„Întoarcerea Ungariei în UE nu depinde de un singur gest grandios”. Care sunt cele mai sensibile probleme pentru viitorul guvern condus de Peter Magyar

Relația Ungariei cu Uniunea Europeană a fost pe o pantă descendentă continuă din cauza regresului democratic din ultimii ani de guvernare Viktor Orban, a disputelor privind statul de drept, a acuzațiilor de corupție, a slăbirii independenței presei, precum și a dependenței energetice de Rusia. Acum, așteptările sunt ca viitorul premier Peter Magyar să readucă Budapesta mai aproape de UE. „Ungaria nu poate reveni în sfera de influență centrală a UE doar prin declarații politice”, spune jurnalistul maghiar György Folk, într-un dialog cu HotNews.

• HotNews a discutat cu jurnalistul maghiar György Folk (EUrologus/HVG) despre principalele așteptări de la viitorul premier maghiar în privința relației cu UE. Acest articol este realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE.

Peter Magyar a obținut, în urma alegerilor de duminică, o majoritate crucială de două treimi în viitorul Parlament de la Budapesta, ceea ce îi poate asigura sprijinul pentru reforme substanțiale după 16 ani de guvernare Viktor Orban.

„Întoarcerea Ungariei în UE nu depinde de un singur gest grandios, ci de numeroase decizii care se consolidează reciproc. Ungaria nu poate reveni în sfera de influență centrală a UE doar prin declarații politice. Este necesar ca Ungaria să înceapă să funcționeze din nou ca un partener previzibil și ca un stat care oferă securitate juridică”, spune jurnalistul maghiar György Folk, care locuiește la Bruxelles. 

El consideră că aceasta este „reforma cea mai puțin vizibilă, dar, pe termen lung, este probabil să determine dacă schimbarea este doar un episod politic sau o adevărată revenire în rândul comunității europene”.

Legat de cele mai mari mize financiare imediate, acestea includ planul de redresare a Ungariei de 10,4 miliarde de euro, cele aproximativ 6,3 miliarde de euro din fonduri de coeziune parțial înghețate din decembrie 2022 și problema accesului deplin la programele Erasmus+ (26,2 miliarde de euro) și Horizon Europe (93,5 miliarde de euro), care afectează și universitățile și instituțiile de cercetare din Ungaria.

Aderarea la Parchetul European

Ungaria încă nu a aderat la Parchetul European, deși de ani de zile UE a menționat în mod constant probleme privind deturnarea fondurilor europene, corupție și sistemul de achiziții publice. În campanie, Magyar s-a pronunțat în favoarea aderării la parchetul condus în prezent de Laura Codruța Kovesi.

„Aderarea la Parchetul European nu ar rezolva totul de una singură, dar ar semnala instantaneu că noul guvern nu numai că dorește să adopte un ton diferit, ci este, de asemenea, gata să accepte supravegherea europeană comună a standardelor”, spune Folk.

Deblocarea fondurilor din PNNR

În urma revizuirii de la sfârșitul anului 2023, suma alocată Ungariei prin Mecanismul de redresare și reziliență post-COVID (PNRR) se ridică la 10,4 miliarde de euro, incluzând 6,5 miliarde de euro sub formă de granturi și 3,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cu toate acestea, plata efectivă a acestor fonduri continuă să fie blocată de condițiile privind statul de drept. Fără îndeplinirea acestora, nu poate exista niciun progres real, iar timpul este extrem de limitat. Fondurile din PNNR pot fi utilizate, în principiu, până la sfârșitul anului 2026, ceea ce înseamnă că noul guvern al Ungariei are la dispoziție doar câteva luni pentru a rezolva problema.

„În acest moment, noul cabinet nu ar trebui să deschidă o nouă bătălie politică cu Comisia, ci mai degrabă să ducă la bun sfârșit reformele pe care Bruxelles le solicită de mult timp: în sistemul judiciar, în lupta anticorupție, în achizițiile publice, în normele privind conflictul de interese și în instituțiile de supraveghere”, explică jurnalistul de la HVG.

