INTERVIU Profesorul român din SUA Vladimir Tismăneanu spune ce rol joacă Lucian Pahonțu și Eduard Hellvig în ce se întâmplă acum: „Cine conduce România?”

În interviul acordat HotNews, istoricul şi profesorul de ştiinţe politice vorbeşte despre rolul SPP şi al foştilor şefi ai serviciilor în alcătuirea guvernelor, dar și despre poziţia preşedintelui Nicuşor Dan faţă de PSD.

„Nicușor Dan a fost ales să liberalizeze și să democratizeze România. Avem exact opusul ”

HotNews: Domnule Vladimir Tismăneanu, cum înțelegeți ce se întâmplă zilele astea pe scena politică din România?
Vladimir Tismăneanu: Cel mai simplu spus – şi cred că pot să demonstrez fiecare cuvânt –, e vorba de un asalt împotriva statului de drept. Cât de coordonat a fost acest asalt vom vedea pe măsură ce ne îndepărtăm de criză. Acum suntem într-un moment acut al crizei şi, evident, judecățile noastre sunt mai ascuțite.

Dar, văzut de departe – şi, uneori, distanţa poate fi un factor avantajos într-o analiză –, pare un asalt împotriva statului de drept. Cred că PSD este vehiculul acestui moment. 

Comparat cu altele astfel de momente, pentru mine e surprinzătoare atitudinea președintelui Nicuşor Dan, care a luat o poziție evidentă care avantajează Partidul Social Democrat, indiferent de ce spune domnia sa. 

Suntem la doar un an de la alegeri, iar domnul Nicuşor Dan nu a fost ales pentru a susţine poziţiile PSD. A fost ales nu ca să de-liberalizeze și să de-democratizeze România, ci ca să o liberalizeze și să o democratizeze. Aceste lucruri sunt clare.

Or, în momentul de față avem exact opusul. Un exemplu e hotărârea Tribunalului Militar Bucureşti privind evenimentele din 10 august, gazarea în masă, practic. (Tribunalul Militar Bucureşti a decis luni achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018, n.r.). 

Eu am fost traumatizat fiind aici. Am prieteni care au fost traumatizați fiind acolo. Iar acum Tribunalul Militar Bucureşti ne spune că toată povestea asta n-a însemnat nimic.

„Ajungem la nişte întrebări foarte tulburătoare”

Înainte de acest dialog, l-am ascultat pe preşedintele Nicuşor Dan, care spune despre ultimele evenimente că sunt complet disparate, că nu e nicio coordonare. 

Cum să nu fie vorba de coordonare, când avem datele: domnul Veştea spune că a fost în contact cu preşedintele de miercurea trecută, SPP-ul l-a adus la Bucureşti… Păi, cine conduce România? Lucian Pahonţu sau Nicuşor Dan? Pentru mine e neliniştitor. Pentru că nu sunt semne bune către UE ceea ce se petrece în momentul de faţă în România.

„Asta-i Turcia lui Erdogan, nu mai e un stat democratic”

– Cum vă explicaţi gestul SPP de a-l aduce pe Adrian Veștea?
– Eu am fost, timp de un an, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, în 2006 (aflată în subordinea Administraţiei Prezidenţiale, n.r.). N-am avut birou la Cotroceni, dar, din momentul în care am acceptat această poziţie, am fost repartizat să stau la Vila Lac 2 şi mi s-a dat un telefon de serviciu.

Ca paranteză, sper că cei care sunt acum la Vila Lac 2 vor mai pierde puţin timp şi cu tablourile extraordinare de acolo. 

Vila aia a fost pregătită de Adrian Năstase, să fie reședința lui când ar fi fost președintele României. Ca atare, mobila e de foarte mult bun gust.

În legătură cu telefonul. La un moment dat, când eram cu prietenul meu Tudor Jebeleanu la Sinaia, telefonul nu mai funcţiona bine. Ne-am oprit la un magazin de reparaţii, pe strada principală din Sinaia. 

Tipul de magazin a analizat telefonul şi m-a întrebat imediat de unde-l am. A recunoscut nişte lucruri. Vreau să spun că lucrurile astea nu se petrec anarhic şi spontan. Vorbesc aici despre rolul serviciului.

