Istoria României pe Google din ultimii nouă ani este tulbure, dar există și constante: clătite și diete

​E decembrie, e rost de un top Google despre ce-au căutat oamenii pe internet. Dacă asculți cu atenție, vei auzi în această perioadă români care râd de alți români că uite ce prostii au căutat pe net. Dar topul acesta al căutărilor nu e bun sau rău, pur și simplu este. Și, iată, cu topul de-acum se încheie și deceniul 2010-ilor. Ce i-am spus lui Google despre ce nu știm?

Dacă ar trebui să-i spui unui străin cum a fost România în 2019, poate că ai reuși într-o frază cu câteva cuvinte cheie: eMAG Black Friday, Răzvan Ciobanu, alegeri europarlamentare, România – Suedia și, eventual, vremea în București. Asta e crema tuturor căutărilor și, la o adică, ar putea fi suma celor mai importante interese ale românilor în acest an.

N-au mai fost proteste, Liviu Dragnea a ajuns la închisoare, vedete au murit, iar vremea, mai ales în București, a rămas la fel de imprevizibilă. Sunt și topuri separate pe evenimente sportive, telefoane, vedete și chiar versuri. Dar înainte de-a trece în revistă și ce-a mai fost pe val în ultimii opt ani trebuie explicat un pic mecanismul prin care aceste căutări ajung să fie dezvăluite de Google.

Scopul topului – denumit inițial Zeitgeist (spiritul vremurilor – trad.) – e să surprindă și să prezinte tendințele de căutare din România în anul care se încheie. Așa că listele sunt realizate ținând cont de mai mulți parametri și servicii ale companiei americane, iar unele interese pot fi consultate, de exemplu, pe Google Trends.

Totodată, listele au fost realizate pe baza cifrelor de trafic de pe adrese din România, care au realizat atât căutări pe google.com, cât și pe domeniul local google.ro și căutările mobile. Practic, la final au rămas acele subiecte care au prezentat o creștere mare față de interesul obișnuit.

Din 2011, România a început să existe pe harta Google

Serialul „Culoarea fericirii” a rupt inimile românilor (și căutările pe Google) în 2011

Îți mai aduci aminte 2011? Cu greu, poate, dar nici n-ai spune c-a fost acum nouă ani. Pe atunci erau populare emisiuni ca „Românii au talent”, „X Factor” sau jocul Angry Birds, un fenomen incredibil. A, da, era și anul când Yahoo! încă apărea în listele Google, iar românii se interesau de iPhone 5. A fost și un an când Google a comunicat destinațiile de vacanță despre care românii se interesează: litoral Bulgaria, Saint Tropez sau Albena.

Pe divertisment mai era ceva la modă: „Culoarea fericirii”. Era un serial indian care a ajuns la noi la un an după ce s-a terminat. Și tot la divertisment trebuie amintite îndrăgitele vedete despre care românii făceau research online. Lista cuprinde suflete sensibile ca Amy Winehouse sau suflete înflăcărate ca Oana Zăvoranu, dar și mai antrenații Florin Salam și Nicolae Guță. Trapul încă nu exista pe atunci.

Spre comparație, în 2019, la mai mare căutare au fost cei de la 5GANG cu melodia „SOS”, The Motans și Irina Rimes pentru melodia „Poem” sau Ian x Azteca cu piesa „Bag un blunt”.

Pe sport a fost interes surprinzător de mare pentru tenis cu turneele US Open, Roland Garros, Australian Open și Wimbledon. Dar e o căutare bizară din acel an: „frf-ajf”. Habar n-aveam ce-i asta, dar am descoperit acum în 2019. Căutarea m-a dus pe portalul asociațiilor județene de fotbal, unde am aflat că-i „primul și singurul site din țară dedicat exclusiv «fotbalului mic»”. Site-ul a fost lansat în 2011, de unde și prezența în topul Google. Altfel, tot în sport, Mihai Neșu a trezit ceva interes. Da, atunci s-a accidentat și a terminat-o cu fotbalul.

