Inundațiile mortale din Spania: Un cocktail „dramatic” de factori care a dus la cel mai negru bilanț din ultimii 51 de ani

Inundațiile dramatice care au lovit sud-estul Spaniei au provocat moartea a cel puţin 158 de persoane, acesta fiind cel mai sumbru bilanţ din această ţară după intemperiile mortale din octombrie 1973. Mai mulți experți, citați joi de AFP, indică factorii care ar putea explica acest număr mare de victime: violența rară, similară cu a unui uragan, a ploilor, lipsa de reacție a autorităților, solurile aride, momentul când a căzut cea mai mare cantitate de apă.

Potop de o violenţă rară

Agenţia spaniolă de meteorologie (Aemet) a anunţat că, în unele localităţi, în doar câteva ore a plouat în cantităţi echivalente cu „precipitaţiile dintr-un an”. În Chiva, la vest de Valencia, agenţia a înregistrat nu mai puţin de 491 de litri de ploaie pe metru pătrat (49,1 cm), scrie Agerpres.

Acest potop – asociat cu un fenomen cunoscut sub denumirea populară de „gota fria” („picătură rece”), o depresiune izolată la mare altitudine (depresión aislada en niveles altos – DANA), destul de comun în această perioadă a anului – a provocat ieşirea din matcă a mai multor râuri şi a condus la formarea bruscă a unor imenşi torenţi de noroi.

Un cocktail „dramatic”, potrivit lui Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, care a asociat acest eveniment cu „încălzirea globală”.

Când ating o asemenea amploare, fenomenele „picătură rece” pot avea efecte „foarte similare” cu cele ale unui „uragan”, a declarat cercetătorul.

Soluri aride

Violenţa inundaţiilor se explică, de asemenea, prin solurile aride din zonele afectate, Spania cunoscând secete intense în ultimii doi ani. Acest aspect a favorizat un fenomen de scurgere a apei, deoarece pământul s-a dovedit incapabil să absoarbă toată această cantitate de precipitaţii.

În plus, regiunea Valencia, cea mai afectată de inundaţii, se caracterizează prin numeroase zone artificializate, unde spaţiile naturale au lăsat loc betonului, care este complet impermeabil.

În ultimii ani a existat o „urbanizare necontrolată, prost adaptată la caracteristicile naturale ale teritoriului”, care astăzi „amplifică” riscurile, a subliniat Pablo Aznar, cercetător la Observatorul socioeconomic al inundaţiilor şi secetei (OBSIS).

Centre urbane dens populate

Precipitaţiile au căzut în zone dens populate şi, prin urmare, au afectat un număr mare de persoane.

Zona metropolitană Valencia (sud-est), unde au fost înregistrate cele mai multe decese, are o populaţie de 1,87 milioane de locuitori. Este al treilea oraş ca mărime din Spania.

Densitatea urbană „este un factor foarte important” care poate explica impactul acestor inundaţii, a subliniat Pablo Aznar, în opinia căruia pregătirea oraşelor pentru catastrofele climatice constituie o „provocare” pentru autorităţi.

Oră de vârf în trafic

Un factor agravant al bilanţului teribil al acestor intemperii a fost momentul la care s-au produs. Cea mai mare cantitate de ploaie a căzut la sfârşitul zilei, când mulţi locuitori se aflau pe drum.

Potrivit autorităţilor, numeroase victime au murit în maşini, surprinse de creşterea nivelului apelor în timp ce se întorceau acasă sau se aflau pe stradă, după ce au încercat să se caţere în copaci sau pe stâlpi de iluminat.

O situaţie care ar fi putut fi evitată dacă aceste persoane ar fi fost avertizate din timp, pentru a se întoarce mai repede acasă, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading, Marea Britanie.

Lipsa de reacţie din partea autorităţilor

Aemet a emis marţi dimineaţă o alertă cod roşu, valabilă pentru regiunea Valencia, îndemnând la „multă prudenţă” în faţa unui pericol „extrem”.

Însă serviciul de Protecţie Civilă a trimis avertismentul prin mesaje pe telefoane abia după ora 20:00, îndemnându-i pe locuitori să nu-şi părăsească locuinţele.

Unii locuitori nu şi-au luat însă măsuri de precauţie, mulţi recunoscând că au ieşit afară în pofida alertei, explicând că nu şi-au dat seama de gravitatea situaţiei şi invocând avertizările prea frecvente.

„Au fost eşecuri în comunicare”, dar există, fără îndoială, o „responsabilitate comună”, potrivit lui Pablo Aznar, care semnalează o problemă în „cultura riscului” în Spania.

„Mentalitatea colectivă nu este încă suficient de adaptată la noile fenomene extreme”, a insistat specialistul.

Iar această analiză e împărtăşită și profesorul Jorge Olcina, de la Universitatea din Alicante. „Va trebui să facem mult mai multe pentru a îmbunătăţi educaţia în ceea ce priveşte riscurile, atât în şcoli, cât şi pentru întreaga populaţie, astfel încât aceasta să ştie cum să acţioneze în cazul unui risc imediat”, a precizat profesorul de climatologie.