Județele cu cel mai scăzut nivel de educație și județele cu cel mai ridicat nivel de educație, conform recensământului

Există 16 județe în care proporția populației cu nivel Scăzut de educație o depășește pe cea având nivel Mediu. Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută.

La 31 ianuarie Institutul Național de Statistică a publicat seria a doua și ultima de rezultate provizorii ale recensământului de la 1 decembrie 2021. Datele sunt publicate pe județe, ceea ce mărește aria geografică și posibilitățile de analiză a schimbărilor survenite între cele două recensăminte. Trei dintre caracteristici vor fi tratate la nivel de județe în trei articole săptămânale: nivelul de educație, starea civilă și structura etnică. Acest prim articol este dedicat nivelului de educație.

Informațiile asupra educației populației publicate la 31 ianuarie de Institutul Național de Statistică se referă la câteva caracteristici la nivel de județe și regiuni de dezvoltare:

• populația rezidentă după cel mai înalt nivel de educație absolvit
• populația rezidentă după etnie și nivelul de educație absolvit
• populația rezidentă de 2 ani și peste după nivelul de educație urmat și
• populația rezidentă de 2 ani și peste care urmează cursurile unei instituții de învățământ după etnie și nivelul de educație urmat.

Din păcate, în nici unul dintre table aceste caracteristici ale educație nu sunt și pe grupe cincinale de vârstă, ceea ce reduce considerabil dimensiunea cunoașterii și comparabilitatea în profil teritorial.

Sunt folosite în clasificare trei nivele de educație, ceea ce regăsim și în practica internațională: Ridicat, Mediu și Scăzut. Învățământul superior este primul nivel, la cel de al doilea sunt incluse nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional de ucenici iar la nivelul Scăzut sunt incluse nivelul gimnazial, primar, preșcolar și fără școală absolvită. În județele care au o proporție mai mare a populației tinere (0-19 ani) și absolvenții de învățământ liceal ori gimnazial vor avea proporții mai mari. Rezultatele publicate în prima serie de rezultate provizorii la 31 decembrie 2022 s-au referit numai la întreaga populație a țării, fără acoperire teritorială. Avem acum date la nivel de județe și ele ne ajută să înțelegem mai bine realitățile din țară aflate în spatele valorilor medii la nivel național dar cu avertismentul menționat al referinței la întreaga populație a județelor fără repartizare pe vârste.

Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută. Absolvenții de instituții de învățământ superior reprezintă 16 la sută. Dominația nivelului Mediu se întâlnește în 25 de județe și în Capitală iar în unele dintre ele este considerabilă, în județe situate preponderent în sudul țării. Există însă 16 județe în care proporția populației cu nivel Scăzut de educație o depășește pe cea având nivel Mediu. Și ele se află preponderent în regiunile de dezvoltare Nord-Est și în cele din sud. Legătura dintre nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală și proporțiile populației cu Nivel mediu și Scăzut de educație este evidentă. Intervine însă și migrația internă cu schimbare de domiciliu și reședință, mai importantă la populația cu nivel Ridicat și, posibil, chiar Mediu, migrație favorabilă județelor mai dezvoltate și în mare măsură Capitalei. Peste toate, migrația externă a contribuit și ea la proporțiile mari ale populației cu nivel Mediu și Scăzut din toate județele prin emigrarea celor cu studii superioare mai ales în ultimii 10 ani, după epuizarea imenselor valuri de emigranți din anii 1990 și 2000-2010, intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 și anii ce au urmat marcând vârful fluxurilor. Fiind vorba de rezultate ale recensământului, cu o masă imensă de date, nu vor fi utilizate tabele, inconfortabile pentru cititor, și va fi folosită formula grafică a datelor.

În figura 1 este prezentată proporția populației cu nivel de educație Ridicat (studii superioare) în populația rezidentă a județelor. Capitala îndeosebi și județele mai dezvoltate, având centre universitare de prestigiu, rețele de instituții de cercetare și medicale domină clasamentul, în pozițiile cele mai nefavorabile aflându-se județele din regiunea Nord-Est și din cele trei regiuni din sudul tarii. Privind județele cu proporții între 12 și 16 la sută din treimea centrală a figurii o observație ar putea fi utilă înțelegerii pozițiilor. Se află printre ele județe care aveau înainte de anul 1990 timp de mai multe decenii un grad ridicat de industrializare (în imensele combinate și platforme de siderurgie, metalurgie, construcții de mașini, petrochimie, în mari șantiere navale, în minerit ș. a.) și o importantă forță de muncă cu studii superioare. A ieșit de-a lungul deceniilor din populația activă economic prin pensionare și fac parte din populația rezidentă cu studii superioare. Este cazul județelor Brăila, Caraș-Severin, Galați, Hunedoara, Maramureș, Prahova. Industriile respective au căzut după anul 1989 în cea mai mare parte și noile industrii sunt preponderent situate în regiunea economică București-Ilfov și în cele trei regiuni din Transilvania. Particularitățile nivelului de educație la bărbați și la femei în profil teritorial sunt însemnate, nu vor dezvoltate în articol, oferind însă cititorului informații asupra proporției populației cu studii superioare în figura din Anexă.

Dacă ne referim la clasamentul după proporția populației cu nivel Scăzut de educație, în figura 2, găsim o paralelă cu partea inferioară a clasamentului din figura 1, predominând în partea superioară cu proporții de 45-52 la sută județele din regiunea Nod-Est și din cele trei regiuni din sudul țării. Doar județele Covasna, Bistrița-Năsăud și Satu Mare se află în Transilvania. În partea inferioară a clasamentului găsim județele cu proporții mai mari la nivelul Ridicat dar și la cel Mediu (Gorj, Olt, Vâlcea, Hunedoara). Nu trebuie omis faptul că proporții mai mari la nivelul Mediu pot proveni din diferențe în structura pe vârste a populației tinere.

Surprinde plasarea județelor Covasna și Harghita în partea inferioară a clasamentului la nivelul de educație Ridicat, și la bărbați și la Femei, și în partea superioară la nivelul Scăzut în cazul județului Covasna, după importanta asistență primită de la guvernul maghiar și în domeniul educației. Posibil, unii dintre tinerii care au urmat și urmează studii superioare în Ungaria preferă, într-o anumită măsură, să se stabilească în țara vecină la terminarea studiilor ori în alte țări. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro