John Hudak, analist Brookings: Votul popular in alegerile din SUA va fi mult mai strans decat acum patru ani, dar Obama ar putea castiga mult peste necesarul de 270 de voturi in Colegiul Electoral

​Votul popular in alegerile prezidentiale din SUA va fi mult mai strans decat in urma cu patru ani si castigatorul ar putea invinge la o diferenta de pana la 2%, apreciaza pentru HotNews.ro John Hudak, analist specializat in studii de guvernare in cadrul Brookings Institution. El arata, in schimb, ca presedintele Obama isi mentine o pozitie puternica in Colegiul Electoral si „nu m-ar mira sa castige (…) mult mai mult decat necesarul de 270” de voturi in structura unde sunt decise alegerile.

• John Hudak a raspuns intrebarilor puse de cititorii HotNews.ro pe tema alegerilor prezidentiale din SUA

John Hudak este Fellow in studii de guvernare in cadrul organizatiei de analiza Brookings Institution, specializat in chestiuni legate de puterea prezidentiala, campanii si alegeri, interactiunea legislativ-executiv.

• Intrebari de la cititorul „areopagitul”: Credeti ca super-PAC-urile (n.red: super-„comitete de actiune politica”, ce pot colecta nelimitat fonduri electorale, independent de echipele de campanie ale candidatilor) si banii pe care ii atrag corup candidatii si echipele lor? Ce efecte credeti ca au avut ele asupra campaniei, altele decat a-i apropia pe donatorii consistenti de presedintele pentru care au donat?

John Hudak: Nu cred ca Super PAC-urile ii corup pe candidati. La modul general, Super PAC-urile si cei care le doneaza bani sprijina candidati nu pentru ca doresc sa ii influenteze, ci pentru ca acei donatori si candidati sunt de acord in privinta unor politici. Persoane bogate care doresc sa-si reduca taxele doneaza Super PAC-urilor pro-Romney pentru ca Romney sprijina, deja, taxe mai mici, nu pentru ca ei cred ca il pot forta pe Romney sa sprijine taxe mai mici. Ideea ca banii atrasi de Super PAC-uri corup candidatii se leaga de aceasta relatie dintr-un unghi gresit. Donatiile catre Super PAC-uri nu ii motiveaza pe candidati sa adopte anumite pozitii. Daca donatiile catre Super PAC-uri i-ar motiva pe candidati sa-si schimbe pozitia, oamenii de afaceri bogati ar dona pentru Obama intr-un efort de a-l determina pe presedintele in exercitiu sa-si schimbe abordarea.

Una dintre caile prin care Super PAC-urile ar putea afecta alegerile este ca acestea sa aiba un efect disproportionat asupra alegatorilor. Intrucat ele pot sa atraga sume nelimitate de bani, ele pot sa cumpere publicitate TV si sa depuna eforturi de informare care sa influenteze alegatorii. Totusi, nu prea exista dovezi ca Super PAC-urile au avut vreun efect asupra preferintelor alegatorilor. In statele unde Super PAC-urile desfasoara campanii publicitare, nu exista schimbari in preferintele alegatorilor pentru un candidat sau altul dupa aceste campanii, comparativ cu perioada ce precede campania.

• intrebare de la cititoarea „Daria”: Cat de reprezentative vor fi rezultatele alegerilor daca toata lupta se duce in mai putin de 10 state americane?  

John Hudak: Chestiunile despre care discuta candidatii se schimba foarte putin in functie de locul unde isi concentreaza campania. Sigur, cand Obama are campanie in Michigan si Ohio si Wisconsin, el isi promoveaza politicile care ii ajuta pe producatori sau industria auto. Cand Romney are campanie in Ohio sau Pennsylvania, el isi promoveaza politicile care ar duce la cresterea productiei de carbune. Totusi, candidatii au multe pozitii majore pe multe teme care sunt de interes pentru multe si diverse segmente ale electoratului.

Cele noua state-cheie, unde votul este indecis in aceste alegeri, nu reprezinta un grup ciudat sau unic de circumscriptii. Ele sunt reprezentative pentru electoratul american, includ state cu un numar mare de cetateni afro-americani, hispanici, tineri sau varstnici, cu econonomii bazate pe productie sau pe turism sau pe servicii. Ambii candidati trebuie sa se adreseze tuturor acestor grupuri din statele indecise si, drept rezultat, se adreseaza oricui. De exemplu, sunt multi muncitori in domeniul productiei in Connecticut, New York, Rhode Island, New Jersey si Massachusetts. Niciun candidat nu isi desfasoara campania in acele state, dar, cand vorbesc despre politici in domeniul productiei in Ohio, Wisconsin si Michigan, ei promoveaza politici care i-ar ajuta si pe muncitorii din acele state unde votul este limpede.

• intrebari de la cititorul „Mick”: Cum comentati pozitiile exprimate de Obama si Romney in privinta dimensiunilor foarte mari ale structurilor guvernamentale americane? Cat conteaza aceasta chestiune pentru alegatorii americani?

John Hudak: In linii mari, Presedintele Obama crede ca guvernul poate juca un rol in sprijinul publicului in zone unde acesta intampina greutati sau are nevoie de ajutor. Aici intra domenii precum sanatatea, educatia, transportul, infrastructura si asistenta atunci cand au loc esecuri de piata. Aceasta presupune un rol mai important pentru guvern, in completarea eforturilor din sectorul privat.

