sportiva, hotel, zona de pregatire sportiva. Apoi un port de ambarcatiuni mici, un port mare, un port de marfuri, o zona de petrecere a timpului liber tot la Dunare. Vedeti ca totul se leaga de Dunare fiindca suntem membrii in Consiliu Tarilor si Regiunilor Riverane Dunarii. Giurgiu face parte din organismul de conducere a cestui for european. Cunoastem foarte bine ce inseamna strategia Dunarii, cunoastem interesul tarilor riverane acestui fluviu care spuneam ca ne uneste si nu ne desparte. Si eu zic ca pe aceasta strategie putem dezvolta orasul. Vreau sa facem o zona de promenada. Giurgiu este singurul oras din cele care sunt pe malul Dunarii care nu are Dunarea langa locuitorii orasului. La Giurgiu, Dunarea este la un km departare. Este greu sa faci o zona de promenada, de faleza, la o distanta atat de mare. Dar Giurgiu are si canalul Sfantul Gheorghe, un canal paralel cu Dunarea care poate sa ofere aceleasi facilitati si aceleasi oportunitati de dezvoltare pentru zona de promenada.

Dorim sa implementam si un proiect european privind un cartier Solar City, independent energetic. Dorim sa facem tot de-a lungul canalului o zona de petrecere a timpului liber, de mici ambarcatiuni, barci, hidrobiciclete, o plaja, fiindca acest canal are 5-6 km lungime, deci ne permite neavand fluctuatii mari de adancime sau de debit care sa duca la inundatii. Este pacat ca locul unde ancoreaza motonavele cu turisti la Dunare, ocolesc Girgiu si se duc la Bucuresti. Trebuie sa revitalizam un pic turismul in Giurgiu. Putem sa le oferim intr-un mic circuit turistic sa vada cetatea lui Mircea cel Batran cu 610 ani de atestare, sa vada cateva obiective religioase. Sunt cateva biserici, biserica Sfantul Nicolae construita in 1829, in urma razboiului ruso-turc, si a fost construita din pietrele cetatii daramate in acel timp. Avem biserica greceasca construita in 1869 si care este pictata de Tatarascu, avem turnul cu ceas care are peste 200 de ani de atestare si care este punctul de referinta a orasului. Face parte din stema heraldica a municipiului Giurgiu. Avem strada Garii care are 150 de ani. Avem multe obiective turistice in oras care merita sa fie tecute intr-un proiect, intr-un ghid turistic, si acei tursiti care vin sa viziteze Bucurestiul, oprindu-se cu motonevele la Giurgiu sa se opreasca o ora-doua sa vada si Giurgiul si sa nu mai spuna ca au trecut pe marginea unui oras care nu stiu nici cum se chema. Trebuie sa spuna ca au trecut si au vazut lucruri frumoase la Giurgiu si sa revina ca le-a placut caldura oamenilor. Sa stiti ca giurgiuvenii sunt ospitalieri si calzi si asta trebuie scos in fata.

Reporter: Care este valoarea acestor proiecte?

Nicolae Barbu: Sunt proiecte cu valoare foarte mare. Orice proiect are cel putin cateva milioane de euro, deci eu zic ca daca vom reusi sa fructificam o parte din ele, la sfarsitul mandatului, pana in 2016, ar trebui sa avem proiecte depuse de peste 100 de milioane de euro.

Reporter: Ce faceti pentru a rezolva problema cainilor fara stapan? Aveti un inventar al cainilor? Cate adaposturi are municipalitatea?

