Inundațiile din 2022 de la Praid au fost provocate de castori, susține un director Salrom/ Președinta Comisiei de mediu din Cameră cere demisia șefului companiei
Directorul de investiţii al Salrom, Nicolae Şoltuz, a afirmat că inundaţiile din 2022 de la Salina Praid au apărut din cauza faptului că albia râului nu a fost decolmatată şi „anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă”. După audierea unor responsabili de la Salrom și Apele Române, președinta Comisiei de mediu a Camerei Deputaților Diana Buzoianu (USR) a cerut demisia șefilor celor două instituții, informează News.ro.
Directorul de investiţii al Salrom a fost întrebat, luni, la şedinţa Comisiei parlamentare de mediu la care au fost chemaţi să dea explicaţii şefii Salrom şi de la Apele Române privind situaţia de la Salina Praid, de ce lucrările din 2012 au fost blocate.
Digurile, ocolite de apa revărsată
„Lucrările din 2012 nu au fost blocate complet, ca să zic aşa. Au fost deblocate după lungi insistenţe. Acel custode, de la acea vreme, atunci când s-a pus problema de a aviza construirea acelor diguri a pus nişte condiţii de realizare a acelor diguri, tocmai pentru protejarea castorilor, respectiv nişte găuri prin dig prin care castorul să poată trece, respectiv din trei diguri sau din patru diguri să se construiască numai trei sau două, nu mai ţin minte exact. Dar există hârtie în sensul acesta şi se ştie foarte clar că au fost restricţii impuse pentru construirea acelor diguri. Digurile au fost construite până la sfârşitul anului 2015, dacă ţin bine minte”, a explicat reprezentantul Salrom.
Întrebat dacă lucrările din 2012 au fost finalizate, Nicolae Şoltuz a răspuns afirmativ, el precizând că există și un proces-verbal de recepție a lucrărilor. El a explicat şi motivul pentru care au apărut inundaţiile de acum trei ani.
„Inundaţiile din 2022 au apărut nu ca urmare a debitului mare sau mai mic, ci din cauza faptului că albia râului nu a fost decolmatată şi anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă, fapt consemnat în minuta respectivă. Apa respectivă, odată blocată, a luat-o în sens invers pe după digurile respective, deci apa nu s-a revărsat peste diguri pentru că digurile erau mai mici, ci a luat-o pe după diguri şi a făcut zone de intrare prin spatele digurilor, dizolvând sarea”, a mai declarat reprezentantul Salrom.
De asemenea, directorul de Management Integrat de la Salrom, Marius Gubernat, a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a fost singura care a făcut investiţii în zona Salinei Praid.
„Din ce am văzut din hârtii, uitându-ne un pic în urmă am fost cam singurii care au băgat bani serioşi, dar din păcate noi am tratat de fiecare dată efectele şi mai puţin cauzele. Noi avem acolo o licenţă de exploatare şi licenţa respectivă ne obligă să avem o aşa-numită protecţie a zăcământului. În cadrul acestei protecţii a zăcământului noi am efectuat de fiecare dată aproape în fiecare an lucrări”, a afirmat Marius Gubernat.
Buzoianu: „Măsuri care trebuiau luate din 2007”
Diana Buzoianu, președintele Comisiei de mediu, a solicitat demisia directorului general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, care nu a participat la audierile de luni din comisie privind situaţia de la Salina Praid, deși confirmase inițial participarea.
„Astăzi, în cadrul audierilor, reprezentantul Apele Române a menţionat că se ia în calcul inclusiv scenariul prăbuşirii planşeului. De asemenea, conform declaraţiilor reprezentantului Apele Române nu se estimează că mai devreme de o lună de zile va fi apă potabilă în comunităţile care acum nu au apă potabilă. Sunt doar o parte din multele consecinţe pe care astăzi o comunitate le resimte din cauza incompetenţei sau neglijenţei unor companii care trebuia să ia măsuri din 2007, când au auzit prima dată că există un pericol real în zonă”, a declarat Diana Buzoianu.
La audieri au participat, online, Sorin Rîndaşu, director Departamentul situaţii de urgenţă Apele Române, şi directorii Salrom Marius Gubernat şi Nicolae Şoltuz.
„Directorii Salrom care au participat, totuşi, la audieri au răspuns clar că nu au instalat staţiile de monitorizare propuse de experţi în studiul din 2007. Tot ei au recunoscut că în ultimii foarte mulţi ani nu au realizat decât lucrări minimale, în regim propriu, deşi ştiau care este riscul în zona respectivă. Întrebaţi de ce a câştigat licitaţia din 2025 o firmă cu puţină experienţă în domeniu, în timp ce restul companiilor ofertante au fost respinse cu scuza că nu s-au încadrat în buget, deşi bugetul nu a fost publicat de la bun început în procedura de licitaţia, reprezentanţii Salrom au răspuns că… au această posibilitate legală”, a susţinut Diana Buzoianu.
INTERVIURILE HotNews.ro