În 2012, România a încercat să afle dacă a trecut bacul

În 2012, cea mai ciudată căutare din top 10 a fost: „rezultate bacalaureat”. Chiar dacă portalul pe care sunt afișate notele a rămas același, și era activ și atunci, românii au căutat rezultatele pe Google, pentru că a fost cel mai prost an pentru acest examen. În 2011, au fost introduse primele camere video la bac, iar procentul de promovare s-a dus în cap: de la 69,3% în 2010 la 45,72% în 2011.

Dar eșecul a putut fi și mai mare în 2012: promovare de 44,3%.

Altfel, românii au căutat pe-atunci filme online, horoscopul și „Pariu cu viața”. Iar spiritul mercantil a triumfat: platforma cu anunțuri online Mercador (actualmente OLX) a fost pe locul trei.

Ca personalități, Adrian Năstase a împușcat un onorabil loc doi, pierzând in extremis în fața decesului lui Whitney Houston. Și tot atunci Felix Baumgartner s-a dus până în stratosferă ca să ne arate că gravitația încă nu poate fi contrazisă. Anul acesta a fost frumos și pentru că a apărut îndelung amuzanta și mereu surprinzătoarea rubrică „Ce este… ?”. „Iubirea”, draga de ea, a prins primul loc, fiind urmată de ACTA, o lege care ar fi dus la cenzura internetului.

Dar românii s-au mai întrebat și ce-i fericirea sau ce-i prietenia. Cât despre epitet, iată, procentul de promovare a bacului a demonstrat și de ce nu știau oamenii ce-i cu el. Pentru mine a fost însă un an inspirațional cu români care au căutat cum se sărută, croșetează, scrie, tencuiește, tunde, machiază sau tricotează. Practic, eșecul de la bac a contribuit în economia reală și importantă.

Dar tot în 2012 s-a căutat „cum se votează”. Căutarea a reapărut în 2019. Aș zice că-n urmă cu șapte ani curiozitatea a avut legătură cu suspendarea lui Traian Băsescu, de unde și prezența lui în topul personalităților. A fost o vară fierbinte atunci, așa că președintele pe atunci suspendat a deschis ușa garajului ca să facă curent.

În fine, a fost și top cu mâncare, unde au triumfat tradiționalele bucate: ciorbă de perișoare, salam de biscuiți, chec, ciorbă de burtă sau papanași. Au fost căutate și clătitele, dar în 2019 merită menționat că românii au vrut să afle rețeta de pancakes, adică acele clătite americane groase și total lipsite de eleganța celor franțuzești. Vremurile, iată, s-au schimbat.

2013 a venit cu Black Friday și fainoșag

Din 2013 până acum, Black Friday a devenit un fenomen. Sigur, a debutat mai devreme, dar abia în urmă cu șase ani a ajuns suficient de mainstream. Și, față de 2011, a fost și anul în care a venit Suleyman Magnificul peste români și le-a răpit toată atenția. Asta la mare întrecere cu melodia „Tranquila”.

În ceea ce privește personalitățile, Paul Walker și Sergiu Nicolaescu, decedați, au fost pe primele două locuri, urmați de Ramona Fabian și ea decedată. A venit însă Roger Waters în România și ne-a zis să dăm jos zidul ăla din jurul Palatului Parlamentului. Zidul e încă acolo, că nu suntem noi românii o nație care să plece urechea la oricine vine pe la noi.

A fost însă și un an cu puternică încărcătură culturală, unde festivalul „George Enescu” a prins un surprinzător loc întâi în categoria concertelor, iar Electric Castle cu ploaia care a băgat apă în cizme și noroi pe sub haine a fost pe locul doi. Mult stimata și apreciata rubrică „Cum se… ?” a avut pachetul ei de bucurii: cum să slăbesc, să pozezi, să coși, să meditezi sau zugrăvești. Ciudat, dar mulți români s-au întrebat cum să economisească. Sper că au reușit.

Altfel, căutarea „cum se sudează” a fost altă surpriză. Iar când vine vorba de „Ce este… ?”, fainoșag, aflatoxina (a fost scandalul laptelui infectat cu așa ceva) sau gazpacho și Ramadan au fost în top. Dar curiozitățile au fost și către viitor, românii întrebându-se ce-i Schengen și de ce încă nu suntem în el.