Nicolae Barbu: Noi mai avem un avantaj. La noi cainii se si aud, in alte parti poate doar musca. La Giurgiu se aud cainii. Problema aceasta cu inventarul cainilor fara stapan este relativa fiindca bucurestenii spun ca au 60.000-70.000 de caini, dar nu i-a numarat nimeni. Toti spunem asa, o cifra estimativa. S-ar putea sa fie mai multi sau mai putini. De obicei se spune ca in Giurgiu ar fi cateva mii de caini. Am construit un adapost de caini cu 650 de locuri, l-am dotat exact cum trebuie. Am aprobat o Hotarare de Consiliu privind strangerea acestor caini si camparea in tarcul acesta, iar dupa ce au fost deparazitati, sterilizati si crotaliati nu li se mai da drumul pe strada. Chiar daca lucrul acesta nu este pe placul asociatiilor pentru protectia animalelor. Este o decizie a consilierilor, a cetatenilor orasului. Am facut si un sondaj pe aceasta tema. Am vrut sa aflu parerea populatiei si 96% nu vor sa mai dam drumul la caini pe strada. 70% nu sunt de acord cu eutanasierea ceea ce inseamna ca giurgiuvenii nu sunt rai la suflet, dar nici nu-i vor pe strada. De ce? Lucrurile s-au acutizat, s-a ajuns la un grad de suportabilitate mic. Inainte de a lua decizia cu sondajul si construirea acestui tarc de caini, am luat date certe de la spital. Zilnic in judetul Giurgiu sunt muscate 4-5 persoane, dintre care cel putin doi in oras. Dar nu este numai muscatul ci teama oamenilor de a-si lasa copii in fata blocului, de a sti ca isi trimit copilul la scoala si stau cu inima neimpacata sa nu se intample ceva. Acest lucru este cel mai daunator!

Reporter: Ce faceti in continuare pentru rezolvarea problemei?

Nicolae Barbu: Mai avem inca un spatiu de doua hectare unde vom construi inca un adapost de aproape 1.500 de locuri. Din punct de vedere financiar nu este usor pentru municipalitate, dar este o problema, o recunoastem si o rezolvam. Costa aproape 100 de lei prinderea, transportul si curatarea. Sterilizatul costa alti bani, iar intretinerea in adapost costa 2-3 lei/zi/caine. Anual ne costa 300-400 de milioane lei veci. Cand vom construi si celalalt tarc, va costa si mai mult. Am gasit si surse de finantare alternative. Avem cateva societati pentru protectia animalelor care vin si ne ajuta cu alimente, cu sterilizarea cu echipe de studenti, avem un contract cu Penitenciarul din oras care ne da noua resturile de mancare de la cantina.

Reporter: Cetatenii din Giurgiu se plang ca sunt foarte multe gropi pe strazi. De ce arata strazile asa si ce faceti pentru rezolvarea problemei?

Nicolae Barbu: Am finalizat un proiect european de 57 milioane de euro privind schimbarea canalizarii si a aductiunii cu apa in oras. Un proiect foarte amplu, toate strazile au fost deranjate sa spun asa, au fost taiate, sapate, s-au inlocuit toate tevile. Iar lucrarile de reparatii nu au fost conforme. Avem mari propbleme cu firmele respective, dar pot sa spun ca suntem singurul oras din tara in care am implementat acest proiect in proportie de 100%. Acest heirup insa a avut si partea negativa. S-a lasat din partea factorilor de raspundere de la ApaService, operatorul regional, pe planul doi reabilitarea conforma si am avut mari probleme. Am refuzat chiar sa semnam procesele verbale cu acele anexe in care firmele se angajeaza ca intr-un termen sa repare strazile. Am zis nu, nu veti prelua banii europeni pana nu faceti strazile bine.

O sa facem un alt proiect european, dupa 2014, ca sa facem aceste strazi. O strada carpita si rascarpita este greu sa o mai refaci, mai ales ca este un proiect de amploare foarte mare si de o dificultate mare. Va dati seama ca am avut luucrari si la minus sapte metri si acel teren nu a putut fi tasat. Deci ne asteptam sa fie prabusiri de maluri, de zone de reparatii. Au fost ploile din aceasta perioada, au creat infiltratii si automat si lucrarile care nu au fost conforme acum se vad. Cred eu ca vor mai avea rabdare locuitorii orasului sa implementam inca un proiect si sa reparam aceste strazi.

Reporter: De cati bani ati avea nevoie pentru a reface toate strazile afectate din Giurgiu?

Nicolae Barbu: Nu stiu. Inca nu avem un studiu de fezabilitate. Tinand cont ca sunt 140 de km de strada, iar un km costa 250-300.000 de euro, faceti o socoteala sa vedeti ca sunt bani foarte multi. Incercam sa reabilitam in primul rand strazile care au avut mult de suferit, sa refacem si sa reparam acolo unde sunt strazile foarte circulate. Incercam, sa asfaltam strazile de pamant si piatra din oras. Inca ne putem „lauda” cu 20 km de strazi de piatra si 10 km de strazi de pamant.

Reporter: Locuitorii din oras si cei care intra/ies din tara se plang ca zona de la Vama pana la drumul national arata foarte rau si ne facem de rusine. Cine administreaza zona respectiva si ce intentionati sa faceti pentru a rezolva aceasta problema?

Nicolae Barbu: Zona respectiva a apartinut Ministerului de Finante. Acum doi ani s-a cedat Ministerului Transporturilor si CNADNR. Acestia s-au trezit cu o zona de care nu aveau nevoie. Ei eu alt buget, alta forma de a cheltui banii si s-au trezit ca trebuie sa investeasca in acea zona, sa o repare, sa o infrumuseteze nu numai pe partea de drum ci si partea de amenajare peisagistica. Drept urmare, in urma cu cateva luni le-am facut o propunere sa luam in administrare zona. Avem proiectul de amenajare peisagistica si de infrumusetare a zonei. Eu zic ca daca o vom primi in timp util, sper ca lucrurile vor fi urgentate, ca sa ne ocupam de ea, sa o intretinem, sa o igienizam. Suntem o tara a Uniunii Europene, suntem un oras al Uniunii Europene, este pacat ca intrii in zona si nici nu stii ca ai intrat in Giurgiu. Parca asa cum arata mi-ar fi si rusine sa pun un semn ca suntem in municipiul Giurgiu.

Reporter: Cate blocuri au fost reabilitate termic in Giurgiu si cate veti reabilita in perioada urmatoare? Pe ce bani?

Nicolae Barbu: Bani de la buget nu au fost decat pentru 100 si ceva de apartamente, acum cativa ani. Pe acest proiect european, cu finantare 60% de la bugetul de stat, prin finantare europeana si 40% de la bugetul local, in coparticipare cu proprietarii acelor blocuri, nu am demarat niciun proiect. Nefiind surse financiare destule, am preferat sa finalizez proiectele incepute, sa fac unele investitii si cateva drumuri de stricta necesitate, lasand pe anul urmator accesarea acestor proiecte. Am facut si o inventariere a lor. Noi avem un lucru care poate ne deosebeste de celelalte municipii. Am promovat si aprobat o hotarare de Consiliu privind lucrarile de reabilitare a blocului efectuate in regie proprie si am oferit oamenilor care isi reabiliteaza blocul dupa un proiect bine stabilit, dupa o analiza energetica, dupa un studiu energetic si un adudit energetic cladirea, o scutire intre 5 si 10 ani de la plata impozitului pe cladire. Este o facilitate care a fost reglementata in Codul fiscal, putin folosita.

Noi am vrut sa venim in intampinarea celor care oricum isi faceau reabilitarea in regie proprie, dar am zis sa o faca unitar si sa nu ne trezim cu blocurile vopsite in toate culorile, ci fiecare sa-si faca dupa un proiect. Acel proiect este pus la dispozitie de catre Primarie. Asociatiile cer autorizatiile de constructie de la Primarie. Toate cheltuielile sunt suportate de primarie, inclusiv auditul energetic si raportul la sfarsit. Daca au reabilitat bine blocul, ii scutim de impozit. Ne costa mai putin ca oamenii sa-si faca lucrarile in regie propriei. Una peste alta avem o economie in alta parte la bugetul Primariei, la inclazire, unde Primaria suporta 20% din pret ca subventie. Daca omul isi face reabilitarea si consuma mai putina energie termica, iar noi dam mai putin bani pentru subventie.

Reporter: Cat plateste Primaria anual pentru subventia la caldura si care este diferenta intre pretul real al gigacaloriei si cel platit de populatie?

Nicolae Barbu: Diferenta intre pretul real al gigacaloriei si cel suportat de populatie este exact acea subventie. Anul trecut am acordat subventie de 20% pentru toti cetatenii orasului. Am mai avut un avantaj. Anul trecut, s-a finalizat o investitie la patru motoare in cogenerare pe gaz care produc si energie electrica si termica si statul subventioneaza aceasta activitate, deci pretul produs de aceasta investitie a fost mult mai mic si intrand in acel cos de calcul a pretului a rezultat un pret cu 10 lei mai mic pe gigacalorie. Nu e mult, da conteaza pentru ca am fost singurul municipiu resedinta de judet care nu am marit pretul la gigacalorie anul trecut, ba l-am scazut cu 10 lei pe gigacalorie, am venit si cu subventia, deci cetatenii au platit cu aproape 50 de lei mai putin pe gigacalorie. Gigacaloria era 350 lei, s-a redus la 340 lei, iar populatia plateste 272 lei. Pentru subventie anul trecut am prevazut peste 30 de miliarde lei vechi.

Anul acesta vrem sa implementam un alt model. Este o prevedere in legea incalzirii unitare care spune ca administratiile locale pot acorda ajutoare de incalzire, diferentiat in functie de veniturile pe membru de familie. Se dau de la stat ajutoare de incalzire, dar noi putem merge pana la 90% in cazul unei familii care are un venit sub 135 de lei/membru de familie. Nu vom da 20% si celui care are bani si Mercedes si celui care saracul nu are ce sa manance si atunci renunta la caldura sau nu plateste si lasa un intreg bloc fara energie. Se opreste energia pe toata scara daca cinci oameni au datorii. Noi trebuie sa mergem cu subventia pe acele persoane vulnerabile care nu au surse financiare sa plateasca caldura. Nu vin cu bani in plus pentru aceste ajutoare ci vom face un calcul, si se lucreaza in acest moment la asta, lucreaza Consiliul Local al Seniorilor. Ei vor calcula cat costa in unitati valorice aceste ajutoare de incalzire, iar din suma totala care a fost acordata pentru subventii se va deduce aceasta suma, iar diferenta va fi impartita la toata lumea. Deci subventia pentru toata lumea ar putea fi undeva la 15%, iar restul va merge la persoanele defavorizate, care vor primi o suma mult mai mare. Este un punct de vedere. Il incercam anul acesta.

Ce vom face in viitor, sunt doua proiecte mari, doua asocieri cu firme puternice, sa continuam pe proiectul acesta de cogenerare care aduce subventie de la bugetul de stat si scade pretul gigacaloriei. Avem doua proiecte in care Primaria este asociata cu acesti parteneri straini pentru obtinerea energiei termice din biomasa – paie, un proiect de aproape 100 de milioane de euro si biomasa-lemn, un proiect de aproape 30 de milioane de euro. Am pus terenul la dispozitia acestor investitori, ne-am angajat ca vom face racordul la utilitati, ca vom prelua toata cantitatea de energie termica pe care ei o vor produce si de ce nu, in viitor sa intram in colaborare si sa ne dea o parte din beneficiul nostru in energie electrica sa putem asigura iluminatul cu costuri mai mici.

Reporter: Energia produsa din biomasa va fi mai scumpa sau mai ieftina?

Nicolae Barbu: Automat va fi mai ieftina, mult mai ieftina. Ganditi-va la ce se foloseste biomasa paie. Ce faceam pana acum cu paiele? Le dam foc. Deci, unui produs caruia ii dadeai foc si creai probleme mediului, il aduci intr-un mediu organizat si il folosesti ca sa produci energie termica si electrica si sa obtii bani. Sunt proiecte destul de ambitioase si nu sunt doar la stadiul de planseta, se lucreaza, se implementeaza. Suntem la faze destul de avansate. Eu zic ca in 2015 vor fi finalizate fiindca exista pe proiectul de acordare a subventiilor, a acelor certificate verzi, ca daca se termina pana in 2015 vor primi un anumit numar de certificate. Atunci sunt toti interesati sa termine investitia pana in 2015 ca sa primeasca acele certificate.

Reporter: Cand va avea Giurgiu o centura functionala?

Nicolae Barbu: Centura are si acum numai ca jumatate este asfaltata, jumatate pietruita. Este o intrebare destul de pertinenta. Proiectul de finalizare al ei nu s-a depus in 2010 pe POR. Ce m-a deranjat este ca existat un proiect, dar a fost depus mai tarziu, apoi l-au retras. Trebuia pastrat acel proiect pentru ca acum au ramas bani din diverse motive si putea intra in competitie. Vom continua acel proiect. L-am actualizat si il vom depune cu proxima ocazie. Este un proiect de aproape 15 milioane de euro realizarea centurii de Sud a orasului.

Reporter: Majoritatea primarilor din Romania doar cheltuiesc banii colectati din taxe si impozite. Cum intentionati d-voastra sa aduce bani la bugetul local, nu doar sa cheltuiti ce strangeti?

Nicolae Barbu: Eu nu am alta sansa. Trebuie sa maresc masa impozabila. Sunt primar independent si nu cred ca voi fi nici la masa din stanga, nici la masa din dreapta atunci cand se vor imparti banii, deci trebuie sa imi gasesc singur resursele financiare. Mai am un handicap. Toti banii din taxe si impozite se duc pe rambursari de credite si dobanzi. Gradul de indatorare pe care l-am mostenit este de peste 30%, deci nu mai pot accesa un alt credit pentru dezvoltare, deci sursele europene sunt singura posibilitate de a ma dezvolta. Trebuie sa maresc masa impozabila ca sa am resurse si sa scad acest grad de indatorare. Prima masura pe care am luat-o a fost sa aduc toate veniturile Primariei la Primarie. Pana cum li s-a dat mana libera unor societati din cadrul Primariei sa incaseze acesti bani . Inainte aceste venituri veneau la Primarie. Dar, in urma cu 2-3 ani, cand a fost acea vestita lege a lui Boc, privind reducerea numarului de personal in unitatile administrativ teritoriale, toti si-au infiintat societati comerciale ca sa nu dea oamenii afara. Ori aceste societati au mostenit si incasarea banilor primariei. Neprimind acesti bani in bugetul Primariei, veniturile au scazut si a crescut gradul de indatorare. In acest moment, am preluat incasarea tuturor veniturilor Primariei, deci este primul mod de a creste veniturile.

Al doilea, discutam de acele investitii care sa creasca incasarile. Singura investitie este parcul industrial. Fie sa facem noi, Primaria, investitii ca sa inchiriem acele spatii, fie mergem intr-un parteneriat public privat si sa beneficiem de venituri si de acolo. Facand un parc industrial exista si venituri din impozitul pe cladiri, pe terenuri si bani care vin la primarie. De asemenea, Marina Port fie il dam in parteneriat public privat, fie primaria il va construi si gestiona si atunci veniturile cu impozite de pe acele ambarcatiuni si folosirea spatiilor respective se vor constitui in sursa de venit la bugetul local. Mai am o supapa de supravietuire: dezvoltarea economica a orasului. Impozitele si taxele platite de aceste firme, cota parte, se intorc prin redistribuire lunara la primarie. In ultimele sase luni s-au incasat cu aproape 2,4 milioane lei noi in plus fata de anul trecut. Asta inseamna ca economia se misca. In sase luni am incasat inca o luna in plus.

