Judecatorul Adrian Bordea desemnat pentru al III-lea interimat la sefia Curtii Supreme. Cine este magistratul care va judeca marile dosare de coruptie si cat de importanta este functia de presedinte ICCJ

Judecatorul Adrian Bordea a fost delegat, joi, de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa ocupe interimar functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), informeaza Agerpres. Delegarea lui Bordea s-a facut dupa ce functia de presedinte al instantei supreme a ramas vacanta in 15 septembrie 2009 ca urmare a pensionarii lui Nicolae Popa, iar interimatul sefiei ICCJ, asigurat de Lidia Barbulescu, a expirat pe 15 septembrie. Tot joi, CSM a decis sa propuna presedintelui Romaniei pentru functia de vicepresedinte al ICCJ pe judecatoarea Rodica Aida Popa.

Dupa pensionarea judecatorului Nicolae Popa, a fost declansata procedura de desemnare a noului sef al ICCJ. Prima propunere a CSM pentru sefia CSM a fost Lidia Barbulescu, insa candidatura acesteia a fost respinsa de Traian Basescu, iar astfel, procedura de depunere a candidaturilor pentru functia de presedinte al ICCJ a fost reluata.

Anul trecut, presedintele instantei supreme de atunci, Nicolae Popa, a formulat o cerere catre CSM pentru a o delega pe Lidia Barbulescu in perioada interimatului la conducerea ICCJ.

In 11 martie, Sectia pentru judecatori a CSM a decis sa prelungeasca delegarea judecatoarei Lidia Barbulescu in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pana la numirea de catre seful statului a noului sef al acestei institutii, dar nu mai mult de sase luni.

Potrivit legii, „presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani”. Numirea se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Pe 25 februarie, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu majoritate de voturi, sa propuna sefului statului numirea judecatoarei Livia Doina Stanciu in functia de presedinte al Inaltei Curti, dar, pana in prezent, presedintele nu s-a pronuntat asupra propunerii CSM. Stanciu a facut parte din completul de judecatori care l-a condamnat pe primarul municipiului Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, la 3 ani si jumatate pentru coruptie.

Adrian Bordea a declarat joi, in cadrul sedintei CSM, ca a ajuns in acest post intr-un moment de criza.

„E evident ca un proiect intr-o perioada atat de scurta nu poti sa-l faci, care sa antameze aspecte esentiale pe care le are ICCJ de rezolvat. Dar faptul ca de o perioada destul de lunga sunt judecator la ICCJ, faptul ca de aproape 5 ani sunt membru in Colegiu de Conducere, ma face sa cred ca prioritatile sub aspect administrativ sunt cele legate de sediu. E evident ca ICCJ isi desfasoara activitatea intr-un spatiu inacceptabil”, a spus Bordea.

Cat de importanta este functia de presedinte al ICCJ

Functia de presedinte al ICCJ este una din pozitiile cheie din justitie. La ICCJ se judeca toate cazurile de coruptie care privesc ministri sau parlamentari. Potrivit atributiilor prevazute de lege, presedintele ICCJ desemneaza judecatorii Completului de 9 judecatori. Acest complet, Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicata, solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Spre exemplu, completul de 9 judecatori a deliberat in cazul Voicu, avocatii acestuia solicitand revocarea mandatului de arestare si eliberarea sub control judiciar. Completul de 9 a judecat si in cazul „Matusa Tamara” in care este acuzat Adrian Nastase.

Potrivit legii, acelasi complet ales de presedintele ICCJ judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii in materie disciplinara. Adica in cazul in care un magistrat este sanctionat disciplinar de CSM, recursul se judeca de completul de 9 de la ICCJ.

Alte competente al presedintelui ICCJ:

• Presedintele propune, impreuna cu ministrul justitiei, numarul maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, care se stabileste prin hotarare a Guvernului.
• desemneaza, prin tragere la sorti, judecatorii care formeaza Biroul Electoral Central;
• aproba intocmirea dosarelor de pensionare din carul ICCJ;
• acorda grade, trepte, gradatii, indemnizatii de conducere, salarii de merit, premii si alte drepturi ale personalului, potrivit legii, si rezolva contestatiile referitoare la stabilirea acestora. Detalii aici.

Cine este judecatorul Adrian Bordea

Presa a relatat in anii 2000 pe larg despre dosarele judecate de Adrian Bordea. O investigatie a EVZ.ro arata ca Adrian Bordea a fost supus in atentia inspectiei judiciare CSM in cazul eliberarii din arest a generalului SRI Ovidiu Soare si a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetati intr-un dosar de coruptie. Presa a notat ca magistratul a decis eliberarea celor doi intr-un dosar in care era si el cercetat. In septembrie 2005, judecatorul Adrian Bordea a fost audiat de procurorii DNA in legatura cu un presupus trafic de influenta pe care l-ar fi comis in 1998, cand era presedinte al Tribunalului Targoviste, la cererea ofiterilor SRI anchetati astazi pentru fapte de coruptie. Detalii despre acest caz aici. Despre cazul de coruptie in care a fost implicat Adrian Bordea presa a relatat pe larg aici. Cu toate acestea, inspectia CSM a decis ca judecatorul nu a gresit in nici un fel si nu a dispus nici un fel de sanctiune. In 2006, EVZ.ro mai nota si urmatoarele: „Judecatorul Adrian Bordea de la ICCJ este fiul generalului de securitate Aron Bordea. Surse din SRI au confirmat pentru EVZ ca, inainte de 1989, generalul Aron Bordea a fost seful coloneilor prahoveni Gheorghe Dumitrache, Corneliu Paltanea si Daniel Bucur, cercetati pentru fapte de coruptie”

SAR: Interimatul ICCJ genereaza incertitudini

Societatea Academica din Romania a publicat pe 6 septembrie o analiza a Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) in domeniul Justitiei agreat de Uniunea Europeana si Romania in care subliniaza si situatia interimatului de la ICCJ.

Iata concluziile analizei SAR:

„Functia de Presedinte al ICCJ s-a vacantat in 15 septembrie 2009 prin pensionarea domnului judecator Popa, interimatul fiind asigurat de doamna judecator Barbulescu (vicepresedinte al ICCJ pana la momentul respectiv). Dupa respingerea primei propuneri a CSM (formulata in octombrie 2009) privind numirea doamnei judecator Barbulescu in functia de Presedinte ICCJ, Presedintele Romaniei amana luarea unei decizii privind cea de-a doua propunere care i-a fost inaintata in februarie 2010 privind numirea doamnei judecator Stanciu.

Incertitudinea generata de aceasta prelungire excesiva a interimatului celei mai inalte functii din cadrul sistemului judiciar este agravata de faptul ca si functia de vicepresedinte al ICCJ s-a vacantat la inceputul acestui an. Dupa ce la 4 mai 2010 CSM a anuntat candidaturile depuse pentru aceasta functie, la 10 iunie 2010, in urma retragerii uneia dintre candidaturi si a respingerii celorlalte, CSM a decis reluarea procedurii de selectie si acordarea unui nou termen de depunere a candidaturilor, 12 iulie 2010.

Exercitarea interimara a acestor functii nu reprezinta o solutie pozitiva, mai ales in contextul in care Comisia Europeana noteaza in ultimul sau raport o lipsa profunda de asumare a rolului sistemului judiciar in procesul de reforma”.

Vezi aici raportul complet

Interimatul de la Curtea Suprema – criticat de presedinte

Asupra interimatului de la ICCJ s-a exprimat si presedintele Traian Basescu in 2009. El a atras atentia pe 11 septembrie 2009 ca interimatul la ICCJ, pe care l-a propus CSM, ca urmare a pensionarii judecatorului Nicolae Popa, este la limita legii.

„As vrea sa mai fac o observatie legata de expirarea unor mandate la Inalta Curte, in mod deosebit, de prelungire a unor mandate, tot la Inalta Curte, pe ideea suspendarii. Dupa parerea mea, este incorect ca la expirarea unor mandate sa nu se propuna, conform legii, alte persoane pentru ocuparea functiei. Interimatele sau interimatul pe care vreti sa-l stabiliti chiar astazi este la limita legii si nu exista nicio justificare sa stabilim interimate, decat daca se face un joc politic, o asteptare politica ar putea exista, sa mai vina cineva si sa dea solutii. Eu cred ca CSM nu poate juca acest joc al aplicarii legii la limita”, sustinea atunci seful statului. In acel moment functia era ocupata de Lidia Barbulescu. Presa a relatat despre relatiile tensionate pe care le are cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, si cu fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, dar si pentru prietenia stransa cu un alt sef al Justitiei din Romania, Rodica Stanoiu.

Monica Macovei a cerut CSM, in 2007, cercetarea Lidiei Barbulescu pentru trafic de influenta, sub suspiciunea ca ar fi intervenit, in calitate de membru al Comisiei de legislatie a CSM, pentru a favoriza angajarea fiicei sale.

Lidia Barbulescu a avut mai multe schimburi acide de replici cu presedintele Traian Basescu, care a acuzat CSM (institutie pe care magistratul o conducea, la acea vreme) de tentativa de blocare a activitatii ANI, dupa ce Lidia Barbulescu a afirmat ca declaratiile de avere sunt neconstitutionale.