„Am putea să-i spunem Sindromul Hellvig”

Am văzut un editorial al prietenului meu, Cristi Pantazi, pe G4Media, în care face o referire la Sindromul Montesinos (de la Vladimiro Montesinos, fost șeful de facto al serviciilor secrete și principalul om din umbră al regimului autoritar condus de Alberto Fujimori în Peru, responsabil de o vastă rețea de corupție, șantaj politic și încălcări ale drepturilor omului, n.r.). 

M-am gândit cum să-i spunem virusului din România. Am putea să-i spunem Sindromul Hellvig. Edi (Eduard, n.r.) a fost acolo când se discutau guverne – ce caută şeful SRI în astfel de situații, sincer! 

Vă daţi seama ce-ar ieşi în Statele Unite, când se pregăteşte guvernul american, să fie şi şeful CIA sau şeful FBI. Păi, care este controlul politic, controlul democratic asupra serviciilor secrete, când şeful unui serviciu secret participă la alcătuirea guvernului. Te urci pe pereţi! 

Şi aud acum că vor să refacă şi Legile Securităţii Naţionale. Păi, ăsta nu mai e un stat democratic, un stat de drept. Asta-i Turcia lui Erdogan, e Peru lui Fujomori!

„Combinația dintre populism și marele business corupt”

– Într-un articol publicat în Journal of Democracy, vorbiţi despre partide de slabe, instituții fragile, corupție, despre tentația liderului autoritar, despre ascensiunea demagogilor. Articolul e din 2007. Trecem acum printr-o criză sau suntem în criză de mai mult timp?
– În 2007, Putin încă era ţinut în frâu. La nivel intern, era responsabil pentru tot felul de represali, dacă ne gândim la Gruzia, Oseţia, Cecenia. Dar nu făcea aventuri externe. Acestea erau ţinute sub control. Lucrurile au devenit mai clare în momentul invaziei Crimeii (2014, n.r.). 

În perioada respectivă are loc o transformare în psihologia echipei lui Putin, din care face parte şi leningrădeanul Patruşev.

Unul din semnalele importante din acea vreme este Viktor Orban. În 2015 are loc convertirea lui Orban, la Universitatea de Vară și Tabăra Studențească „Bálványos”, când lansează un discurs în favoarea iliberalizării democraţiei. 

Atunci începe un val global al reautocratizării, în care instituţiile încep să devină lipsite de conţinutul democratic.

„Eu nu cred că Nicuşor Dan este corupt. Mai degrabă nu are un plan”

– Credeţi că e şi cazul românesc?
– Viktor Orban a avut un plan, iar fenomenul pe care l-a creat e legat şi de cleptocraţie. El a combinat populismul cu marele business corupt. Eu nu cred că Nicuşor Dan este corupt şi nu cred că acesta e planul lui – dacă are un plan. 

Mai degrabă, cred că nu are un plan şi de aici vin foarte multe probleme. Dar nu cred că-l interesează să acapareze personal România. Cel puţin eu n-am găsit indicaţii de aceste gen. El merge brownian dintr-o direcţia în alta, cred că politicile lui nu sunt coordonate.

„Indiferent ce servicii secrete controlează, e vorba de oameni incompetenţi”

– Preşedintele vorbeşte despre planul său: acela de a păstra „cordonul sanitar” faţă de partidele radicale şi de a asigura stabilitatea financiară a României. Iar vineri, la Bruxelles, a spus că nu putem vorbi de o criză a statului.
– Cred că ar trebui să facem trimitere la predecesorul său, Klaus Iohannis, care admis că statul român este un stat eşuat. Păi, dacă era eşuat, ce-a făcut Nicuşor Dan pentru a-l repoziţiona? Până în prezent, niminc. 

Avem probleme foarte serioase cu numirile în Justiţie. Foarte serioase. Avem acţiunile de joi – joia neagră, pentru că se vede cât de negru este ce se petrece acolo. În cel mai bun caz, aceasta este o şubrezire, o vulnerabilizare şi o decredibilizare a statului de drept.

O poveste cu Virgil Măgureanu

L-am urmărit pe Ludovic Orban în interviul pe care i l-a acordat lui Sebastian Zachmann şi era foarte convingător când vorbea despre cine se află în spatele acestor acţiuni. 

Indiferent ce servicii secrete controlează, după părerea mea, e vorba de oameni incompetenţi. Cei mai mulţi nu vorbesc o limbă străină. Sunt aceiaşi provinciali analfabeţi care au dominat Securitatea română şi au continuat.

