Investigație The Guardian – Bellingcat: Noi dovezi legate de distrugerea moscheilor în Xianjiang
O investigație The Guardian și Bellingcat a dezvăluit că mai mult de 20 de situri religioase islamice au fost demolate parțial sau total începând din 2016.
În această perioadă a anului, deșertul Taklamakan din vestul Chinei trebuia să fie aglomerat. Timp de decenii, în fiecare primăvară, mii de uiguri musulmani se adună la altarul lui Imam Asim, un războinic sfânt din secolului al VIII-lea.
Dar anul acesta, altarul lui Imam Asim este pustiu. Moscheea altarului, khaniqah, locul ritualurilor sufite, precum și alte clădiri au fost demolate, lăsând doar mormântul. Ofrandele și steagurile au dispărut. Pelerinii nu mai vin aici.
Aceasta este una din mai mult de 20 de situri religioase islamice care au fost demolate parțial sau complet în Xinjiang începând cu 2016, potrivit unei anchete The Guardian și a site-ului de jurnalism Bellingcat, care oferă noi dovezi în ceea ce pivește distrugerea în masă de moschei pe teritoriul Chinei, unde ONG-urile afirmă că minoritățile musulmane suferă o represiune religioasă severă.
Folosind imagini din satelit, Nick Waters, analist open source, a verificat localizarea a 100 de moschei și altare identificate de către foști locuitori și cercetători.
Dintre cele 91 de situri analizate, 31 de moschei și două sanctuare majore, inclusiv complexul Imam Asim și un alt sit, au suferit pagube structurale semnificative între 2016 și 2018.
Dintre acestea, 15 moschei și două altare par să fi fost complet sau aproape complet distruse.
Nouă alte locații identificate de către foștii locuitori din Xinjiang ca moschei, dar în care clădirile nu conțineau elemente evidente cum că ar fi fost moschei, precum minarete sau cupole, par de asemenea să fi fost distruse.
Invocând lupta împotriva extremismului religios, China a condus o campanie de supraveghere în masă a minorităților musulmane – mulți dintre ei uiguri. Potrivit cercetătorilor, 1,5 milioane de uiguri și alți musulmani au fost trimiși în lagăre de detenție sau reeducare, acuzații pe care Beijingul le respinge.
Activiștii și cercetătorii cred că autoritățile au pus la pământ sute sau chiar mii de moschei ca parte a campaniei lor. Cu toate acestea, în lipsa înregistrării oficiale a acestor situri – multe dintre ele moschei mici și altare – dificultățile ziariștilor și cercetătorilor de a investiga în mod independent, și monitorizarea pe scară largă a locuitorilor fac dificilă confirmarea informațiilor conform cărora aceste lăcașe de cult au fost distruse.
Locațiile descoperite de Guardian și Bellingcat sunt în concordanță cu rapoartele anterioare și indică o creștere a ritmului de distrugere a sanctuarelor. Deși au fost închise acum câțiva ani, principalele sanctuare nu au fost niciodată demolate. Cercetătorii spun că distrugerea sanctuarelor, odată locuri de pelerinaj în masă, o practică esențială pentru musulmanii uiguri, reprezintă o nouă formă de atac asupra culturii acestora.
„Nimic nu putea spune mai clar uigurilor că statul chinez vrea să îi dezrădăcineze din cultura lor și să rupă relația acestora cu pământul lor decât profanarea mormintelor strămoșilor lor, altarele sacre care sunt reperele istoriei uigurilor”, a spus Rian Thum, istoric al islamului la Universitatea din Nottingham.
China neagă acuzațiile că vizează minoritățile musulmane, le limitează practicile religioase și culturale sau îi trimite în lagăre de reeducare. Ca răspuns la întrebările legate de moscheile puse la pământ, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Geng Shuang, a declarat că „nu este conștient de situație”.
„China practică libertatea religioasă și se opune ferm și luptă împotriva extremismului religios (…) Sunt mai mult de 20 de milioane de musulmani și mai mult de 35.000 de moschei în China. Marea majoritate a credincioșilor pot participa liber la activitățile religioase conform legii”, a declarat el, într-o declarație trimisă prin fax către Guardian.
În ianuarie, China a adoptat un plan de cinci ani pentru a „face islamul compatibil cu socialismul”. Într-un discurs ținut la sfârșitul lunii martie, secretarul de partid, Chen Quanguo, care supraveghează represiunea începând cu 2016, a declarat că guvernul din Xinjiang trebuie să „îmbunătățească condițiile lăcașurilor de cult pentru ca religia și socialismul să se adapteze reciproc”.
Îndepărtarea clădirilor sau a elementelor islamice este o modalitate de a realiza acest lucru, potrivit cercetătorilor.
Experții spun că distrugerea siturilor religioase marchează o revenire la practicile extreme ce nu s-au mai întâlnit din perioada Revoluției Culturale, când moscheile și altarele au fost arse, sau în 1950, când principalele altare au fost transformate în muzee.