Jonathan Scheele: Mai degraba decat prieten, Romania este familia mea. Si oricata frustrare as simti, ramane familia mea

Jonathan Scheele a fost „ambasadorul” Comisiei Europene la Bucuresti in cea mai solicitanta perioada a aderarii Romaniei la UE, intre 2001 si 2006. Apoi s-a intors la Bruxelles, ca director in Directia Generala pentru Energie si Transport. Scheele a vorbit, intr-un interviu acordat HotNews.ro, despre dezamagirile provocate de Romania dupa aderare si despre necesitatea unui proiect romanesc si a dobandirii unei atitudini firesti unui stat membru.

Reporter: Va lipseste Romania, perioada aceea in care multi spuneau ca aveti o misiune imposibila?

Jonathan Scheele: Da, imi lipseste, este foarte diferit ceea ce fac acum. Nu cred ca a fost vreodata misiune imposibila. Am spus de la inceput ca Romania are un loc al ei in UE. Cred ca imi lipseste aria de posibilitati pe care le avea aici, posibilitatea de a iesi din capitala si a vedea lucrurile din tara, de pe teren. O parte a misiunii mele aici a fost sa merg sa vad proiecte mici, in localitati mici, am putut sa ajut oamenii. Unul dintre proiectele cele mai remarcabile aici a fost „Satul european”. Nu au fost implicati bani in proiectul acesta, erau doar state mici care vroiau sa poata pune un panou la intrarea in localitate pe care sa scrie „sat european”. Insa a demonstrat ce lucuri remarcabile puteau fi facute de catre comunitati si angajamentul oamenilor si al comunitatilor. Asta te face sa te simti umil intr-un fel, pentru ca oamenii nu fac astfel de lucruri pentru bani, ci pentru comunitatea lor.

Reporter: Cum percepeti Romania acum, la doi ani de la aderarea la UE?

Jonathan Scheele: Romania a evoluat, exista schimbari – in marea majoritate pozitive. Este dificil ca in vremuri de criza sa vorbesti cu certitudine despre schimbari. Si totusi, Romania este intr-o pozitie mult mai buna decat la aderare si incepi sa vezi o serie de schimbari, o serie de reactii care acum 10 ani nu s-ar fi intamplat. Este o tendinta de a gandi in valori europene. Dar mai sunt multe de facut si cred ca lipsa unui proiect romanesc, unde vreti sa fie Romania in 2015, le ingreuneaza sarcina celor de la guvernare de a decide care sunt cei mai buni pasi de a merge inainte. Trebuie sa stii unde vrei sa ajungi, chiar daca nu poti merge acolo de-a dreptul si trebuie sa o iei pe ocolite. In acest moment nu exista o linie calauzitoare in societate.

Reporter: De ce credeti ca nu exista un obiectiv national, o tinta spre care sa mergem ca societate? Pentru ca nu ne-am obisnuit cu statutul de membru al UE sau n-are nimic de-a face cu asta?

Jonathan Scheele: Este partial pentru ca din 1992 pana in 2007 ati avut o agenda foarte clar ghidata de institutii externe, nu ati avut nevoie de o viziune, dar acum Romania are nevoie sa se gandeasca incotro vrea sa mearga.

Reporter: Economic pare ca avem nevoie de un program FMI pentru a ne ghida in aceste vremuri de criza.

Jonathan Scheele: Dar asta este abordarea gresita. In cele din urma, totul depinde de voi. Romania nu va fi un stat in adevaratul sens al cuvantului pana nu isi castiga respectul de sine. Si poate sa il castige numai avand un proiect, o viziune in care sa stabileasca unde vrea sa ajunga. Romania nu merge inapoi, poate merge doar inainte, problema este sa inainteze mai rapid.

Reporter: Exista ideea, mai ales in contextul monitorizarii pe justitie, ca daca nu exista presiuni externe asupra noastra, in acest context al Comisiei, nu exista progrese in tara. Trebuie sa fie cineva care sa ne arate batul. Trebuie sa asteptam sau sa vrem intotdeauna Comisia sa ne arate batul, este aceasta o abordare corecta?

Jonathan Scheele: Nu. Ar fi mai bine sa nu aveti nevoie de Comisie sa va monitorizeze. In acest moment aveti nevoie de Comisie, dar nu este o situatie buna, este una mai putin rea. In cele din urma Romania trebuie sa se decida ce vrea sa faca, iar monitorizarea va inceta cand va fi cazul. Insa atunci va fi foarte important sa continue progresele, iar unul dintre elementele care va determina asta va fi existenta unei clase de mijloc in Romania. Aceasta este baza unei administreatii publice puternice si a unui sistem de justitie eficient, pentru ca ei sunt oamenii care au nevoie de ele. cei saraci au nevoie de ele, dar nu au nicio influenta, iar daca esti foarte bogat te poti descurca si fara ele.

Reporter: Afecteaza monitorizarea statutul nostru, puterea nostra de negociere in UE? Teoretic toate statele membre sunt egale in drepturi si influenta, practic insa nu e chiar asa.

Jonathan Scheele: Cred ca are o influenta. Este un factor, dar nu singurul. Si in mod sigur nu este un factor pozitiv pentru a consolida influenta Romaniei in UE. Nu l-as descrie ca pe o povara, insa nu ajuta lucrurile si Romania.

Reporter: Ati muncit mult, alaturi de autoritatile romane, in perioada pre-aderare pentru a ajuta Romania sa devina membru. Ati fost dezamagit de ce s-a intamplat in Romania dupa aderare, disputele politice, incetinirea progreselor in justitie si lupta anticoruptie?