Guvernatorul Romney argumenteaza ca un guvern mai redus este solutia pentru problemele natiunii. Reducand dimensiunile guvernului si fiscalitatea si permitand sectorului privat sa joace un rol mai mare, afacerile si indivizii ar avea mai mult capital sa investeasca in nevoile americanilor. Aceasta ar duce la un rol mai redus pentru guvern.

Pentru alegatorii americani, aceasta este o chestiune dificila. Americanilor le place o fiscalitate redusa. Prefera si un „guvern redus”, la modul abstract. Totusi, in sondajele de opinie, cand ii intrebi pe americani ce programe ar trebui restranse, ei prefera sa mentina neschimbate cele mai multe programe majore, in special pe cele care contribuie mult la dimensiunile guvernului (aparare, sistemul medical si de sanatate, asigurarile sociale, locuinte, educatie). Deci, in timp ce americanilor le place mult sa sprijine un guvern de dimensiuni mici, ei nu vor o micsorare a acestuia.

• Intrebare de la cititorul „zaboo”: Cat de mult pot influenta episodul tragic Benghazi si reactia lui Obama votul din 6 noiembrie, avand in vedere ca americanii sunt extrem de preocupati acum de soarta precara a economiei?

John Hudak: Este putin probabil ca situatia din Libia va afecta votul din 6 noiembrie. Intrebarea sugereaza o reactie slaba a lui Obama in cazul atacului. Acest lucru poate fi adevarat, in termeni absoluti, dar alegatorii americani nu vad astfel lucrurile. Un sondaj recent al Pew Research sugereaza ca doar 38% dintre americani nu sunt de acord cu felul cum presedintele a abordat incidentul Benghazi. Putem presupune ca majoritatea acelor alegatori sunt republicani care opteaza deja pentru Romney. 62% fie sunt de acord cu felul cum a actionat presedintele, fie nu au o parere in acest sens. Lucru care sugereaza ca probabil americanii nu vor vota tinand cont de cazul Benghazi si, daca o vor face, acest lucru probabil nu il va afecta pe presedinte.

• Intrebare de la cititorul „galezu”: Cat de strans credeti ca va fi votul pentru presedinte anul acesta?

John Hudak: Votul popular va fi strans anul acesta. Mult mai strans decat a fost in urma cu patru ani. Presupun ca cel care va invinge o va face la o diferenta de 2% sau mai putin. Totusi, in Colegiul Electoral, unde sunt decise alegerile prezidentiale din SUA, presedintele isi pastreaza in acest moment (24 octombrie) o pozitie puternica. Nu m-ar mira sa castige 290-310 voturi in colegiu, mult mai mult decat necesarul de 270.

• intrebare de la cititorul „supastaru”: De ce alti candidati la presedintie ignorati complet (acoperire mediatica slaba, lipsa accesului la dezbateri, neincluderea lor in sondaje etc.)? – Ma refer in special la cazurile Gary Johnson si Jill Stein. Si tinand cont de acest lucru, ati spune ca alegerile din SUA sunt libere, corecte si democratice?

John Hudak: E un lucru comun in alegerile prezidentiale din SUA ca astfel de candidati sa fie ignorati. Ei atrag foarte rar suficienta atentie si sprijin pentru a se califica pentru a participa la dezbateri. O parte a problemei este ca institutiile guvernului si sistemul electoral din SUA sunt o provocare pentru partidele mici si pentru cele noi. Totusi, acesti candidati au, adesea, puncte de vedere care nu reprezinta bine punctele de vedere ale multor americani, sau cel putin nu reprezinta ideologiile alegatorilor la fel de eficient ca cele doua partide majore. Acest lucru devine si mai adevarat daca, asa cum argumenteaza multi politologi, electoratul este tot mai polarizat.

Acestea fiind spuse, situatia nu ridica semne de intrebare daca alegerile din SUA sunt sau nu libere, corecte si democratice. Multi candidati apar pe fiecare buletin de vot din SUA, daca urmaresc litera legii in fiecare stat, pentru a se califica. Nu exista restrictii pentru a candida si nu exista limite pentru strangerea de fonduri. Alegatorii nu sunt foarte familiari cu astfel de candidati, comparativ cu cei ai partidelor majore, dar pot alege in mod liber sa ii voteze. Daca un candidat tert ar primi cele mai multe voturi electorale in cadrul unor alegeri, acea persoana ar ajunge presedinte. Alegerile raman libere, corecte si democratice.

Un motiv major pentru care candidatii unor terte partide nu reusesc sa atraga atentia necesara – dincolo de punctele de vedere care adesea nu raspund preferintelor alegatorilor – este ca design-ul constitutional al alegerilor americane, mai ales la nivel national (Presedinte, Camera Reprezentantilor si Senat) creeaza o convergenta institutionala catre un sistem bipartit. Cu putine exceptii, alegerile la nivel national sunt de tipul „castigatorul ia totul”, intr-un singur tur. In cazul alegerilor prezidentiale, 51 (50 de state plus District of Columbia) de versiuni la nivel de stat ale acestei structuri electorale sunt agregate pentru a forma un vot similar in cadrul Colegiului Electoral. Aceste structuri induc un sistem bipartit si reprezinta o provocare pentru alte partide.