2014 a venit cu ceva care se numește „diaspora”

Coada la una din secțiile de votare din străinătate în 2014

Doamne, ce an nebun a fost 2014! Poate nu-ți mai aduci aminte, dar a fost anul în care Robin Williams a murit, Conchita Wurst cu a sa barbă a luat Eurovision, Adrian Iovan a murit în accidentul din Apuseni, Simona Halep a ajuns în finala Roland Garros, iar alegerile prezidențiale l-au adus pe Iohannis.

Alegerile din acel an au dus și la întrebarea: „Ce este diaspora?”. Atunci, diaspora a stat la cozi și a înclinat balanța României spre Iohannis și balanța PSD spre Dragnea. Ca și cum nu era suficient ce aveam noi pe-aici, în lume se murea de Ebola. Poate de aceea s-a căutat și Bear Grylls de către români care voiau reguli de supraviețuire.

Anul acesta a mai venit cu un fenomen: filmul „Nymphomaniac”. Lars von Trier, probabil cel mai mare trol din cinematografia modernă, a venit cu o nudă și dezinhibată creație cinematografică prin care a reușit să supere și ceva români. Și tot din internațional în local a venit și „Masterchef”, în 2013 fiind și în topul Google cu emisiuni. Și iată cum în cinci ani românii au început să gândească mai puțin în ciorbă de burtă și mai mult în „cocovan”.

În 2015 Izabela ne-a invitat la ziua ei

Dintre toți anii, în 2015 cred că am găsit bucurie peste limite. Nu neapărat români fericiți, dar măcar cu frunțile mai descrețite. Este anul în care Izabela a invitat România la ziua ei și jocul Pixwords a devenit un viral de moment. Ce să mai zic că „puterea destinului” a fost în topul căutărilor. Sigur, e vorba de un serial turcesc, dar sună prea frumos. Mai ales dacă ții cont că prin categoria „Cine este… ?” am aflat că românii încă îl mai caută pe Dumnezeu.

Au căutat-o și pe Izabela, dar și pe Dacian Cioloș sau Dan Bilzerian. A fost însă și un an greu. A început cu atacul armat care a ucis o parte din jurnaliștii „Charlie Hebdo”, Gabriel Oprea a ajuns cunoscut României prin abuz de funcție și coloană oficială, iar Colectiv a ars și odată cu el încrederea că lucrurile merg spre mai bine în societate. Diaspora a fost, din nou, populară la „Ce este… ?”, dar și ISIS, Ebola, Poliomielita și autismul.

Ultimele două au legătură directă cu mișcarea anti-vaccinistă și Olivia Steer care a devenit din fostă vedetă TV și soția lui Andi Moisescu cea mai agasantă voce anti-vaccin. Te las însă cu această curiozitate superbă: „ce este un tehnocrat?”.

2016 ne-a umplut portbagajul cu pokemoni

În 2016, Netflix a anunțat că vine și la noi. Parcă să le facă în necaz americanilor, ai noștri au căutat și au băgat în top vorbele de aur: „filme online 2016”. Altfel, Euro 2016 a fost fenomenul, urmat de curiozități ca rezultatele de la bac sau evaluare națională, dar și cine-i Donald Trump și de ce e nașpa că a fost ales președinte. Altfel, anul rămâne cu un viral digital și în viața reală: Pokemon Go.

A fost o vânătoare care a ținut cam o lună și-a lipit oamenii de telefoane, dar i-a și scos din casă. A fost însă și anul cu Brexit, un episod de democrație și manipulare care se întinde până în 2020. Iar mulți bucureșteni încearcă să uite ce-au votat la alegerile pentru primărie, mai ales în aceste vremuri de RADET cu răspundere limitată. Poate de-aia l-au și căutat pe Nicușor Dan pe Google.

Șocul a fost mai mare însă pentru constănțeni, că aveau primar nou. Extraordinar de surprinzătoarea rubrică „Cum se… ?” a venit cu experiențe: cum se face mămăliga pentru momeală la pești (s-a relaxat românul, ce să mai – n.r.), cum se deplastifiază o hârtie, cum să fac un împrumut la bancă, cum se cultivă șofranul și cum se trasează un teren de fotbal. Euro 2016, iată, a băgat ceva viață și în miuța de maidan.

