Skip to content

Iranul și-a consolidat controlul asupra strâmtorii Ormuz, SUA mențin propria blocadă. Ce urmează după ce Trump a prelungit în mod neașteptat armistițiul

În vreme ce decizia lui Trump de a renunța temporar la noi bombardamente a oferit ceva optimism, găsirea unui compromis în negocierile de pace pentru încheierea războiului nu pare mai aproape, scrie Reuters.

Regimul de la Teheran a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz, consolidându-și controlul asupra acestei căi navigabile strategice, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că suspendă pe termen nelimitat atacurile asupra Iranului.

Cel puțin deocamdată nu există vreun semn clar privind reluarea negocierilor de pace, după ce o nouă rundă care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată.

Situația armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclară.

Într-o schimbare bruscă de poziție, la câteva ore după ce amenințase cu noi bombardamente, Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul până la discutarea unei propuneri iraniene pentru încheierea războiului care durează de două luni.

Nemulțumirea Teheranului

De partea cealaltă, oficialii iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada asupra comerțului maritim al Iranului, considerată de Iran un act de război.

Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată.

Qalibaf a mai spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz era imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”.

„Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare”, a scris el în primul său răspuns la anunțul lui Trump. „Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian”, a adăugat oficialul.

Secretarul Marinei SUA a fost demis

Într-o altă mișcare survenită pe fondul războiului la Pentagon, secretarul Marinei, John Phelan, a fost demis, au declarat miercuri un oficial american și o persoană familiarizată cu situația.

Măsura a fost luată la doar câteva săptămâni după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis pe cel mai înalt general din armata terestră.

Pentagonul a declarat că Phelan părăsește administrația „cu efect imediat”, dar nu a oferit niciun motiv și nici nu a precizat dacă plecarea a fost decizia sa.

Două nave capturate, o a treia – atacată

În vreme ce decizia lui Trump de a renunța temporar la noi bombardamente a oferit ceva optimism, găsirea unui compromis în negocierile de pace pentru încheierea războiului nu pare mai aproape.

Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit declarațiilor companiilor de transport maritim și ale agenției de știri semi-oficiale iraniene Tasnim.

Garda Revoluționară a acuzat navele pe care le-a capturat, Epaminondas, sub pavilionul Liberiei, și MSC Francesca, sub pavilionul Panama, că operau fără permisele necesare și că au modificat sistemele de navigație.

O a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă în aceeași zonă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime.

Blocada SUA: 31 de nave oprite din drum

Leavitt a declarat într-un interviu acordat Fox News că, întrucât navele nu erau nave americane sau israeliene, capturarea acestora nu a constituit o încălcare a armistițiului. Ea a calificat acest act drept unul de „piraterie”.

Armata americană a declarat miercuri că, până în prezent, a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să se întoarcă în porturile iraniene, ca parte a blocadei SUA împotriva Iranului.

Mult dincolo de Golful Persic, armata americană a interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice, au declarat surse, redirecționându-le departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka.

Fără un termen limită

În anunțul său de marți, Trump a declarat că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi „de a amâna atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor veni cu o propunere unificată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”.

El nu a stabilit niciun termen limită, a declarat reporterilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Într-o postare pe Truth Social, președintele a punctat un aspect interesant: prelungirea este cauzată de faptul că guvernul iranian este „profund divizat”.

Presa a scris în ultimele zile despre situația incertă de la Teheran, unde o facțiune dură, reprezentată de Ahmad Vahidi, șeful Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), pare să fi preluat puterea, subminând poziția liderilor politici.

O analiză publicată zilele trecute de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank de la Washington, a observat că consolidarea controlului IRGC asupra procesului decizional iranian indică faptul că oficialii politici iranieni care negociază în prezent cu Statele Unite nu au autoritatea de a stabili în mod independent pozițiile de negociere ale Iranului.

De asemenea, a concluzionat analiza, IRGC a marginalizat personalitățile mai pragmatice cu care Statele Unite au negociat până acum.

Un compromis greu de obținut

Pakistanul, care joacă rolul de mediator, a declarat că încearcă în continuare să aducă ambele părți la masa negocierilor, după eșecul concretizării ultimei runde de tratative.

O primă rundă de negocieri de pace între Iran și SUA, desfășurată la Islamabad în urmă cu 11 zile, nu a dus la niciun acord.

Trump dorește ca Iranul să renunțe la uraniul puternic îmbogățit, pentru a împiedica construirea unei arme nucleare. Iranul susține că are doar un program nuclear civil pașnic și dorește ridicarea sancțiunilor, despăgubiri pentru daunele suferite și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii.

Iranul a impus, de asemenea, ca o condiție pentru negocierile de armistițiu încetarea focului între Israel și gruparea militantă libaneză Hezbollah. Miercuri, atacurile aeriene israeliene asupra Libanului au ucis cel puțin cinci persoane, printre care jurnalista libaneză Amal Khalil.

A fost cea mai sângeroasă zi de la anunțarea, pe 16 aprilie, a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban.

Iranul a executat un bărbat condamnat pentru legături atât cu un grup de opoziție exilat, cât și cu serviciile de informații israeliene, a anunțat presa iraniană.