Fondurile de coeziune înghețate

În 12 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a decis, în cadrul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, să suspende 55% din fondurile aferente a trei programe operaționale maghiare, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro.

„Nu este vorba despre o dispută tehnică, ci de una dintre cele mai grave avertismente financiare pe care UE le-a aplicat vreodată unui stat membru. Recuperarea banilor nu va necesita gesturi politice, ci schimbări structurale”, explică Folk. 

Decizia UE s-a bazat pe probleme legate de achizițiile publice, conflictele de interese, măsurile de combatere a corupției și eficacitatea urmăririi penale. 

Accesul deplin la programul Erasmus

O altă problemă este legată de accesul universităților maghiare la fondurile Erasmus+, care a fost restricționat începând cu 2023 de către Comisia Europeană din cauza preocupărilor privind statul de drept și gestionarea fondurilor.

Bugetul total al programului Erasmus+ pentru perioada 2021–2027 se ridică la 26,2–26,5 miliarde de euro, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari și mai vizibile programe educaționale ale UE. Programul Erasmus datează din 1987 și permite studenților schimburi de experiență în care să studieze în universități din alte state membre UE. Tinerii studiază minimum trei luni sau fac un stagiu de minimum două luni, într-o universitate din altă țară a Uniunii Europene, unde înscrierea e plătită prin respectivul program, cum sunt și cheltuielile de cazare.

Aici se adaugă și accesul deplin al Ungariei la „Orizont Europa”, un program cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021–2027, cu un buget total de 93,5 miliarde de euro. Este unul dintre cele mai importante instrumente financiare comune pentru știință, dezvoltarea tehnologică și inovare europeană. 

„Faptul că universitățile, institutele de cercetare și companiile axate pe inovare din Ungaria sunt parțial excluse din acest program nu reprezintă doar o pierdere financiară, ci și un dezavantaj grav în ceea ce privește prestigiul și competitivitatea”, explică Folk.

Independența instanțelor 

Problemele legate de independența instanțelor din Ungaria au constituit un motiv central al activării Articolului 7 din Tratatul UE, în septembrie 2018. Supranumit și „arma nucleară a UE”, articolul 7 este mecanismul de sancționare a unui stat membru UE care încalcă grav valorile fundamentale.

Instituțiile UE au indicat drept motiv pentru această decizie risc sistemic de încălcare a valorilor fundamentale ale UE, inclusiv a statului de drept și a independenței justiției în Ungaria.

„În viziunea UE, disputele legate de sistemul judiciar maghiar nu mai reprezintă simple dezbateri abstracte de drept constituțional, ci probleme care afectează siguranța bugetului UE și ordinea juridică comună”, explică jurnalistul HVG care a vorbit cu HotNews.

Raportul Comisiei privind statul de drept din 2025 menționează progresele parțiale, dar continuă să considere preocupările legate de independența justiției ca fiind problematice și departe de a fi soluționate.

„Un guvern condus de Tisza ar avea nevoie nu de o corecție punctuală, ci de garanții durabile. Ar trebui să construiască un sistem care nu numai să fie liniștitor pentru Bruxelles în prezent, dar care să nu poată fi ușor inversat în ciclurile politice viitoare”, explică György Folk.

Lupta împotriva corupției

„Ca maghiari, este important să înțelegem că, spre deosebire de retorica falsă a guvernului Orbán, conform căreia Bruxelles-ul este dușmanul nostru, realitatea este că UE nu reține fondurile destinate Ungariei din cauza unei antipatii politice față de guvernul maghiar. Ea procedează astfel deoarece identifică riscuri de corupție sistemică”, precizează Folk.

Decizia Consiliului din 2022 și rapoartele ulterioare privind statul de drept fac referire în mod repetat la deficiențe în domeniul achizițiilor publice, la conflicte de interese, la acțiunile parchetului și la protecția bugetului UE.

„Ceea ce este necesar aici nu sunt instituții de fațadă, ci o capacitate reală de investigare, supraveghere și sancționare. Atâta timp cât Bruxelles-ul vede un sistem care doar își rearanjează propria scenografie, nici banii, nici încrederea politică nu se vor întoarce”, explică jurnalistul.

Achizițiile publice reprezintă unul dintre cele mai sensibile aspecte ale conflictului dintre Ungaria și UE. În motivarea suspendării fondurilor de 6,3 miliarde de euro, Consiliul a făcut referire în mod specific la problemele din sistemul achizițiilor publice, la aplicarea legislației anticorupție și la eficacitatea parchetelor.

„Un nou guvern poate fi credibil în acest domeniu numai dacă sporește concurența nu numai în cadrul licitațiilor finanțate din fonduri UE, ci și în cele finanțate din resurse interne, reduce distorsiunile politice și face achizițiile publice mai transparente. Aceasta nu este o chestiune tehnică secundară, ci unul dintre testele-cheie ale întregului model economic al Ungariei”, potrivit lui György Folk.

Independența presei

„Criticile UE în acest domeniu au încetat de mult să mai fie simple plângeri vagi privind libertatea presei și vizează acum probleme structurale foarte concrete: concentrarea pieței mass-media, sistemul de publicitate de stat distorsionat politic, dependența extremă a mass-mediei publice de guvern, deficiențele în ceea ce privește independența organismelor de reglementare și transparența insuficientă în materie de proprietate”, explică Folk.

Raportul Comisiei privind statul de drept din 2025 continuă să descrie aceste aspecte ca fiind probleme nerezolvate și, în evaluarea sa privind Ungaria, se bazează în mod specific pe concluziile Monitorului pluralismului mass-media.

Conform Monitorului pluralismului mass-media din 2025, Ungaria este o țară cu risc ridicat, cu un scor de risc general de 74%. În cadrul acestuia, pluralismul pieței se situează la un risc de 86%, iar independența politică la un risc de 80%. 

„Noul guvern maghiar ar trebui să dea dovadă nu doar de un ton mai conciliant, ci și de o reorganizare instituțională: depolitizarea numirilor în cadrul autorității de reglementare a mass-mediei, reformarea guvernanței și a finanțării mass-mediei publice, asigurarea unei transparențe depline în ceea ce privește cheltuielile statului cu publicitatea și supunerea concentrării proprietății asupra mass-mediei unei noi analize în conformitate cu legislația în materie de concurență și cu standardele de pluralism”, afirmă jurnalistul maghiar.

Statutul organizațiilor societății civile

Raportul Comisiei Europene pentru 2025 nu mai tratează acest aspect ca pe un efect secundar, ci ca pe o problemă de sine stătătoare, menționând că mediul de funcționare al organizațiilor societății civile se înrăutățește și că incertitudinea juridică restrânge spațiul civic. Raportul din 2025 al Forumului Civic European privind Ungaria subliniază, de asemenea, restrângerea spațiului civic și presiunea susținută.

În viziunea UE, acest aspect este deosebit de important, deoarece statul de drept nu este alcătuit doar din instanțe și ministere, ci și din acei actori independenți capabili să monitorizeze puterea. 

„Un punct de cotitură în acest sens nu se poate limita la faptul că guvernul pur și simplu „nu atacă” societatea civilă. Schimbarea reală va veni atunci când organismele de supraveghere, grupurile pentru drepturile omului, instituțiile de presă de investigație și organizațiile profesionale ale societății civile vor putea lucra din nou într-un mediu juridic și financiar previzibil”, spune Folk.

Folosirea dreptului de veto

Ungaria a fost criticată puternic și marginalizată la Bruxelles nu numai pentru încălcarea statului de drept, ci și pentru politica externă. În privința Ucrainei și a Rusiei, guvernul Fidesz a devenit, în practică, o piedică permanentă. La Consiliul European extraordinar din 6 martie 2025, textul privind Ucraina a fost susținut de 26 de state membre, menționându-se în mod specific că Budapesta nu s-a alăturat poziției comune. 

Acesta nu a fost un episod izolat, ci o altă etapă dintr-un model mai îndelungat. Încă din decembrie 2023, Ungaria a blocat pachetul de sprijin al UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Anterior, în decembrie 2022, Consiliul miniștrilor de finanțe ai UE nu a reușit să aprobe din prima rundă pachetul de asistență macrofinanciară de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, deoarece Budapesta a blocat procesul.

Aceeași logică s-a aplicat și în cazul sancțiunilor împotriva Rusiei. Conform calendarului oficial al sancțiunilor Consiliului, UE a adoptat până în prezent 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. 

Ungaria a încetinit procesul, a încercat să dilueze sau să modifice mai multe dintre aceste pachete prin amenințări cu dreptul de veto. În cazul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, de exemplu, guvernul lui Orbán a slăbit embargoul petrolier prin dispute îndelungate și un acord special, și a obținut, de asemenea, eliminarea patriarhului Kirill de pe lista sancțiunilor.

Ulterior, a impus în repetate rânduri condiții pentru prelungirea sancțiunilor. Cel mai recent exemplu este faptul că, în februarie 2026, Ungaria s-a opus și celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni planificat, blocând în același timp împrumutul de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro, pe fondul disputei privind transporturile de petrol rusesc prin Ucraina, după ce îl aprobase în decembrie cu condiția ca Ungaria însăși să nu contribuie financiar la acesta.

„Dacă un guvern condus de Tisza dorește cu adevărat să redea Ungariei statutul său constructiv și clar pro-UE în cadrul Consiliului European, unul dintre cei mai importanți pași ar fi renunțarea la acest rol de blocare automată în ceea ce privește Ucraina. Acest lucru nu înseamnă neapărat o unanimitate politică deplină asupra fiecărui detaliu. Înseamnă însă că Budapesta nu ar mai trebui să fie statul membru pentru care fiecare summit trebuie să fie precedat de o soluție de salvare separată, de o soluție juridică alternativă separată sau de un plan B separat”, explică György Folk.

Calendarul UE privind eliminarea treptată a energiei rusești

La 6 mai 2025, Comisia Europeană a publicat noua sa foaie de parcurs privind eliminarea completă a importurilor de energie din Rusia. Conform acesteia, statele membre erau obligate să elaboreze, până la sfârșitul anului 2025, planuri naționale de reducere a dependenței de gazul, petrolul și energia nucleară din Rusia. 

Ulterior, a fost stabilit și calendarul pentru interzicerea gazului: restricțiile urmau să înceapă în martie 2026, eliminarea completă urmând să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027. 

„În acest moment, un nou guvern maghiar nu ar trebui să solicite derogări, ci să prezinte un plan credibil de diversificare și de renunțare la dependență. Aceasta nu este doar o chestiune de politică energetică, ci, în același timp, o chestiune de securitate națională, economie și încredere în UE. Este puțin probabil ca Ungaria să revină în mainstream-ul UE atâta timp cât continuă să solicite un tratament excepțional pentru sine în acest domeniu”, consideră jurnalistul maghiar. 

Finanțarea partidelor și a campaniilor electorale 

Raportul Comisiei din 2025 continuă să identifice probleme și în privința transparenței finanțării partidelor și a campaniilor electorale. La prima vedere, aceasta poate părea o problemă mai puțin importantă decât PNNR sau fondurile de coeziune înghețate, dar, în realitate, se referă la aceeași chestiune fundamentală: unde se află linia de demarcație între stat, banii publici și mașina politică a partidelor. 

În acest domeniu, noul guvern ar trebui să prezinte norme clare, verificabile și aplicabile. Din perspectiva UE, acest lucru este important și pentru că echitatea competiției democratice nu mai este o chestiune secundară, ci face parte din evaluările statului de drept, apreciază jurnalistul maghiar care locuiește la Bruxelles.

Un stat mai previzibil și o consultare reală

„Poate că acesta este aspectul cel mai puțin spectaculos, dar ar putea fi unul dintre cele mai importante. Obiecția cea mai profundă a UE față de Ungaria nu se referă adesea la o chestiune politică concretă, ci la modul în care funcționează statul: procesul legislativ accelerat, consultarea publică formalistă sau inexistentă, procesul decizional centralizat și modificările imprevizibile ale normelor”, explică Folk.

În rapoartele Comisiei privind statul de drept, acesta este un element recurent, deoarece afectează în mod direct securitatea juridică, încrederea instituțională și climatul investițional.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.