A fost însă un an bun pentru gurmanzi cu un „cocovan” (coq-au-vin – fran.) deosebit. Dar, la fel ca în 2019, s-a căutat rețetă de pancakes și de socată „rețeta bunicii”.

2017 cu clătite pufoase

La 2017 e cazul să încep direct de la mâncare. Pancakes, clătite s-au mai căutat, dar a fost anul în care s-a mers la țintă: „clătite pufoase rețetă”. Eu cred că-i vorba tot de pancakes, dar cine să mai știe cu atâtea gusturi de chefi. Altfel, românii au descoperit humusul, au regăsit salamul de biscuiți din anii precedenți, dar și socata rețeta bunicii, acest laitmotiv al sucului cu gust de sărăcie și credință că e bun.

Coliva, la fel ca în 2019, se regăsește pe listă. Pe cât de mult s-a trăit și s-a mâncat în 2017, s-a și murit. Stela Popescu, Ileana Ciuculete și Denisa Răducu (mai cunoscută drept Denisa Manelista) au intrat în top 10 general.

Mult lăudata și deja necesara rubrică „Cum… ?” a fost fără cusur cu un binemeritat loc întâi pentru „slime”. Nebunia asta de substanță încă e populară și acum, la granița dintre ani, și vlogurile pe subiect încă trag milioane de vizionări. Altfel, cum se face sucul de roșii și cum se calculează pensia au fost în top. Dar cum se copilesc roșiile și cum se prepară vișinata au fost căutările care m-au făcut să cred că românul trece pe bio.

Mai ții minte căutarea „cum să slăbesc?” din urmă cu câțiva ani? Ei bine, în 2017, Google a făcut loc și unui clasament cu diete. Am remarcat dieta Oshawa și Ana Lesko. Patru dintre ele au rezistat până în 2019: Rina, disociată, indiană și ketogenică. Nu pot să nu remarc însă optimismul absolut românesc din această căutare: „dieta minune”.

În 2018 s-a visat la bani din Bitcoin

Oh, Bitcoin. Ce fenomen, ce moment! În 2018, moneda asta digitală a atras atenția în România, dar cea mai bună valoare a fost consemnată în ultimele două luni din 2017. Așa e cu rețeta de cum să faci bani pe net, mereu ajungi la ea după ce-au folosit-o alții. Și că tot am început cu „ce este… ?”, trebuie să menționez câteva curiozități deosebite: ce e orgasmul, curentul electric, floarea de colț pentru alpiniști, substantivul (în 2019 s-a căutat verbul) sau imunoglobulina. Cel din urmă, ei bine, a fost generat de-o nouă criză în sistemul medical.

Fine diningul a fost domol însă. Tiramisu, mămăligă, colivă, cheesecake, guacamole și clătite americane. Iată ce frumos au evoluat clătitele pancakes: de la numele original la pufoase sau americane. Și au fost căutate și în 2019.

În diete, au intrat Carmen Brumă și Mara Bănică cu dietele lor alături de una ciudată: Tisanoreică. Dieta fix la fix, cu hrișcă, indiană sau Rina detaliată au fost și ele acolo.

Ce am înțeles după nouă ani de căutări Google?

Că românii încă n-au slăbit așa cum și-au dorit – nici chiar cu dieta minune – și că au schimbat manelele pe alt tip de muzică. Pe mâncare, e ceva cu acele pancakes și acea socată. Eu mă bucur însă că și-a făcut loc coliva în lista delish a românilor, că prea a fost stigmatizată până recent. Din 2019 eu vreau să rețin această: „cum se schimbă ora”. Are legătură cu trecerea de la ora de vară la cea de iarnă și viceversa, dar ce formă deosebită de-a pune lucrurile în context: schimbi ora. Altfel, ține cont că atâția ani de căutat „rezultate bac” n-au fost fără rost. În 2019, versurile pentru „Gaudeamus igitur” au fost în topul căutărilor pe muzică. Sigur, la distanță considerabilă de Prohod, dar asta doar pentru că fatalismul nostru caracteristic găsește mereu resurse.