Skip to content

Într-un moment în care se vorbește despre refacerea relației UK-UE, ministrul de Externe britanic a oferit un editorial pentru HotNews: „Avem mai mult de câștigat”

„Avem nevoie de un parteneriat mai profund și mai solid cu UE, în beneficiul ambelor părți. Iar summitul de vineri își propune să ne ducă mai departe”, scrie șeful diplomației britanice Ed Miliband, într-un text publicat de HotNews în exclusivitate pentru presa din România, în ziua summitului care redesenează relația dintre UE și Regatul Unit.

  • Ed Miliband spune că a învățat enorm de la generația părinților săi, cea care deși avea de confruntat „ruinele” de după războiul mondial nu s-a mulțumit doar să supraviețuiască, ci a „a înălțat” Europa. 

Ieri am plecat la Bruxelles pentru Summitul UE–Regatul Unit. Acum 86 de ani, în 1940, tatăl meu făcea drumul în sens invers: a străbătut pe jos o sută de kilometri împreună cu tatăl său ca să prindă unul dintre ultimele vapoare spre Marea Britanie, fugind din calea invaziei naziste. 

Mama mea era refugiată evreică. Și-a petrecut copilăria ascunzându-se în Polonia și a ajuns în cele din urmă în Marea Britanie, adolescentă, mulțumită bunătății străinilor întâlniți pe drum.

Părinții mei au găsit adăpost în Marea Britanie și și-au adus, la rândul lor, contribuția, în cea mai bună tradiție a solidarității, deschiderii și cooperării europene. Experiența lor îmi definește atitudinea față de internaționalism și convingerea că noi, europenii, ne apărăm cel mai bine valorile și ne promovăm cel mai bine interesele atunci când lucrăm împreună.

Acum zece ani, Marea Britanie a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Respect acest vot. Este limpede însă că această formă de Brexit nu a adus schimbarea economică și politică pentru care mulți credeau că votează.

De fapt, lucrurile s-au înrăutățit, nu s-au îmbunătățit. 

Pentru economia britanică, brexitul dur care a urmat a însemnat o pierdere estimată la 4%. Unele evaluări o situează și mai sus, până la 8% din PIB. Ajustate la inflație, exporturile agroalimentare ale Regatului Unit către UE au scăzut cu aproape 25%. În spatele acestor cifre se află consumatorii, firmele și fermierii care plătesc acum prețul.

Absența vocii britanice s-a resimțit în UE. În timpul călătoriilor mele prin Europa, ca ministru de externe al Marii Britanii, mulți mi-au spus cât de mult regretă că Regatul Unit nu mai stă la masa discuțiilor și cât de greu le este din cauza barierelor care stau acum în calea comerțului și a relațiilor culturale cu Regatul Unit. 

Există în Europa o dorință sinceră de a ne reface legăturile și o recunoaștere a faptului că avem mai mult de câștigat dacă lucrăm împreună.

Urgența acestui demers este mai evidentă ca oricând, într-o lume care s-a schimbat profund de la referendumul din 2016. 

Invazia barbară a Rusiei în Ucraina a adus pe continentul nostru cel mai sângeros conflict de după Al Doilea Război Mondial, iar amenințările hibride ale Rusiei ne pun în pericol securitatea colectivă.

Ne îndreptăm tot mai mult spre o lume a blocurilor geo-economice și a rivalității dintre marile puteri. Criza climatică se accelerează, iar inteligența artificială aduce nu doar oportunități, ci și riscuri existențiale pentru viețile noastre.

În fața eșecurilor Brexitului și a acestui context global schimbat, premierul Andy Burnham are dreptate când spune că avem nevoie de un parteneriat mai profund și mai solid cu UE, în beneficiul ambelor părți. Summitul de azi își propune să ne ducă mai departe: poate aduce acorduri reciproc avantajoase, care să conteze cu adevărat pentru cetățenii noștri. 

Asta poate începe cu securitatea, pe măsură ce ne aprofundăm colaborarea în fața atacurilor cibernetice, a ingerințelor străine, a sabotajelor și a altor amenințări hibride.

Putem înlătura barierele care îngreunează comerțul bilateral cu alimente și băuturi și putem reduce birocrația pentru companii. Putem consolida cooperarea în combaterea migrației ilegale și putem îmbunătăți piețele de energie ale Regatului Unit și ale UE. Și, mai presus de toate, putem oferi tinerilor noștri noi oportunități pentru a trăi, a lucra și a studia în străinătate, posibilități care le-au fost refuzate de când am părăsit UE.

Aceste noi acorduri sunt o temelie, nu un plafon, pentru relația noastră viitoare. Aștept cu interes să mă implic, atât acasă, cât și în străinătate, în conturarea opțiunilor pentru viitorul acestei relații, cu o abordare pragmatică a felului în care putem înfrunta cel mai mare ansamblu de provocări de după 1945.

Și astfel mă întorc, pentru inspirație, la generația părinților mei. O generație care, confruntată cu ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial, nu și-a redus ambițiile, ci și le-a înălțat, pentru a reimagina și a reconstrui continentul. Același spirit ar trebui să ne îndemne astăzi să găsim răspunsuri noi, pe măsura provocărilor comune cu care ne confruntăm.