Al doilea om ca importanță din BNR cere „reformarea sectorului public”
România intră într-o fază de tranziție structurală în care creșterea nu mai poate fi bazată pe consum și stimulente fiscale, ci pe investiții, productivitate și disciplină fiscală, într‑un context geopolitic în care apărarea și securitatea devin constrângeri dominante, nu opțiuni, scrie Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR într-un text de opinie făcut public.
De la stimulare prin deficit la creștere prin productivitate
Mesajul ferm al lui Badea: obiectivul politicilor nu mai este stimularea cererii agregate „în orice condiții”, pentru că asta perpetuează inflația și deficitele externe.
Accentul se mută pe ofertă, adaugă el: investiții în infrastructură, reforme structurale, realocare de resurse către sectoare cu valoare adăugată mare și creșterea productivității totale a factorilor (TFP).
Consolidarea fiscală este justificată ca necesară pentru a reduce efectul de „crowding out”, prima de risc suveran și costurile de finanțare pentru economie.
Securitatea și apărarea devin politici „dominante”
Cheltuiala de apărare de minimum 2,5% din PIB nu mai este o opțiune politică, ci o constrângere impusă de realitățile geopolitice și statutul de membru NATO, mai scrie Badea.
Politica fiscală este acum „dominată” de politica de apărare, consideră demnitarul BNR; de aici nevoia de a găsi cele mai eficiente surse de finanțare pentru cheltuielile militare.
Programul SAFE este prezentat ca o oportunitate: împrumuturi pe termen lung, la costuri mai mici decât cele ale statului pe piață, cu maturități mari și perioadă de grație, cu externalități pozitive pentru economia reală.
Investițiile publice și fondurile europene ca „plasă de siguranță” pentru creștere
Investițiile prin PNRR și fondurile UE (aproape 2% din PIB suplimentar) sunt văzute de primul viceguvernator BNR ca principal mecanism de evitarea unei recesiuni prelungite și de creștere a PIB potențial.
Ideea centrală: investițiile publice de calitate reduc costurile logistice, cresc randamentul capitalului privat și trag după ele investițiile private în „siajul” proiectelor de infrastructură.
Badea subliniază că multe investiții private sunt „în așteptare” și pot fi deblocate pe măsură ce consolidarea fiscală devine previzibilă și aderarea la OCDE confirmă direcția pro‑business.
Sistemul bancar ca ancoră de stabilitate
Deși economia a avut trimestre cu dinamică nefavorabilă, calitatea activelor bancare nu s-a deteriorat semnificativ, explică numărul 2 din BNR.
Sistemul bancar este descris ca solid, bine capitalizat și lichid, peste media europeană, fiind capabil să susțină creditarea și reluarea investițiilor.
Echitate fiscală, guvernanță și încredere
Succesul consolidării fiscale depinde decisiv de percepția de echitate: dacă mediul privat plătește mai mult, iar statul risipește, apar tensiuni sociale și crește economisirea defensivă.
Mesaj cheie: eliminarea „surprizelor fiscale” și îmbunătățirea colectării trebuie să fie însoțite de reducerea ineficiențelor din aparatul de stat.
Digitalizarea administrativă și îmbunătățirea guvernanței fiscale nu sunt detalii tehnice, ci instrumente esențiale pentru stabilitatea așteptărilor economice.
Reformarea sectorului public și a capitalului uman
Optimizarea guvernanței întreprinderilor de stat, mai ales în energie și transporturi, e prezentată ca pilon central al reformelor în contextul OCDE.
Eficientizarea companiilor de stat reduce costurile pentru restul economiei și presiunile quasi-fiscale asupra bugetului.
Deficitul de forță de muncă trebuie abordat prin investiții în capital uman: reducerea abandonului școlar, extinderea învățământului dual, corectarea decalajelor de competențe.
Programele SAFE și EastInvest ca pârghii strategice
SAFE este prezentat ca instrument de finanțare strategică a apărării, cu condiții avantajoase și efecte multiplicatoare în economie (infrastructură, tehnologie, substituție de importuri militare).
România are a doua cea mai mare alocare din SAFE, cu bani pentru infrastructură și înzestrare militară, rambursabili pe 30 de ani.
EastInvest Facility este un alt mecanism gândit pentru reziliența Flancului Estic, modernizarea infrastructurii critice și integrarea IMM‑urilor în lanțuri esențiale, inclusiv cu proiecte cu utilizare duală, civilă și militară.
Mesajul de fond: schimbarea modelului de creștere
Recalibrarea modelului economic românesc – bazat pe investiții finanțate din fonduri europene, îmbunătățirea mediului investițional și a guvernanței publice – este prezentată ca o necesitate, nu o opțiune.
Badea recunoaște că programele de consolidare fiscală frânează pe termen scurt creșterea, dar insistă că doar prin această combinație (disciplină fiscală + investiții + reforme structurale + securitate) se poate obține o creștere durabilă, fără dezechilibre major.
Vezi aici textul complet trimis de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea