INVESTIGAȚIE „Mai vreți și salariu? Sunteți varză!” – Ce au primit în schimbul entuziasmului angajații de la Aleph News, ultimul proiect „revoluționar” al lui Adrian Sârbu

​Pe baza mărturiilor a cel puțin 14 foști angajați, HotNews.ro dezvăluie cum își tratează Adrian Sârbu subalternii, care sunt concediați sau batjocoriți public dacă îndrăznesc să-și ceară salariile.

Această investigație a fost realizată de Andra Mureșan în cadrul unui curs la Facultatea de Jurnalism, Universitatea București. HotNews.ro a considerat că este de interes public și a hotărât să o publice.

„Pe 15 aprilie ar fi fost zi de salariu. Spun ar fi fost, pentru că este 17 și nu am nici salariu, nici vreo explicație. Și nu sunt singurul angajat care este în această situație.”

Așa începe un mail trimis de jurnalista Andreea Olteanu de la televiziunea Aleph News, condusă de omul de afaceri Adrian Sârbu, colegilor din redacție și șefilor pe 18 aprilie 2021. La acel moment lucra de aproape un an în cadrul trustului de presă, iar de aproape două luni nici ea, și nici ceilalți jurnaliști nu își primiseră banii.

Gestul avea să o coste. La o jumătatea de oră după trimiterea mailului, Olteanu era scoasă de pe toate grupurile în care comunica cu colegii, fără să i se spună de ce. Iar în ziua următoare, printr-un mail, afla că era dată afară.

Olteanu a fost chemată urgent la biroul situat în Bucharest Corporate Center, aproape de Piața Victoriei, unde a fost nevoită să-și strângă lucrurile în grabă, supravegheată din spate de un bodyguard, un coleg de la IT și de managerul de resurse umane. După ce s-au asigurat că a șters tot din laptop, Andreea Olteanu a fost scoasă din clădire.

„A trebuit să plec instant”, spune ea la doi ani de la acel episod. La scurt timp după mailul ei, angajații au început să nu-și mai primească deloc salariile, dacă nu aveau o justificare clară pe care să o spună conducerii: plata chiriei, ratele la apartament sau cheltuielile cu copiii.

Andreea a povestit aceste lucruri, în trecut, și pentru PaginadeMedia, însă acolo era sub anonimat. Lucrurile nu par să se fi îmbunătățit de la acel moment, potrivit actualilor angajați.

Angajații trebuiau să insiste ca să-și primească banii și să vină cu justificări. Sârbu le propunea, uneori, să le plătească salariile cash.

Banii veneau uneori în tranșe succesive, de 500 sau 1.000 de lei, virate pe card, dar uneori, angajații Aleph primeau sumele cash, potrivit mărturiilor a 14 persoane intervievate.

Mailul trimis de Andreea, la 17 aprilie 2021. A putut fi dată afară instant, pentru că fusese mutată de curând pe un alt post, în cadrul Smart Radio. Aceasta ar fi o practică recurentă în cazul angajaților de la Aleph, să fie trecuți de la o firmă la alta. Așadar, angajatorii au profitat de acele trei luni de probă, cu toate că ea are angajată în companie de un an.

Mailul ei venea ca răspuns la înștiințarea primită de către toți colegii din redacție de la Victor Tamas, directorul departamentului financiar din cadrul Prosperya Financial Management, firma care deține majoritatea acțiunilor de la Aleph. El a lucrat și în alte proiecte media împreună cu Adrian Sârbu.

Adrian Sârbu nu a răspuns la apelurile telefonice și mesajele în care i-am cerut un punct de vedere. La scurt timp după, am fost sunați de către avocatul lui, Codrin Țarălungă.

„De ce ar face subiectul unui articol relația unui angajator cu angajații lui, în condițiile în care există o clauză de confidențialitate?”, a întrebat avocatul.

Clauza de confidențialitate este, într-adevăr, prevăzută în contractele angajaților de la Aleph, astfel că ei ar trebui să nu dezvăluie către presă nimic din ceea ce se întâmplă în companie, chiar și în situația în care contractul de muncă încetează.

O clauză care i-ar impune angajatului să nu vorbească despre abuzurile de la un loc de muncă este ilegală, spune un avocat.

Totuși, legea avertizorului de integritate prevede că ei pot face publice informațiile, dacă le-au raportat deja către instituție sau autorități și nu s-au luat măsuri corespunzătoare sau dacă sunt motive care îi fac să creadă că acea companie reprezintă un pericol pentru interesul public.

Clauza din contract prevede că angajații nu au voie să divulge informații referitoare la politica editorială, de exemplu, nicidecum despre faptul că nu își primeau salariile, potrivit avocatului consultat.

„Desigur, vă asumați probabil și răspunderea pentru ceea ce intenționați să faceți”, a mai spus Țarălungă, precizând că îi va transmite lui Adrian Sârbu întrebările noastre. Până la momentul publicării articolului, nu am primit un alt răspuns din partea lui Adrian Sârbu.

„Tu știi cine sunt eu?”

Aleph News s-a lansat pe 1 septembrie 2020 și a promis că va fi un canal de știri diferit de tot ceea ce mai fusese în România. Prezentatorii erau filmați de aproape, în prim-plan, și purtau haine, fie albe, fie negre. În spatele lor se vedea un fundal gri cu roșu.

Încă de dinainte de lansare, noul post al lui Adrian Sârbu făcea valuri în breaslă. Oameni tineri sau cu experiență lăsau joburi stabile în presă ca să pună o piatră de temelie la noul proiectul inovator al celui care „a revoluționat televiziunea românească”, Adrian Sârbu, așa cum a spus Marius Tucă într-un interviu.

„Aleph nu aș putea să spun că e mai puternic, că are o atracție, o magie mai mare pentru mine decât a avut când am văzut un joc de alba-neagra într-un târg, la o filmare, și am fost fascinat de felul în care cetățeanul lucra cu alba-neagra”, își descria Adrian Sârbu noul proiect, într-un interviu dat la lansarea postului.

Aproape trei ani mai târziu, vorbele sale pot fi considerate o profeție tragicomică.

Vrăjiți de imaginea pe care o vedeau la televizor și de reputația pe care o are mogulul în presă, jurnaliștii, în special tineri, mergeau la interviu sperând să găsească un loc de muncă unde să-și clădească viitorul, să învețe de la acea „academie” de jurnalism a lui Sârbu, cum spun o parte dintre foștii angajați.

De multe ori, cei care mergeau la Aleph, știau că ar putea fi unele probleme cu banii și cu mediul de lucru înainte să semneze contractul.

„Am zis «Mă, până nu intru acolo să văd cum este, nu pot să-mi fac o părere»,” spune o fostă angajată, Renata. „Primul salariu l-am primit la timp pe tot, adică inclusiv turele de noapte pe care le lucrasem și chiar mă mirasem. După au existat complicații, în a doua lună nu am primit deloc banii.”

Imaginea și mitul din spatele lui Adrian Sârbu erau vizibile încă de la primul contact cu televiziunea.

„Adrian Sârbu te întreabă la interviu dacă știi cine e”, spune George*, un tânăr care a lucrat patru luni la Aleph, în 2021. „Asta este extraordinar! Adică Adrian Sârbu pe care, până la urmă, l-am admirat și respectat o grămadă de timp te întreabă «Bă, dar tu știi cine sunt eu?»”

George a rămas la Aleph pentru că, pe hârtie, salariile erau mult mai mari decât în alte locuri din presă– începeau de la 2.500 lei și ajungeau și până la 15.000 lei. În realitate însă, ele veneau fie pe jumătate, fie deloc. Pentru mulți, acea jumătate de salariu era cam cât un salariu primit pentru un job similar într-un alt trust de presă, așa că au decis să rămână la Aleph.

„Chiar dacă angajații nu-și primesc (n.r. salariile) integral, tot sunt bani destul de mulți”, spune o fostă angajată.

Problemele legate de salarii au existat în toate cele trei proiecte media ale trustului – Aleph News, Aleph Business și Smart TV -, potrivit mărturiilor foștilor angajați.

Compania din spatele acestora, Aleph Media, îi are ca asociați: firma Prosperya Financial Management (99,9%), Zazu Film (0,0016%) și pe Ana Cristina Iacob, despre care presa a scris că este fostă iubită a lui Sârbu (0,0001%).

Persoana juridică împuternicită, conform datelor de la Registrul Comerțului, este firma Smart Financial Services SRL (în calitate de administrator), reprezentată de Adrian Sârbu.

Firma Prosperya Financial Management are ca persoană împuternicită, din nou, Smart Financial Services, controlată de Sârbu.

Deși Adrian Sârbu nu este asociat în niciuna dintre companii, el este persoana care se ocupă de tot ce ține de organizarea companiei, după cum au povestit oamenii care au lucrat la Aleph. El plătește salariile și tot la el ajunge așa-numita „listă”, în care sunt trecuți angajații care își cer banii prevăzuți în contract.

Nu ceri, nu primești

În timp, jurnaliștii de la Aleph au pus la punct un mecanism prin care să primească măcar o parte din salariu. Managerii de departament, angajații de la HR, cei de la financiar și „doamna Angela”, secretara lui Sârbu, făceau liste cu persoanele care au nevoie mai mare de bani, liste care încă există și astăzi.

„Avea (n.r.: secretara) o listuță cu oameni care au cerut banii și în funcție de lista aia ei îți dădeau banii. Dacă nu erai pe listă nu primeai”, povestește Alexandra*, o altă fostă angajată, căreia postul îi datorează astăzi în jur de 15.000 de lei pe lunile lucrate la Aleph.

Pentru unii, acest sistem de plăți era absurd. „E o prostie să faci așa ceva. Nu e corect față de angajați. E ca și cum superiorul meu m-ar ruga să vin la muncă”, spune Andrei*, care a lucrat doi ani în companie. Înainte să-și dea demisia, și-a făcut, totuși, curaj să-i ceară lui Sârbu banii datorați.

A mers în biroul lui, dar a sfârșit prin a fi luat la rost: „M-a întrebat de ce nu am cerut. «N-am cerut pentru că… Nu mi se pare normal!»”, spune Andrei.

După ce a plecat de la Aleph, tânărul a decis să dea televiziunea în judecată. Instanța a stabilit că Sârbu îi datorează 16.000 lei pe lunile lucrate, bani pe care tânărul nu speră că o să-i vadă prea curând. Iar ca el mai sunt mulți. Aleph Media SRL este parte în 93 de dosare, din care 40 au ca obiect litigii de muncă potrivit datelor de pe portalul instanțelor.

Atitudinea lui Sârbu față de angajați nu era mereu aceeași. Într-un moment putea să urle la ei pentru că își cer banii, iar în următorul, îi chema în biroul lui ca să le ofere o pastilă pentru migrenă.

Muncă și în zilele libere, după care ești luat la mișto

Deși banii veneau cu țârâita sau nu veneau deloc, angajații erau obligați să arate că sunt dedicați total companiei. Trebuiau să participe la ședințele de sumar, câte trei pe zi, chiar și atunci când erau în concediu sau când aveau o zi liberă. Dacă nu făceau asta, Sârbu îi lua peste picior, povestesc ei.

„Nu mai erai văzut bine în ochii lui”, spune Mara* o fostă angajată.

La un moment dat, au fost puși să semneze un act adițional potrivit căruia dacă nu aveau un anumit număr de prezențe la aceste ședințe, li se tăia o sumă din salariile care nu veneau.

Mara* a plecat de la Aleph cu datorii de încasat în jurul a 3.000 lei. Își amintește cum a reacționat Sârbu când i s-a plâns că nu e mulțumită de felul în care era organizat programul.

„Mi-a spus atunci că meseria asta se face cu plăcere și cu iubire. «Tu îți iubești meseria», avea acest discurs non-stop. Și eu încercam să-i zic că îmi place ceea ce fac, dar nu… Am nevoie și de timp liber. Am și eu o viață în afară de acest job, nu există doar Aleph News. Și el atunci mi-a sugerat să mă angajez la stat”, povestește fosta angajată.

La următoarea ședință, Mara a simțit mai multe ironii îndreptate împotriva ei:

„Care-i diferența dintre tine și o vânzătoare de la Carrefour?”, a întrebat-o Sârbu. „De ce nu te duci să te angajezi la Carrefour? Că am înțeles că nu-ți convine programul.”

Mara și-a dat demisia după ce, în ziua ei liberă, a primit un mesaj pe telefon că într-o oră urmează o ședință. Își făcea cafeaua. A început să plângă instant și s-a gândit „Ăsta-i burnout!”.

După ce a început ședința, a primit mesaje de la colegi: „A întrebat Sârbu de tine! Intră acum!”. Chiar dacă își propunea să nu intre, tot stresul acesta ajungea să o consume. „O să fie rău, o să se ia de tine mâine”, aceste cuvinte ale colegilor îi răsunau în cap.

La ședințe, angajații erau umiliți constant.

„O colegă era foarte emoționată într-o ședință și-a întrebat-o: «Tu ai un soț acasă, nu?». Și i-a zis «Poate ar trebui să vii la mine să te învăț ce înseamnă un bărbat adevărat, să te facă să te simți apreciată»”, povestește Mara.

Și tot la ședințe li se spunea că nu sunt capabili de nimic. „«Mai vreți și bani? Vă mai așteptați și la salariu…Sunteți varză, băi!»,” își amintește Olteanu că a spus Sârbu.

„Și lumea era șocată. Toată lumea se gândea: Băi, dacă sunt așa varză, dă-mă afară, dar eu sunt aici, plătește-mă.”

„Pe mine nu m-a sunat, dar a făcut asta cu alte colege. E o chestie care se întâmplă despre care nimeni nu vorbește”

Remarcile nepotrivite făcute de Sârbu, erau la ordinea zilei. Alexandra* ne-a arătat un schimb de mesaje în care mogulul îi face o propunere inadecvată.

Acesta este doar un fragment din conversația dintre Sârbu și Alexandra. El i-a trimis și alte mesaje asemănătoare.

Fosta angajată spune că plângea dimineața, când se trezea, și știa că urmează să muncească pentru el, așa că într-o zi, a luat decizia spontană de a pleca.

„De atunci nu mi-a mai scris, dar treaba asta cu scrisul și cu apelul e veche. Pe mine nu m-a sunat, dar sunt alte colege pe care le-a sunat. Adică e o chestie care se întâmplă dar de care nimeni nu vorbește”, continuă Alexandra.

Lucrurile povestite de Alexandra au fost confirmate de către mai mult de cinci persoane din cele 14 cu care am luat contact.

Notorietatea lui Sârbu este un alt factor care i-a făcut pe mulți dintre angajați să tacă și să plece de la Aleph fără să ia vreo acțiune în privința comportamentului său.

„Te temi că ar putea să-ți distrugă destul de mult viața”, spune Alexandra. „De exemplu, pleci de la Aleph, vorbești ceva despre treaba asta și el poate să dea un fake news despre tine și nu te mai angajează nimeni sau te pune într-o lumină proastă, deși tu n-ai făcut nimic.”

Angajații români se tem adesea de șefii lor. Un studiu realizat în 2010 de către Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă arată că România avea unul dintre cele mai crescute grade de incidență ale violenței sau amenințării cu violența la locul de muncă, alături de Portugalia și Turcia.

Concret, violența sau amenințările la job sunt o îngrijorare importantă pentru aproape jumătate dintre angajații de la noi. Situația era la fel și în cazul hărțuirii morale sau când vine vorba de bullying.

La nivel național, din 2020 hărțuirea la locul de muncă a devenit sancționabilă.

Hărțuirea la locul de muncă este definită de lege drept orice comportament „care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

• a) conduită ostilă sau nedorită;
• b) comentarii verbale;
• c) acțiuni sau gesturi”.

Inclusiv stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale, potrivit legii. Sancțiunile pentru cei care săvârșesc acte de hărțuire morală la locul de muncă sunt între 10.000 lei și 15.000 lei.