Jonathan Scheele: Nu as fi sincer si uman daca nu as recunoaste ca mi-as fi dorit ca lucrurile sa evolueze mai repede, asa ca din acest punct de vedere da, sunt dezamagit. Insa in cele din urma asta a fost o alegere pe care a facut-o Romania. Exista o vorba in engleza: iti alegi prietenii, nu-ti alegi familia. Cred ca intr-un fel Romania este familia mea, mai degraba decat un prieten si oricat de frustrat as fi, Romania ramane familia mea.

Reporter: V-au spus colegii in Bruxelles ca Romania nu era pregatita pentru aderare, ca a fost integrata in UE prea repede?

Jonathan Scheele: Unii spun asta, dar nu atat de frecvent oameni care lucreaza in Comisie, pentru ca ei inteleg realitatea. Cred ca Romania este putin inteleasa in alte parti ale Europei si exista tendinta de a crede ce citesti in presa si tendinta politicienilor de a gandi in sabloane. Media are tendinta de a intari stereotipurile, asta se intampla peste tot. Iar stereotipurile in ceea ce privesc Romania nu sunt pozitive.

Reporter: Acum, dupa doi ani, credeti ca am aderat prea curand, ca s-ar mai fi facut lucruri daca se mai amana momentul?

Jonathan Scheele: Nu, nu cred asta. Cred ca procesul ce a inceput din 1993 si a fost accelerat din 1999 a fost ireversibil. Nu s-a derulat atat de repede cum am fi vrut sa vedem, au fost pasi inapoi in anumite arii, dar nu cred ca intarziind aderarea nu am fi fost astazi in aceeasi pozitie in care suntem azi.

Reporter: Cum evaluati dvs. situatia din justitie si lupta anticoruptie?

Jonathan Scheele: Va spun cum vad eu din afara situatia, nu stiu detaliile, asa ca nu pot comenta in detaliu. Exista tendinta de a face doi pasi inainte si unul inapoi, este o sarcina extrem de dificila. Este foarte usor sa spui ce trebuia facut, dar problema este ca exista niste reminiscente in anii ’90, organizarea justitiei de pilda, care continua sa isi manifeste efectele. Este clar ca sunt multe de facut, de aceea monitorizarea este inca mentinuta, insa, pe de alta parte, dar cred ca trebuie sa pastram progresele deja realizate. Au fost semne incurajatoare la schimbarea guvernului cand nu au existat schimbari substantiale in multe zone ale sistemului de justitie.

Reporter: Va continua Comisia sa aiba rabdare sa facem progresele pe care le cere sau ne va suspenda, taia fonduri europene?

Jonathan Scheele: Nu stiu. Comisia este un animal foarte rabdator, traim in lumea reala si va fi nevoie sa se decida care sunt costurile si beneficiile anumitor decizii ale Comisiei. Daca prin a lua anumite decizii va incuraja progresele. Sunt in mod deliberat vag, pentru ca nu stiu ce decizie se va lua.

Reporter: Este legitim ca Bruxelles-ul sa lege administrarea fondurilor europene de problema coruptiei, in conditiile in care OLAF (Oficiul de Lupta Antifrauda) nu a indicat fraude majore si numeroase cu fonduri europene in Romania si nici administrarea lor gresita?

Jonathan Scheele: Este o evaluare care trebuie facuta pe baza informatiilor existente. OLAF nu a fost foarte ocupat in Romania, dar asta si din cauza ca aici nu exista o cultura a presei si oamenilor de a vorbi despre posibile fraude. Cand ai mai multi oameni dispusi sa dezvaluie lucruri nu inseamna neaparat ca ai mai multa coruptie, ci ca ai oameni care sa faca asta. Nu sunt suficient de aproape de chestiunea asta, sa fiu sincer, pentru a o judeca. Dar la Comisie evaluam lucrurile pe baza realitatilor si asta va prevala in urmatorul raport.

Reporter: Ati vorbit astazi despre depolitizarea administratiei si importanta criteriului competentei in administratie, despre situatii greu de imaginat in alte tari ale UE, precum demiterile in masa sau preavize cu o durata absurda. Va refereati la ultima decizie a guvernului privind sefii serviciilor deconcentrate…

Jonathan Scheele: Cred ca este o decizie gresita, trebuie sa existe o disctinctie intre ceea ce e politic in administratie si administratia propriu-zisa. Exista diferente, exista politizarea posturilor, dar este o situatie speciala in Romania. Politizarea este o problema daca ai promovat legislatie care creeaza un serviciu al functionarilor publici. Probelma este absenta unei filozofii despre cat de mult descentralizezi si despre functionarii publici. Romania are nevoie de functionari publici buni, asa ca sunt importante conditiile de salarizare, asigurarea permanentei postului care sa le permita sa dea sfaturi profesionale politicienilor. Nu ar trebui sa se simta amenintati daca nu spun da unei idei foarte proaste. De aceea este nevoie de un serviciu public apolitic.

Ai nevoie de o viziune clara asupra nivelului pana la care vrei sa politizezi administratia. Daca vrei sa administrezi tara corect, trebuie sa gasesti oameni care sa o faca si ai nevoie de oameni competenti indiferent de culoarea politica.

Jonathan Scheele a primit vineri titlul de Doctor Honoris Causa al Scolii Nationale de Stiinte Publice si Administrative din Bucuresti.