Reporter: Judetul Giurgiu are cei mai multi analfabeti din tara. O parte importanta din judet o reprezinta si orasul Giurgiu. Ce masuri intentionati sa luati pe partea de invatamant pentru a reduce acest fenomen?

Nicolae Barbu: La invatamant suntem un pic cu mainile legate. Ei au dubla subordonare. Primaria nu se ocupa decat de salariile profesorilor si de reparatii si intretinere unitatilor de invatamant. In programa scolara nu se poate implica. Acum problemele sunt multiple. As mai vrea sa mai dau un raspuns, pe ala bun si frumos. Avem trei elevi care au luat media generala 10 la BAC. Partea rea este ca Giurgiu a fost singurul judet in care am avut descrestere la promovabilitate cu 6-7 procente fata de anul trecut si cu mult fata de media nationala. Lucrul acesta poate spune multe. Avem o reducere a populatiei cu aproape 10 mii de oameni, avem o imbatranie a populatiei, doi pensionari la o persoana activa. Partea cu somajul nu stim exact. Oficial avem 5,8%, cu mult sub media de pe tara, dar neoficial cred ca sunt mult mai multi. Sunt probleme care pana la urma afecteaza si partea aceasta a invatamantului. Poate copiii vad in esecul pe care il au parintii privind piata fortei de munca un lucru care sa nu-i mai stimuleaza sa invete. Asta cu analfabetii e greu de crezut in municipiul pentru ca aici sistemul acesta de ajutor social, sistemul de alocatie, cornul si laptele, ii face pe copii sa mearga la scoala. Comunitatile de romi care poate dau numarul de analfabetism, in oras nu sunt. Aici romii sunt comercianti, meseriasi foarte buni si nu cred ca zona aceasta afecteaza si partea cu copii. Va mai spuneam de un proiect, un centru social de zi pentru copii cu probleme. Vrem sa aducem copiii din aceste familii cu probleme si sa-i indreptam usor-usor catre scoala si invatamant.

Reporter: Intentionati sa infiintati scoli de meserii pentru cei care nu au promovat BAC-ul?

Nicolae Barbu: Este un lucru necesar orasului din studiile care s-au facut. Implementam un proiect pe studii europene sa vedem cum stam la nivel de cerinta pe piata fortei de munca. Pot sa spun ca la ora actula isi gasec mai repede de munca cei care stiu o meserie. Nu orice meserie, fiindca am facut pe banda rulanta prin fonduri europene bucatari, cofetari, frizeri, coafeze care nu au unde sa se angajeze si am omis sa-i indreptam pe tineri sa devina sudori, lacatusi, electriceni, dulgheri, tamplari. Avem fabrici care au nevoie, fac aceste calificari la locul de munca, dar putem sa-i aducem dintr-o scoala. Ar trebui si parintii sa inteleaga ca nu toti putem sa fim absolventi de facultate, purtatori de diploma de aboslventi de facultate, cu secretara si cu masina la poarta si telefon mobil. As vrea ca parintii sa vada exact ceea ce poate copilul nu ceea ce doreste parintele si daca copilul nu poate – si s-a vazut acum ca 60% nu au luat examenul de admitere – nu trebuie sa il mai incurajeze sa faca o facultate, sa fie si el boier. Boier in sensul ca fara loc de munca, dar cu o diploma, si sa incerce sa-i indrepte catre meserii palpabile, foarte cautate. Deci meseria de sudor este o meserie foarte cautata.

Santierul Naval din Giurgiu ne-a transmis ca daca am avea 500 de absolventi de sudura sau 500 de persoane care s-au specializat in sudura, pe toti 500 ii angajeaza. Este si o deschidere a pietei pentru ca aceste firme internationale au sedii in alte tari ale Uniunii Europene si atunci cand au o lucrare in acele tari iau personalul si il muta pentru doua trei luni sa termine lucrarea acolo. Se duc in Spania, Italia, Olanda, vin in Romania. Se plimba si au castiguri foarte mari. As vrea sa nu fiu gresit inteles, dar orasul acesta are nevoie si de muncitori. Orasul acesta a fost dezvoltat de muncitori. Multi tanjesc dupa acele vremuri in care se umplea aceasta sosea din fata Primariei cu biciclete cu oameni venind de la schimbul de tura din Santierul Naval, din IMUG, din Combinatul Chimic, din Dunareana. Erau mii de oameni mergand pe bicicleta. Poate este nostalgic, dar trebuie sa mai avem si municitori.

Reporter: Ce faceti cu cladirile vechi din oras, aflate in stare avansata de degradare?

Nicolae Barbu: Nu avem foarte multe cladiri in stare avansata de degradare. S-a gresit intr-o anumita perioada cand strada Garii, care este in totalitate zona monument, cu toate constructiile care sunt monumente istorice, nu a fost o preocupare privind forma urbanistica si amenajarea ei. La ora actuala inca mai avem cladiri tapetate cu faianta si cu gresie, inca mai avem interventii brutale asupra partii de arhitectura. Giurgiu nu are foarte multe cladiri monument deoarece, fiind un oras la Dunare, pe linia cailor comerciale din Vest pana in Constantinopol, daca cititi istoria Giurgiului veti vedea ca orice conflict armat a afectat Giurgiu in totalitate. Pot sa spun ca in 1916, cand Romania a intrat in razboi, Giurgiu a fost bombardat. Nu ma refer mai inainte in 1877, ma refer la 1916 cand a fost bombardat in totalitate. Nu au mai ramas multe cladiri. Dupa aceasta perioada s-a inceput reconstruirea si iarasi a venit razboiul. Am avut un depozit foarte mare la Giurgiu, la Cioroiu, infiintat la 1870-1880, cu o conducta care alimenta direct baza si depozitele mari de benzina si motorina de la Giurgiu. A fost un punct strategic al celui de-al treile Reich privind alimentarea pe Dunare cu combustibil. Va dati seama ca a fost si punctul cel mai vizat de aliati si bombardat. Or, nu tot timpul bombele cadeau unde trebuie. Cadeau prin oras si iarasi au am avut de suferit. De aceea nu putem spune ca avem in Giurgiu foarte multe cladiri de patrimoniu.

Reporter: Dar pentru cele pe care le aveti, ce faceti?

Nicolae Barbu: Exista proiect european care va prelua si aceasta strada. Altii le-au accesat in 2007-2013, noi sa speram ca accesam banii in perioada urmatoare si sa reabilitam pe proiect european strada Garii. Am fost in Valencia si am vazut ca a fost refacut in totalitate pe fonduri europene. Este o frumusete de oras.

Reporter: Spuneati ca sunt niste proiecte mari de infrastructura printre care o cale ferata si o autostrada care sa lege Viena de Bucuresti. Cand vor fi gata?

Nicolae Barbu: Sunt certitudini. A fost semnat in urma cu 5-6 luni de catre statul roman, cel austriac si cel ungar un protocol de realizare a unei cai ferate si auto rapide intre Viena si Bucuresti. Partea ungara si-a luat angajamentul pana in 2015 sa finalizeze cele doua investitii. Noi ne-am luat angajamentul ca pana in 2019 sa finalizam aceste linii rapide. Partea bulgara a semnat cu Quatar Fund continuarea autostrazii Istanbul Edirne pana la Ruse. A ramas aceasta portiune intre Ruse si Bucuresti care nu a fost cuprinsa in niciun protocol. Aici se leaga un proiect transfrontalier pe strategia Dunarii, de realizare a unui nou Pod la Giurgiu si nu in ultimul rand de legatura a celor doua linii rapide – o cale ferata Ruse- Bucuresti si o linia de autostrada.

Reporter: Ce parere aveti despre regionalizare? Cum se va produce debirocratizarea si ce se va intampla cu Consiliile Judetene?