În cazul în care angajatorii nu iau măsuri pentru a preveni și combate hărțuirea la locul de muncă, amenda începe de la 30.000 de lei și poate să ajungă până la 50.000 de lei. De asemenea, stabilirea de către angajator a unor măsuri care îndeamnă angajații să săvârșească acte de hărțuire morală se sancționează cu amendă contravențională de la 50.000 de lei la 200.000 de lei.

Informațiile din lege apar și într-un articol publicat pe site-ul Aleph News, în 2020.

Angajații aleg, de multe ori, să rămână într-un astfel de loc de muncă din mai multe motive. La mijloc există un dezechilibru de putere, la care se adaugă dependența financiară de angajator, explică Denisa-Maria Petriș, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

„Prin critică constantă, limbaj violent, comportamente intruzive de control, încălcarea repetată a oricăror limite ale angajaților și intimidare, abuzatorii câștigă uneori enorm de mult control asupra angajaților, iar pentru a-l menține continuă să perpetueze această cultură a fricii și dependenței”, spune psiholoaga.

Dependența indusă prin abuz, love bombingul, gaslightingul, epuizarea emoțională și depersonalizarea sunt tactici la care apelează unii angajatori pentru a-i ține pe salariați acolo.

ITM-ul nu poate face nimic, iar salariații mor cu dreptatea-n mână

De-a lungul celor trei ani de existență a televiziunii Aleph News, unii angajați au făcut sesizări la ITM în legătură cu neplata salariilor și cu hărțuirea. Inclusiv Andreea a trimis o sesizare, însă i s-a răspuns că e nevoie de mai multe sesizări similare, venite din partea mai multor colegi, pentru ca inspectorii de muncă să poată face un control.

În mod normal, aspectele care țin de respectarea drepturilor salariaților pot fi verificate prin controale de rutină, la sesizări din oficiu ca urmare a acestor controale, ori ca urmare a unor sesizări făcute de persoane.

„Inspectoratele teritoriale de muncă sunt obligate să soluționeze orice petiție sau sesizare justificată, motiv pentru putem aprecia că o sesizare ar putea să fie suficientă”, spune David Popa, avocat specializat în dreptul muncii.

Am solicitat informații de la instituție pentru a afla câte sesizări a primit în legătură cu neregulile de la Aleph, dar și dacă a existat vreun control efectuat de către inspectorii în muncă, în ultimii trei ani.

Inspecția Muncii a apreciat că informațiile solicitate nu pot fi furnizate, fiindcă ar încălca dreptul la concurența loială și ne-a cerut să luăm legătura direct cu firma.

Cu toate că nu am primit un răspuns oficial, Iulian Zoltner, un tânăr care a lucrat o lună la Aleph și a fost plătit pe jumătate, ne-a arătat ce i-a spus ITM-ul la o sesizare formulată în acest an. Pe scurt, i se transmite că se poate adresa instanței judecătorești competente, întrucât judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești în a cărei circumscripție își are reclamantul domiciliul.

Iulian a făcut inițial o postare pe un grup de Facebook. Acum se gândește să dea în judecată Aleph News. Pe site-ul UndeLucram există 35 de evaluări, care confirmă că salariile nu sunt plătite.

Răspunsul primit de Iulian de la ITM

În aceste condiții, foștii angajați de la Aleph au puține speranțe că își vor recupera banii, deși știu că, teoretic, legea este de partea lor. Compania a intrat, pe 17 martie 2023, în insolvență, la cererea acesteia, în urma unei decizii luate de Tribunalul București.

„Trebuie în continuare să-mi dea banii, dar practic, am murit cu dreptatea în mână, pentru că insolvența asta nu dă nicio garanție. Mă înscriu la masa credală, unde creditorul principal este statul. Dacă mai rămâne ceva sau dacă are ceva să dea cuiva, cine știe cum se dă, cine știe câte creanțe are”, explică Andrei.

Același modus operandi care dăunează angajaților

Nu este prima dată când o firmă controlată de Adrian Sârbu intră în insolvență și nici când angajați nu au fost plătiți la timp. Acum opt ani, mogulul a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare din cadrul MediaFax Group, aflat atunci în insolvență.

Referatul procurorilor, consultat de HotNews.ro la acel moment, spune că Sârbu a profitat de imaginea lui pentru a face activități ilegale, fapt pentru care „arestarea lui era necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

Prejudiciul cauzat bugetului statului ajungea la 14 milioane de euro, au calculat procurorii.

Potrivit rechizitoriului, Sârbu a folosit așa-numitul „Sindrom Phoenix”, pentru a evita plata taxelor. Practic, discutăm despre cazul în care o companie care are de plătit TVA intră în faliment sau se lichideaz ă. În astfel de situații, autoritățile fiscale trebuie să recupereze impozitul de la firma respectivă. Problema, însă, este că nu mai există bunuri, mobile sau imobile, pe care să fie pus sechestru pentru recuperarea pagubei.

Dosarul a stat patru ani în procedura de cameră preliminară, cu toate că legea prevede un termen de maximum 60 de zile. În august 2020, judecătoarele instanței supreme Elena Barbu și Cristina Eleni Marcu au restituit dosarul la Parchetul General pe motiv că rechizitoriul a fost întocmit neregulamentar, potrivit jurnaliștilor de la PressHub.

De asemenea, cele două au constatat nulitatea raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară prin care a fost stabilit prejudiciul adus bugetului statului.

În prezent, legea nu îi împiedică pe asociații unei firme intrate în faliment să înființeze o nouă societate comercială, iar unii profită de asta. Carențele legislative sunt mai multe.

Mediafax Group avea la momentul respectiv datorii de 30 de milioane de euro. Aleph News, noul proiect media al lui Adrian Sârbu, a primit licență din partea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), având în spate o firmă nouă. Membrii CNA spun că nu au printre atribuții verificarea datoriilor pentru toate societățile deținute de un patron de presă.

„Nu avem un text de lege care să permită să-i căutăm toate aceste lucruri și să fie acesta un argument”, spune Cristina Pocora, membră în CNA.

Cristina Pocora se numără printre cei care au votat împotriva obținerii licenței pentru Aleph News, alături de Dorina Rusu. Motivul: Sârbu nu s-a ținut de cuvânt în ceea ce privește proiectul Smart TV, pentru care obținuse licență anterior.

„Depășise termenele pentru care se angajase. Nu vedeam proiectul și, cu toate acestea, a venit să solicite noi licențe pentru proiecte la fel de mărețe”, spune Pocora.

„Și atunci am zis că până nu văd ceva care să semne cu ceea ce s-a promis, nu pot să votez alte trei proiecte promițătoare doar pe hârtie.”

La finalul lunii martie 2023, compania Aleph Media figura cu datorii la bugetul de stat de 7,79 milioane lei, la bugetul asigurărilor sociale (pensii) în valoare de 19,97 milioane lei și la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de 7,54 milioane lei.

Așadar, investiția de peste un milion de euro în noul proiect Aleph a dus la o serie de datorii, salarii neplătite și puțin peste 1.000 de telespectatori – cam câți locuitori are un bloc de opt etaje, cu șapte scări, din București.

Între timp, foștii angajați de la Aleph News, încă așteaptă să-și primească banii. Unii și-au găsit joburi în alte redacții și încearcă să se adapteze la normalitate. Alții au renunțat cu totul la presă.

„La noul job, pe care îl am nu mai accept genul ăsta de tratamente”, spune Mara.

O fostă colegă a ei adaugă: „Dacă ai lucrat la Aleph, te-ai asigurat că mai rău de atât nu poate fi!”.

Nota autoarei: Aleph Media SRL se află în insolvență. În continuare, există întârzieri salariale în toate cele trei proiecte media: Aleph News, Aleph Business și Smart TV. Listele încă circulă, dar acum angajații aud zvonuri că urmează să primească salariile la zi. Până la momentul publicării articolului, foștii angajați nu au primit datoriile de la Adrian Sârbu. Între timp, alți doi foști angajați, dintre cei cu care am vorbit, l-au dat în judecată.

*Numele unor surse au fost schimbate, fiindcă au dorit să rămână anonime. Foștii angajați se tem de influența pe care o are mogulul în presă și că ar putea să le pună piedici la un viitor loc de muncă.