Îl ştiu bine pe Măgureanu (Virgil Măgureanu, primul şef al SRI, n.r.), mi-a fost asistent la facultate. La un moment dat, mi-a împrumutat un xerox cu cartea „Originile totalitarismului”, a Hannei Arendt. Mi-a spus: „Foarte interesant acest gânditor”. A crezut că e bărbat! Asta nu poţi s-o inventezi. Aceşti oameni fac jocurile.

„Putem să avem opinii contrare, dar trebuie să avem un acrod asupra unui minim de constituţionalism democratic”

– Asistăm la banalizarea mediocrităţii?
– Şi a parvenitismului. O combinaţie de mediocritate, de parvenitism, de filistinism şi de dorinţă vorace de acaparare. În care nu există niciun fel de ataşament raţional pentru instituţii. Oamenii ăştia n-au nimic de-a face cu spiritul democraţiei liberale. 

Ralf Dahrendorf vorbea, în „Reflecţii asupra Revoluției în Europa”, despre politica normalităţii constituţionale. 

Putem să avem opinii contrare, putem să fim foarte critici, dar trebuie să avem un acrod asupra unui minim de constituţionalism democratic.

De ce crede că există simpatii MAGA la Cotroceni

– Găsiţi vreo diferenţă între a fi pro-european şi a fi pro-occidental?
– A spune că eşti pro-occidental e o încercare de a accentua un Occident domitar de ideologia Make America Great Again. 

Cred că e îngrijorător sau cel puţin nepotrivit, pentru că ideologia MAGA va fi foarte serios contestată în lunile care urmează şi s-ar putea să piardă Camera Reprezentaţilor (alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial vor avea loc la 3 noiembrie 2026. 

Sunt puse în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 de mandate din Senat, iar pierderea majorității republicane ar limita capacitatea lui Donald Trump de a-și trece agenda, n.r.) 

Dacă pierde Camera Reprezentanţilor, ideologia MAGA şi personificările sale sunt în abis.

Deci cred că distincţia care apărut recent denotă simpatiile unora sau altora din anturajul preşedintelui – poate şi ale preşedintelui – pentru viziunea nu tocmai favorabilă unei societăţi deschise, pe care o reprezintă MAGA. 

„Dacă nu există trupe americane în Europa, suntem înapoi la kilometrul zero”

Vă recomand un articol scris de David French în New York Times, unde vorbeşte despre asemănările dintre ideologia MAGA şi ideologia petainistă (de la Philippe Pétain, mareșal francez și erou al Primului Război Mondial, a devenit în 1940 conducătorul regimului de la Vichy, instalat după înfrângerea Franței de către Germania nazistă. 

Regimul său autoritar și colaboraționist a promovat ideologia „Revoluției Naționale”, n.r.). Care sunt principiile petainismului: muncă, familie, patrie (în locul devizei republicane „Libertate, Egalitate, Fraternitate, n.r.). Iată-le încarnate în MAGA!

Dar e adevărat, dacă nu există NATO, nu există trupe americane în Europa. Și, dacă nu există trupe americane în Europa, suntem înapoi la kilometrul zero.

„Dacă mergem în răspăr cu UE, suntem ca un copil care, după ce a crescut şi s-a realizat, îşi reneagă părinţii”

– Păi, trupele americane se împuţinează în Europa…
– Cât timp sunt în Europa… Amintiţi-vă cum fugeau olandezii şi italienii la finalul anilor ’90! Când au venit trupele americane, s-a oprit genocidul din Bosnia? Tocmai de aceea magaioţii din Balcani vor să scape de trupe.

Ken Jowitt, marele politolog care a scris „Noua dezordine mondială”, spunea că cel mai bun lucru care i se poate întâmpla României este să fie adoptată de Europa. Adică de Uniunea Europeană. 

Dacă mergem în răspăr cu UE, suntem ca un copil care, după ce a crescut şi s-a realizat, îşi reneagă părinţii. Dar cred că integrarea României în UE e prea adâncă în momentul acesta.

Îmi amintesc primele răbufniri anti-europene, care au venit din partea Partidului Conservator al lui Dan Voiculescu. Mă rog, el n-a condus niciodată România, cu excepţia momentului în care l-a creat pe Klaus Iohannis. 

Practic, nici Iohannis n-a condus România, ci PSD-ul. Ar trebui să fie curmată această dominaţie malefică şi malignă pe care a exercitat-o de 36 de ani această formațiune, că-i spunem „pădurea”, „corporaţia”, „concernul”. Este o mafie.