Județele cu cel mai scăzut nivel de educație și județele cu cel mai ridicat nivel de educație, conform recensământului

Există 16 județe în care proporția populației cu nivel Scăzut de educație o depășește pe cea având nivel Mediu. Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută.

La 31 ianuarie Institutul Național de Statistică a publicat seria a doua și ultima de rezultate provizorii ale recensământului de la 1 decembrie 2021. Datele sunt publicate pe județe, ceea ce mărește aria geografică și posibilitățile de analiză a schimbărilor survenite între cele două recensăminte. Trei dintre caracteristici vor fi tratate la nivel de județe în trei articole săptămânale: nivelul de educație, starea civilă și structura etnică. Acest prim articol este dedicat nivelului de educație.

Informațiile asupra educației populației publicate la 31 ianuarie de Institutul Național de Statistică se referă la câteva caracteristici la nivel de județe și regiuni de dezvoltare:

populația rezidentă după cel mai înalt nivel de educație absolvit
populația rezidentă după etnie și nivelul de educație absolvit
populația rezidentă de 2 ani și peste după nivelul de educație urmat și
populația rezidentă de 2 ani și peste care urmează cursurile unei instituții de învățământ după etnie și nivelul de educație urmat.

Din păcate, în nici unul dintre table aceste caracteristici ale educație nu sunt și pe grupe cincinale de vârstă, ceea ce reduce considerabil dimensiunea cunoașterii și comparabilitatea în profil teritorial.

Sunt folosite în clasificare trei nivele de educație, ceea ce regăsim și în practica internațională: Ridicat, Mediu și Scăzut. Învățământul superior este primul nivel, la cel de al doilea sunt incluse nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional de ucenici iar la nivelul Scăzut sunt incluse nivelul gimnazial, primar, preșcolar și fără școală absolvită. În județele care au o proporție mai mare a populației tinere (0-19 ani) și absolvenții de învățământ liceal ori gimnazial vor avea proporții mai mari. Rezultatele publicate în prima serie de rezultate provizorii la 31 decembrie 2022 s-au referit numai la întreaga populație a țării, fără acoperire teritorială. Avem acum date la nivel de județe și ele ne ajută să înțelegem mai bine realitățile din țară aflate în spatele valorilor medii la nivel național dar cu avertismentul menționat al referinței la întreaga populație a județelor fără repartizare pe vârste.

Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută. Absolvenții de instituții de învățământ superior reprezintă 16 la sută. Dominația nivelului Mediu se întâlnește în 25 de județe și în Capitală iar în unele dintre ele este considerabilă, în județe situate preponderent în sudul țării. Există însă 16 județe în care proporția populației cu nivel Scăzut de educație o depășește pe cea având nivel Mediu. Și ele se află preponderent în regiunile de dezvoltare Nord-Est și în cele din sud. Legătura dintre nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală și proporțiile populației cu Nivel mediu și Scăzut de educație este evidentă. Intervine însă și migrația internă cu schimbare de domiciliu și reședință, mai importantă la populația cu nivel Ridicat și, posibil, chiar Mediu, migrație favorabilă județelor mai dezvoltate și în mare măsură Capitalei. Peste toate, migrația externă a contribuit și ea la proporțiile mari ale populației cu nivel Mediu și Scăzut din toate județele prin emigrarea celor cu studii superioare mai ales în ultimii 10 ani, după epuizarea imenselor valuri de emigranți din anii 1990 și 2000-2010, intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 și anii ce au urmat marcând vârful fluxurilor. Fiind vorba de rezultate ale recensământului, cu o masă imensă de date, nu vor fi utilizate tabele, inconfortabile pentru cititor, și va fi folosită formula grafică a datelor.

În figura 1 este prezentată proporția populației cu nivel de educație Ridicat (studii superioare) în populația rezidentă a județelor. Capitala îndeosebi și județele mai dezvoltate, având centre universitare de prestigiu, rețele de instituții de cercetare și medicale domină clasamentul, în pozițiile cele mai nefavorabile aflându-se județele din regiunea Nord-Est și din cele trei regiuni din sudul tarii. Privind județele cu proporții între 12 și 16 la sută din treimea centrală a figurii o observație ar putea fi utilă înțelegerii pozițiilor. Se află printre ele județe care aveau înainte de anul 1990 timp de mai multe decenii un grad ridicat de industrializare (în imensele combinate și platforme de siderurgie, metalurgie, construcții de mașini, petrochimie, în mari șantiere navale, în minerit ș. a.) și o importantă forță de muncă cu studii superioare. A ieșit de-a lungul deceniilor din populația activă economic prin pensionare și fac parte din populația rezidentă cu studii superioare. Este cazul județelor Brăila, Caraș-Severin, Galați, Hunedoara, Maramureș, Prahova. Industriile respective au căzut după anul 1989 în cea mai mare parte și noile industrii sunt preponderent situate în regiunea economică București-Ilfov și în cele trei regiuni din Transilvania. Particularitățile nivelului de educație la bărbați și la femei în profil teritorial sunt însemnate, nu vor dezvoltate în articol, oferind însă cititorului informații asupra proporției populației cu studii superioare în figura din Anexă.

Dacă ne referim la clasamentul după proporția populației cu nivel Scăzut de educație, în figura 2, găsim o paralelă cu partea inferioară a clasamentului din figura 1, predominând în partea superioară cu proporții de 45-52 la sută județele din regiunea Nod-Est și din cele trei regiuni din sudul țării. Doar județele Covasna, Bistrița-Năsăud și Satu Mare se află în Transilvania. În partea inferioară a clasamentului găsim județele cu proporții mai mari la nivelul Ridicat dar și la cel Mediu (Gorj, Olt, Vâlcea, Hunedoara). Nu trebuie omis faptul că proporții mai mari la nivelul Mediu pot proveni din diferențe în structura pe vârste a populației tinere.

Surprinde plasarea județelor Covasna și Harghita în partea inferioară a clasamentului la nivelul de educație Ridicat, și la bărbați și la Femei, și în partea superioară la nivelul Scăzut în cazul județului Covasna, după importanta asistență primită de la guvernul maghiar și în domeniul educației. Posibil, unii dintre tinerii care au urmat și urmează studii superioare în Ungaria preferă, într-o anumită măsură, să se stabilească în țara vecină la terminarea studiilor ori în alte țări. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Județele cu cel mai scăzut nivel de educație și județele cu cel mai ridicat nivel de educație, conform recensământului

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”