Nicolae Barbu: Unul dintre motive este debirocratizarea, dar este si o necesitate. Implementarea proiectelor 2014-2020 se va face pe regiuni. Deci ca vrem, ca nu vrem, asa vine. Putem sa pastram regiunile pe care le avem, deja Romania este impartita in 8 regiuni si putem functiona in continuare. Daca se doreste ruperea pisiscii si sa avem aceste regiuni ca forme de dezvoltare, pe mai multe judete si sa nu mergem ca in judetul acesta este conducator sau presedinte cineva afiliat politic la partidul de la guvernare si primeste fondururi si face sosele pana la limita de judet si dincolo in judetul vecin nu este. Se va merge pe o politica, pe o strategie regionala si cred ca lucrul acesta este benefic. Cu birocratizarea sa stiti ca avem un stil autohton asa de practic astfel incat sigur vor iesi mai multi angajati decat sunt acum. Cea ce este lucru bun este ca nu mai promovam proiecte mici, zonale. Vom promova proiecte regionale. Daca ma intrebati pe mine cum as vrea sa fiu, as vrea sa fiu in regiunea Bucuresti-Ilfov. Poate ca daca stai la masa celor mai bogati, cu bani multi, si osul acela care se arunca are mai multa carne decat unde va unde te duci intr-o familie saraca si folosesti si maduva osului si numai ramane nimic.

Reporter: Ce se va intampla cu deconcentratele si cu Consiliile Judetene?

Nicolae Barbu: Statutul meu politic imi permite sa fac niste remarci pe care un om politic nu le-ar face ca sa nu deranjeze partidul lui sau partidul care este aliat. Eu va spun intr-un mod destul de deschis. Cartile sunt facute. Asa imi pare mie dupa toate intalnirile pe care le-am avut cu regionalizarea. Se asteapta sa se dea o forma democratica, testarea populatiei, discutie cu toti factorii de decizie. Ce se intampla cu deconcentratele? Deja au aparut discutii ca Finantele s-au dus la un judet si altul nu a luat nimic, si o spun oamenii politicii, ca nu stiu ce deconcentrata s-a dus in alt judet si ei ar fi fost mai interesati. Nu o sa-i impace niciodata. Sunt speculatii, iar cand se va stabili o sa spuna „asta este si asa o facem”.

Reporter: Ce faceti cu transportul in comun?

Nicolae Barbu: Giurgiu este un oras mic, daca mergeti la pas il traversati de la Nord la Sud mai greu, dar de la Est la Vest foarte repede. Societatea de transport local apartine Primariei. Are o subventie destul de mare, aproape 50%, directionata catre transportul pensionarilor – care este gratuit, al persoanelor cu handicap si veteranilor. Vom incerca sa vedem cum stam cu veniturile si sa acordam abonamente pentru elevi, iar apoi incercam sa privatizam acest serviciu. Este greu de suportat pentru Primarie. Suportam cam un miliard bani vechi lunar pentru intretinerea acestui serviciu. Avem 11 autobuze mici, 30-40 de locuri. Sunt si vreo 300 de taxiuri. Din punctul acesta de vedere nu avem problemele marilor orase, dar este necesar.

Reporter: Ce buget si ce populatie are orasul Giurgiu?

Nicolae Barbu: 61.386 de locuitori dupa ultimul recensamant si un buget de circa 40 milioane de euro.

Citeste si:

• INTERVIU VIDEO Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc: Sper sa mentinem gigacaloria la un pret apropiat celui de acum. Avem cel mai mare adapost de caini din lume. Vom reabilita termic 60-70 de blocuri. Padurea Trivale se va transforma in parc natural
• Primarul Brasovului, George Scripcaru, a discutat online cu cititorii despre marile proiecte de infrastructura, investitiile in centrul vechi si problemele de trafic
• Gheorghe Nichita in dialog cu cititorii HotNews.ro: Incep licitatiile pentru reabilitarea termica a blocurilor / Piateta Stefan cel Mare va fi dotata cu vegetatia necesara pentru fiecare perioada a anului / Iasi este pe locul I in absorbtia fondurilor EU